Dalia Cîrstea, șefa OFL Olt: La serviciu sunt profesor și în timpul liber fac politică

image_pdfimage_print

Absolventă, în 2002, a  Facultății de Geografia Turismului din cadrul Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și a Universității ,,Lucian Blaga” din Sibiu (Departamentul pentru pregătirea personalului didactic), precum și, în 2003, a cursurilor postuniversitare (conversie profesională) de la Universitatea Bucureşti – Facultatea de Geografie, dar și, în 2006, a Universității din Piteşti – Facultatea de Științe ale Educației, Dalia Cîrstea a ocupat, din 2008 încoace, postul de profesor titular la mai multe unități de învățământ din județ și, de curând, a fost numită în funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Olt. Având cunoștințe de geopolitică și fiind absolventă de geografie, a fost interesată dintotdeauna, spune ea, de politica externă și internă, urmărind cu seriozitate evenimentele naționale și internaționale. Atrasă de doctrine politice de dreapta, ea a devenit, după destrămarea USL, membră a PNL, urcând până la funcția de președintă a Organizației Femeilor Liberale din cadrul PNL Olt. Până să se înscrie în PNL nu a mai fost înscrisă într-n alt partid.

Doamnă Dalia Cîrstea, să discutăm, în deschiderea acestui dialog, despre cel mai recent eveniment din cariera dumneavoastră profesională: numirea în postul de inspector şcolar general adjunct. Ce reprezintă acest post pentru dumneavoastră: o dorinţă îndeplinită, o provocare, o responsabilitate civică în domeniul educaţiei?

Da, o provocare pe care am acceptat-o cu responsabilitate! Din fericire, fac parte din categoria de dascăli care nu au ajuns din întâmplare la catedră. Mi-am dorit acest lucru. Îmi iubesc meseria, iubesc copiii și școala. În cei 22 de ani de vechime în domeniu, pot să vă spun că sistemul nostru de educație, după părerea mea, nu a reușit să se ,,plieze” pe necesitățile societății românești, o societate care a trecut prin transformări economice, sociale și politice. Eu sper că educația va păși pe poziția corectă în societatea românească.

Veniţi, așadar, de la catedră, unde aţi profesat, cum spuneți, 22 de ani. Cunoaşteţi, deci, bine sistemul de învăţământ la nivel preuniversitar. Care ar fi tarele, hibele lui, şi care ar fi punctele tari în domeniu?

Aș dori să vă rog să-mi permiteți să începem cu punctele tari, să gândim pozitiv. Avem cadre didactice foarte bine și bine pregătite și dedicate (acest lucru este certificat de locurile obținute de elevii noștri la concursuri și olimpiade internaționale), infrastructura sistemului de învățământ este una bună (în sensul că avem unități de învățământ în toate colțurile țării facilitând astfel accesul copiilor la educație), iar sistemul nostru de învățământ este pe cale de a se adapta la economia românească (prin programe educaționale relativ noi, dezvoltarea învățământului profesional, tehnic, economic cu specializări conectate cu piața de muncă locală).

Bineînțeles că mai sunt multe de făcut. Dirijarea învățării trebuie orientată către abilitatea elevului de a se integra social și profesional. Școala românescă, după părerea mea, este mult prea teoretică. Copiii ar trebui pregătiți mai bine pentru viață, astfel că opționalele ar trebui să aibă o mai mare aplicabilitate practică. Deasemenea, activitățile extrașcolare pun în valoare alte abilități și capabilități pe care le au copiii și prin aceste activități se consolidează relația profesor-elev.

Aţi intrat, cum se spune, în pâine la IȘJ? V-aţi familiarizat cu tot ceea ce presupune această funcţie? Cum colaboraţi cu colegii din conducere şi cu inspectorii de specialitate? 

Da, m-am familiarizat destul de repede și m-am integrat în colectiv. Avantajul meu a fost că cunoșteam activitatea desfășurată în inspectorat pentru că am fost profesor metodist mulți ani la diferite compartimente, am făcut parte din consiliul consultativ al ISJ Olt. Un alt atu, dacă pot spune așa, a fost faptul că cunoșteam foarte multe cadre didactice și persoane care lucrează în instituție. Sunt o persoană sociabilă, lucrez foarte bine în echipă, îmi place să muncesc cu seriozitate și mulți știau aceste lucruri.

S-a vorbit tot timpul despre politizarea sistemului educaţional şi, recent, guvernul în funcţie a decis organizarea, pe nepusă masa, a unui concurs pentru ocuparea posturilor de conducere la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar într-un mod aparte, menit să încurajeze profesionalismul la acest etaj educaţional, cel al managementului. Concursul a avut loc: reprezintă el un succes, un prim pas în sensul intenţiei guvernului, aceea a depolitizării şi profesionalizării funcţiilor?

Consider că acest concurs a repus pe făgașul normal școala, deoarece prin el au fost certificate cunoștințele și abilitățile de manager al unei unități școlare. Prin concurs posturile au fost ocupate de cadrele didactice care au fost bine pregătite. Și vreau să vă confirm că la concurs s-au înscris atât directorii în funcție, cât și alți profesori care au îndeplinit condițiile conform metodologiei.

Dumneavoastră reuşiţi un echilibru între funcţia publică şi cea politică? Adică reuşiţi să nu le amestecaţi?

O, da! Nu sunt o persoană pătimașă. La serviciu sunt profesor și doar în timpul liber fac politică… Faptul că fac ,,altă” politică decât colegii mei, aceasta este o altă discuție. Eu cred în depolitizarea educației, o consider absolut necesară. Și sper că în următorii ani să nu mai vorbim de politică în educație. Sunt oameni care îmi spun că sunt visătoare dacă eu chiar cred acest lucru, dar eu spun că dacă am visa toți la acest lucru el va putea deveni realitate.

Educaţia, alături de sănătate, este una dintre condiţiile de bază ca o societate să se dezvolte şi să prospere. Pe ce poziţie se află, după dumneavoastră, pe o scară de la 1 la 10, societatea românească din acest punct de vedere?

Procesul de reorganizare și restructurare a industriei și, în general, a economiei românești, a dus inevitabil la modificări ale mentalității sociale, iar baza unei societăți precum educația și sănătatea au devenit printre ultimele priorități ale guvernelor postdecembriste. Cel mai pozitiv semn că un popor se îndreaptă într-o direcție bună este creșterea procentului de populație situată în clasa de mijloc.

Statele în care corupția, violența și lipsa de autoritate sau autoritatea sporită sunt practicate generalizat sunt structurate pe două clase sociale, una a celor foarte bogați și alta a celor foarte săraci. De aceea sunt liberală, eu cred în puterea clasei de mijloc, cred în redarea demnității fiecărui individ de a-și câștiga pâinea prin muncă, cred că dacă sprijinim dezvoltarea firmelor mici și mijlocii, care crează locuri de muncă și contribuie cu venituri la bugetul de stat, atunci educația și sănătatea vor deveni cu adevărat piloni de baza ai societății noastre. După mine, societatea românească se află pe poziția 6 – 7.

Am adus în discuţie actualul guvern, iar dumneavoastră sunteţi şi om politic, aşa că întrebarea vine de la sine: şi-a atins Guvernul Cioloş menirea pentru care i s-a dat pe mână administrarea ţării? Că de critici, slavă Domnului, nu a dus lipsă, deşi partidele politice importante au susţinut, iniţial, ideea unei etape tehnocrate după momentul Colectiv.

Guvernul Cioloș a apărut pentru necesitatea de a asigura stabilitatea politică și economică, a avut rostul de a da un timp partidelor politice pentru a se reforma, pentru a se reconecta la societate și să recâștige încrederea populară. Unele partide nu au înțeles asta, și probabil au considerat că, după ce va mai trece un timp, oamenii vor uita de Colectiv.

Acest guvern a reamintit mentalului colectiv că se poate guverna cu decență și cu corectitudine. A fost un an bun, așa că schimbarea în sensul unei administrații profesioniste și nu hiper-politizată, trebuie să continue. Așa că proiectul de guvernare lansat de Dacian Cioloș, susținut de PNL, este cea mai bună alegere, pentru ca lucrurile să intre pe un drum drept.

Să rămânem în zona politică. Sunteţi om politic de dreapta: cer ar aduce doctrina politică în care dumneavoastră credeţi bun pentru România – şi aici mă refer la posibilitatea ca România să aibă, după alegerile din 11 decembrie, un guvern format de partidele de centru dreapta?

Trebuie să înțelegem cu toții că vremea asistaților sociali, a ,,pomenilor” de toate felurile a apus. Românii s-au săturat de clasa politică, de corupție, de pensii speciale, de aceea un guvern de dreapta va aduce: un tip de politică externă „smart”, adică înțelegerea politicii externe prin dimensiune economică; un buget multianual care poate să ofere premisele aderării României la zona euro; sprijinirea I.M.M. – urilor, pentru a crește nivelul de trai, deci și salariile și pensile, sprijinirea antreprenoriatului în rândul tinerilor, trebuie să avem o creștere economică sănătoasă care să ducă la creșterea numărului locurilor de muncă; reformarea și reorganizarea sistemul de asistență socială care este haotic și ineficient, (cei mai săraci oameni sunt umiliți și folosiți ca masă de manevră electorală); școala românească trebuie să se conecteze la piața muncii, trebuie dezvoltat  învățământul tehnic, economic și învățământul dual.

Am prezentat succint doar câteva dintre argumentele pentru care trebuie să votăm un guvern de dreapta.

Să accentuăm: există șansa să avem un asemenea guvern?

Eu cred că mulți cetățeni au înțeles că Partidul Social Democrat a avut România la dispoziție aproape 20 de ani și nu a găsit soluții; de ce credeți, așadar, că nu avem șansă? Știu, target – ul de populație căruia ne adresăm noi este unul urban, educat, ce face parte din clasa socială medie și înaltă; deasemenea diaspora, dar și mulți alți români, din celelalte categorii socio-profesionale au înțeles că nu se mai poate altfel. Și, bineînțeles, prim-ministru al României va fi Dacian Cioloș, care, susținut de Partidul Național Liberal, va reuși să continue sau să pornească proiectele bine identificate în Platforma România 100. Da, sunt aspecte care trebuiesc rezolvate cu celeritate, ca, de exemplu, un cabinet format dintr-un număr restrâns de miniștri, restructurarea administrației centrale, investițiile în IT ale instituțiilor publice să fie făcute eficient, conform unei strategii și în interesul cetățenilor, cheltuielile publice clar prioritizate, cu evaluarea impactului, continuarea procesului de depolitizare în special în sistemele de sănătate și învățământ… Deci, România înainte!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ