Artistul clanului Curt care îşi topeşte tensiunile în desene

image_pdfimage_print

Deşi clanul Curt este asociat cu ideea de rău din cauza prostului renume „câştigat“ de una dintre familiile slătinene de romi înrudite, vestitul clan ascunde şi valori despre care comunitatea n-a auzit sau s-a auzit doar pe ici, pe acolo. Una dintre aceste valori are nume, spirit ales şi propensiuni artistice. Este vorba de graficianul, gravorul şi sculptorul Sandu Viorel Curt, de 23 de ani, care a terminat Artele Plastice la Timişoara şi care se află în plină pregătire pentru masterat. În plus, omul este implicat în mai multe proiecte culturale menite să promoveze tot ce este bun şi nobil în rândul romilor şi pentru îmbunătăţirea imaginii acestei etnii în spaţiul public.

„Mai scrieţi, domnule, şi de lucrurile bune pe care romii le fac. Uite, într-o familie din clanul Curt este un tânăr foarte talentat care a terminat Artele Plastice, care a avut şi expoziţii şi care face o mie de lucruri bune“, mi s-a adresat nu cu mult timp în urmă reprezentanta romilor de la Prefectura Olt, Cristina Mihai. I-am cerut un număr de telefon şi iată-mă în faţa unui tânăr calm, cu vorbă rară, aşezată, cu ochi mari, melancolici, cu gândire cultivată topită în cuvinte cu miez. S-a născut la 2 iulie 1988, iar cursurile primare şi gimnaziale le-a urmat la Şcoala Generală nr. 1 din Slatina. A frecventat apoi cursurile Colegiului Naţional Vocaţional „Nicolae Titulescu“, unde profesoară de desen a avut-o pe Cristina Botez. Şi nu s-a oprit aici. A ales să se înscrie la o instituţie de învăţământ superior în care să-şi urmeze destinul. „Nu am rămas în Slatina pentru că aici nu aş fi avut un viitor. Am ales să fac ceva cu viaţa mea. Am ales să urmez cursurile unei facultăţi pentru că asta înseamnă o poartă deschisă“, ni se destăinuie Viorel Curt. Şi a ales Facultatea de Arte Plastice şi Design din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, unde i-a avut ca profesori, printre alţii, pe Suzana Fântânariu (grafică), decanul Adriana Lucaciu (desen), prodecanul Vică Tilă Adorian (coordonatorul lucrării sale de licenţă), Daniel Apostu şi pe Constantin Catargiu (gravură).

Îşi topeşte tensiunile în desene

Viorel crede că talentul artistic îl moşteneşte de la tatăl său, un bun desenator care nu şi-a dezvoltat însă înclinaţiile către artă. Desenează de când se ştie, iar cărbunele şi hârtia îl ajută să-şi descarce energiile negative. Adică nu ţipă atunci când este supărat, ci îşi topeşte tensiunile în idei artistice. „Dacă sunt supărat nu-mi manifest nicidecum exterior şi direct starea; iau un creion şi îmi pun ideile pe hârtie. Lucrul acesta m-a ajutat şi mă ajută şi la nivel comportamental: în loc să mă cert cu cineva care m-ar deranja, îmi exteriorizez starea desenând“, mărturiseşte artistul. Ce înseamnă pentru el actul artistic? „Nu lucrez pentru public, ca să vând, ci lucrez pentru mine, pentru starea mea, ca să fiu eu însumi împăcat şi aşa va fi totdeauna“, îşi explică Viorel actul creator. El spune că vede şi simte arta ca un absolut, pentru că arta este un tot fără sfârşit, din care cauză „nimeni nu este perfect, pentru că tot timpul ai de învăţat câte ceva“. „Tocmai din acest motiv, un mare artist, pare-mi-se Rembrandt, spunea că nu a ajuns la stadiul de artist“, afirmă Viorel Curt. Mai are rude cu înclinaţii spre artă? „Am un văr stilist în cadrul unui salon din Bucureşti. A făcut cursuri cu Geta Voinea“.

Influenţe şi modele

Salvador Dali este modelul absolut pentru tânărul artist. Apoi, el îi admiră pe reprezentanţii renascentismului italian, cu precădere pe Michelangelo Buonarroti şi Leonardo da Vinci, dar iubeşte şi Şcoala Flamandă de pictură. „Stilul meu este unul grotesc, mai expresiv, un soi de adaptare după Dali şi la care nu voi renunţa niciodată. Brâncuşi mi-a plăcut că l-a avut ca tipar pe Michelangelo, dar nu mi-a plăcut niciodată sinteza la care a ajuns artistul de la Hobiţa, topind conceptul cu metamorfoza, pentru că nu sunt de acord cu arta abstractă. Îmi place în schimb arta gândită, aşa cum se întâmplă în suprarealism“, ne încredinţează convingerile sale artistul. Din paleta valorilor româneşti el îi alege, printre alţii, pe Nicolae Grigorescu, Marcel Chirnoagă şi Nicolae Truţă, cu care a făcut, la colegiul „Nicolae Titulescu“, o singură oră de istoria artelor.

Expoziţii

Deşi foarte tânăr, aproape la început de drum în viaţa artistică, Sandu Viorel Curt are şi un mic palmares artistic: a participat la expoziţii semestriale de grup organizate în cadrul facultăţii, iar în 2009 semnează prima expoziţie personală găzduită de Biblioteca Judeţeană „Ion Minulescu“ din Slatina. O altă „personală“ este expoziţia permanentă pe care iubitorii de frumos i-o pot admira la sediul din Slatina al Partidei Romilor. Are lucrări de gravură în colecţii particulare din mai multe ţări europene. O altă expoziţie atipică pentru un artist plastic este expoziţia „mişcătoare“ de pe trupuri umane: tatuajele, pe care artistul slătinean o practică de nouă ani şi despre care crede că face parte din disciplinele neconvenţionale ale artei. „Pentru unii tatuajul poate fi o prostie, pentru alţii – un act artistic. Pentru mine este chiar un mod de a fi, pentru că se numără printre pasiunile mele“, ne dezvăluie Viorel Curt, care spune că a tatuat şi tineri, dar şi persoane vârstnice.

Din dragoste pentru obârşie

În urmă cu câteva luni a decis să se implice în acţiuni menite să conserve şi să promoveze valorile etniei din care face parte, să ajute la dezvoltarea ei pe anumite paliere sociale şi să îmbunătăţească imaginea romilor în spaţiul public. În vară a fost ales vicepreşedinte în Comitetul Director al Partidei Romilor Olt, iar de luni deţine funcţia de lider al tineretului în cadrul filialei judeţene a organizaţiei. „Am decis că trebuie să mă implic în activităţi culturale şi sociale pentru etnia mea. Avem în pregătire două proiecte pentru care sperăm să obţinem finanţare de la Agenţia Naţională pentru Romi. În cadrul unui parteneriat cu Şcoala Generală nr. 1 din Slatina, vrem să ducem 15 elevi talentaţi la desen în muzeele de artă din Craiova şi Târgu Jiu, să ia contact cu marele operele plastice, să-şi aleagă teme de lucru şi, ulterior, să realizeze ei înşişi desene la scară mare, planşe de 1/70 metri, pe care să le expunem publicului în diverse locaţii publice. Apoi, avem în perspectivă apropiată o excursie de relaxare şi documentare totodată în centrul ţării şi în Banat pentru elevii romi. Vor avea posibilitatea să vadă şcoli şi licee renumite ale căror cursuri le-ar putea urma ei înşişi“, ne vorbeşte însufleţit (mai însufleţit decât despre propria sa persoană) Viorel Curt. Alte proiecte culturale Partida Romilor le va derula cu Centrul Cultural „Eugen Ionescu“, unde preşedintele tinerilor romi ar dori să aducă artişti profesionişti care promovează tradiţiile romilor în materie de cântec şi dans. Şi lista proiectelor ar putea continua. Când mai are timp şi pentru el? Pentru că Viorel îndeplineşte şi roluri precum cel de grafician la Centrul Cultural „Eugen Ionescu“ pentru reprezentaţiile teatrale. Cum face să se pregătească şi pentru masterat, la care nu ar renunţa pentru nimic în lume? „Nu mă întreb dacă pot sau nu; tot ce ştiu este că trebuie; aceste lucruri trebuie făcute“.

Cum se vede în viitor?

„Nu îmi pot imagina un viitor, pentru că viitorul presupune ceea ce nu ştim. Nu îmi place să risc. Îmi place stabilitatea. În viitor n-aş vrea urcuşuri şi coborâşuri, ci ceva uniform şi stabil“.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ