Dacă în politică a intrat, la un moment dat, în degringoladă, în afaceri senatorul Ion Toma nu a fost părăsit niciodată de noroc. Nu vorbim de norocul chior, ci de unul fabricat în coconul de relaţii pe care l-a ţesut de-a lungul anilor pentru protejarea propriilor afaceri. Aşa se explică contractele cu ghiotura pe care firma de construcţii controlată de el, SC Scadt SA Slatina, le-a avut şi continuă să le aibă cu statul. Eforturile pe care demnitarul le face prin Bucureşti pentru a dirija fonduri publice către Olt sunt, de fapt, eforturi pentru Scadt SA, administrată de fiul său şi care capitalizează, ulterior, toată munca demnitarului din Capitală. În 2013, Scadt SA a păşit cu dreptul, doar în Olt urmând să capitalizeze peste 14 milioane de lei din patru contracte de lucrări finanţate din fonduri publice, încheiate cu primăriile din Slătioara, Orlea şi Bobiceşti.
Costel MIREA
Se spune că prima lucrare „prinsă” anul acesta la Slătioara, una dintre localităţile pe care Scadt SA şi-a pus de mulţi ani ventuza prin care aspiră fonduri publice, a fost câştigată legal, cinstit şi moral, adică nimeni nu are a-şi face mustrări de conştiinţă în legătură cu vreo intenţie, cu vreun tertip sau, Doamne-fereşte, cu vreo sfoară trasă. Este vorba de un proiect de canalizare în valoare de peste 4,5 milioane de lei, derulat în satul Salcia şi pentru care s-au luptat nu mai puţin de 11 constructori, unii dintre ei în asociere. Dintre toţi, cel mai frumos, mai bun şi mai cu moţ a fost Scadt SA, evident. De ce evident? Poate pentru faptul că doar dacă nu licitează deloc firma Scadt nu câştigă o lucrare la Slătioara. Sau poate pentru faptul că primarul comunei, Savu Ciocârlan, se află în aceeaşi tovărăşie politică, la UNPR, cu senatorul Toma.
Istoria proiectului
Primăria Slătioara a depus în urmă cu mai mult timp o cerere de finanţare la Administraţia Fondului pentru Mediu pentru proiectul „Protecţia resurselor de apă, sistem integrat de alimentare cu apă, staţie de tratare, canalizare şi staţie de epurare în comuna Slătioara, judeţul Olt”, cerere care a fost aprobată. Astfel, administraţia comunei a semnat, anul trecut, cu Administraţia Naţională pentru Mediu, Contractul pentru finanţare nerambursabilă nr. 233/N/24.04.2013, cu o valoare de 4.594.350 lei şi în baza căruia avea să se organizeze, în octombrie 2012, licitaţia de atribuire a contractului de lucrări.
În concurenţă s-au aflat SC Electrovâlcea SRL Râmnicu Vâlcea, asocierea Alinmar Construct SRL – SC Marsilva Com SRL din Slatina, SC Novara T Impex SRL Craiova, SC Alexcor Trading SRL Bucureşti, asocierea Grup Primacons SRL – Artemis Industrie SRL Slatina, SC Hidroconstrucţia SA, SC Aceti SRL Slatina, SC Condor Păduraru SRL Slatina şi SC Scadt SA.
Cel mai mic preţ a fost oferit de SC Electrovâlcea SRL, respectiv 2.390.910,62 lei, care, pentru că a oferit cea mai mică sumă, a pierdut cursa către atribuire, fiind coborâtă la prima oprire după deschiderea ofertelor, alături de Novara Impex (care a oferit 2.830.030 lei), asocierea Grup Primacons – Artemis Industrie (cu preţul de 2.828.872 lei), Aceti (2.728.124,22 lei) şi Condor Păduraru (2.506.798 lei), după ce Alinmar Construct şi Marsilva au fost respinse pentru lipsă de documentaţie la dosar. Au rămas în cărţi, aşadar, Alexcor Trading SRL (cu o ofertă de 3.510.345,08 lei), SC Hidroconstrucţia SA (care a oferit 3.281.258,22 lei) şi, evident, Scadt SA (cu preţul de 2.979.720 de lei). Câştigătoare a fost declarată, potrivit procesului verbal din data de 16 ianuarie 2013, SC Scadt SA.
Iz penal
Ce este curios la această licitaţie? Faptul că imediat după deschiderea ofertelor au fost îndepărtate, după cum lesne se observă, găsindu-se tot felul de explicaţii în stufoasa OUG 34/2006 privind achiziţiile publice, toate firmele participante care au oferit preţuri mai mici decât cel oferit de Scadt SA, rămânând în cursă – culmea culmilor -, în afară de aceasta, doar societăţile cu preţuri deasupra ofertei făcute de Scadt.
Dacă legăm această „întâmplare” de faptul că cel ce a umblat în sus şi-n jos prin Capitală ca finanţarea să fie aprobată a fost tocmai senatorul Ion Toma, închidem ochii a înţelegere şi putem declara că suntem pe deplin edificaţi.
Iată dovada: „Dintre toţi, de ajutat ca Toma nu a ajutat niciunul. Drept dovadă: am fost 10 (primării – n.r.) care am avut proiecte (de genul celui câştigat de Scadt – n.r.); şi decât eu, Bobiceştiul şi Orlea le ducem la capăt. Şi a mai fost şi meritul lui Steriu (deputatul Valeriu Steriu, coleg de partid cu Toma – n.r.). Şi Steriu e un om de nota 200”. Afirmaţia îi aparţine primarului comunei Slătioara, Savu Ciocârlan, coleg de partid cu ambii parlamentari.
Lucrări gârlă
Cu „norocul” pe care îl are în afaceri, senatorul Ion Toma ar putea juca la loto. Demnitarul nu joacă, însă, la loto, ci câştigă contracte de lucrări finanţate din fonduri publice. La doar câteva luni de la fericita licitaţie pentru canalizare, Scadt SA a mai „prins” un contract la Slătioara. Este vorba de lucrări de asfaltare a unor drumuri comunale care umflă conturile firmei lui Toma cu încă aproape 3,1 milioane de lei. Contractul a fost semnat cu autoritatea contractantă în data de 15 mai 2013 şi are o durată de execuţie de trei luni.
Să mai spunem că proiectele finanţate de Fondul de Mediu la care primarul din Slătioara a făcut referire, cele de la Orlea şi Bobiceşti, pentru care a transpirat senatorul Toma pe la Bucureşti, tot de SC Scadt SA sunt puse în operă. Pentru lucrările de la Orlea, firma controlată de Ion Toma va încasa, conform contractului semnat în data de 19 martie 2013, aproape 6,6 milioane de lei, iar pentru cele de la Bobiceşti, potrivit contractului parafat în 2 octombrie 2012, peste 1,5 milioane de lei.
De altfel, doar în ultimii cinci ani firma lui Toma a încheiat nu mai puţin 20 de contracte cu instituţii ale statului român, totul în valoare de aproape 60 de milioane de lei (600 de miliarde lei vechi), din care aproape jumătate (peste 26 de milioane de lei) provin numai din judeţul Olt. Conform declaraţiei de interese a demnitarului, Scadt SA a lucrat, în 2007 şi 2008, la Bărăşti pentru 3.786.768,63 lei, în 2009 şi 2010 la Oporelu, pentru 1.560.117 lei, în perioada 2009-2011, la Baldovineşti, pentru suma de 1.258.032 lei, în 2009-2010, la Cezieni, pentru 2.610.595 lei, în 2011-2012, la Dobreţu, pentru suma de 2.613.749 lei, iar anul acesta, având diverse termene de finalizare a lucrărilor, societatea desprinsă din fostul IJCM Olt trage tare, aşa cum am arătat mai sus, la Slătioara, Orlea şi Bobiceşti. Deocamdată.
•••
Deşi, pentru că în Olt a fost părăsit de şansele electorale, Toma a candidat pentru actualul mandat de senator într-un colegiu din judeţul Ialomiţa, demnitarul aplică judeţului din care provine strategia domnitorului Alexandru Lăpuşneanu, din raţiuni, însă, diferite: Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau. Pentru bani.
(Publicat în Gazeta Nouă din 9 iulie 2013)
