Senatorul Ion Toma își ascunde afacerile de milioane de lei cu statul

Senatorul UNPR/PMP Ion Toma şi-a „albit” declaraţia de interese actualizată anul acesta, din document dispărând mai multe contracte de lucrări finanţate din fonduri publice şi câştigate de firma de construcţii pe care demnitarul o controlează, SC Scadt SA. O ciudată coincidenţă face ca unele dintre respectivele contracte să fie tocmai cele despre care presa a scris ca fiind cu bube. În cazul în care o persoană vizată de Legea 179/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice depune declaraţii de avere sau de interese care nu corespund adevărului, textul legii face referire la prevederile Codului Penal, şi anume la pedeapsa cu închisoarea de la trei luni la doi ani pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii.

Unul dintre contractele de lucrări declarate în anii anteriori şi care au dispărut subit, anul acesta, din declaraţia de avere a senatorului de Ialomiţa este cel privind lucrările de asfaltare a unor drumuri comunale care a băgat în conturile firmei controlate de Ion Toma aproape 3,1 milioane de lei. Mai exact, 3.096.404 lei. Contractul a fost semnat cu Primăria Slătioara în data de 15 mai 2013 şi a avut o durată de execuţie de trei luni.

Un alt contract „omis” din declaraţia de interese este cel privind implementarea proiectului „Protecţia resurselor de apă, sistem integrat de alimentare cu apă, staţie de tratare, canalizare în comuna Slătioara, judeţul Olt”, în legătură cu care Gazeta Nouă a dezvăluit nu doar că a fost atribuit în cadrul unei licitaţii dubioase, ci şi că, după atribuire, Primăria Slătioara, condusă pe atunci de colegul de partid al senatorului Toma, Savu Ciocârlan, a făcut plăţi ilegale către SC Scadt SA. Este vorba de plăţi nelegale în valoare de 120 de milioane de lei vechi pentru lucrări care cădeau în sarcina firmei executante, SC Scadt SA, fără ca aceasta să pretindă bani în plus. Neregulile au fost descoperite de reprezentanţii Curţii de Conturi care vorbeau despre „decontarea nejustificată a contravalorii unor lucrări reprezentând probe efectuate la obiectivul de investiţii «Protecţia resurselor de apă, sistem integrat de alimentare cu apă, staţie de tratare, canalizare si staţie de epurare, comuna Slătioara, jud. Olt» care, prin contractul de lucrări sunt în sarcina exclusivă a executantului lucrării”.

În acelaşi raport al Curţii de Conturi se mai arată că Primăria Slătioara a făcut plăţi fără acoperire legală şi în contul unor lucrări de asfaltare a drumurilor din localitate, lucrări executate doar pe hârtie. Despre toate aceste aspecte Gazeta Nouă a scris pe larg în urmă cu câteva luni, după care senatorul Ion Toma şi-a actualizat declaraţia de interese fără să mai amintească de contractele cu pricina. Şi nu sunt singurele pe care demnitarul a „omis” să le amintească în declaraţia de interese. Omul a fost lovit de amnezie în privinţa a peste 14 milioane de lei câştigate din lucrări finanţate de instituţii publice în cadrul unor contracte care nu se mai regăsesc în declaraţia de interese actualizată anul acesta. Şi vorbim doar de contracte câştigate în mandatul 2012 – 2016.

Fals în declaraţii

Potrivit Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, „declaraţiile de interese se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind funcţiile şi activităţile prevăzute în anexa nr. 2, potrivit prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare”. Partea din lege care îl obliga pe senator să treacă toate contractele de lucrări în declaraţia de interese este cea care se referă la „calitatea de acţionar sau asociat la societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare şi financiare”, întrucât el deţine 357.424 de părţi sociale în firmă. Mai mult, atunci când completează declaraţia de avere şi declaraţia de interese, titularul declară şi că are cunoştinţă de prevederile din Codul Penal privind falsul în declaraţii. Or, „declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 (funcţionari publici – n.r.) sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă” (art. 326 din Noul Cod Penal).

Finanţări cu cântec

Contracte de genul celor arătate mai sus poartă nu doar povara unor plăţi ilegale descoperite de Curtea de Conturi, dar şi mari suspiciuni asupra modului în care ele au fost finanţate de instituţii ale statului. Nu o dată presa a dezvăluit că banii puşi la bătaie de anumite ministere pentru investiţii derulate în zone familiare lui Ion Toma au venit după ce instituţiile respective au fost „onorate” de lobby-ul senatorului a cărui firmă a câştigat, ulterior, licitaţiile pentru atribuirea contractelor cu pricina. Şi nu doar firma senatorului şi-a alimentat conturile din astfel de afaceri, ci şi ale apropiaţilor săi. Astfel de finanţări s-au făcut, de pildă, pentru lucrări în judeţul Ialomiţa, unde Toma a fost paraşutat în 2012 să câştige încă un mandat de senator.

Zona în care putem paria că SC Scadt SA va derula noi afaceri este judeţul Dolj, unde Ion Toma va candida în decembrie pentru un nou mandat de senator din partea Partidului Mişcarea Populară, care a înghiţit partidul-trambulină al demnitarului, UNPR. În aşteptarea unor vremuri bogate în contracte, firma controlată de Toma îşi face deja încălzirea acolo în cadrul unui contract de lucrări în valoare de peste 3,6 milioane de lei, derulat în localitatea Giubega.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ