INTERVIU/Gigel Ştirbu: Cei ce se duc în parlament să-și cumpere imunitatea, nu vor face treabă

image_pdfimage_print

Deputatul Gigel Ştirbu, preşedintele PNL Olt, candidează pentru un nou mandat în Parlamentul României pe prima poziţie a listei pentru Camera Deputaţilor. Într-un dialog cu OLT-ALERT, el a vorbit despre problemele cu care se confruntă judeţul Olt, despre proiectele pe care şi le-a propus pentru judeţ în viitoarea legislatură şi despre schimbarea pe care PNL şi-a asumat-o la nivel politic.

Domnule Gigel Ştirbu, suntem în cea de-a șaptea zi de campanie electorală. Cum simțiți electoratul și ce semnale aveți din județ?

Semnalele pe care le avem din județ din partea electoratului, după primele zile de campanie, sunt mai mult decât îmbucurătoare în sensul în care, ori de câte ori discutăm cu alegătorii din diverse zone ale județului și pomenim numele premierului Cioloș, oamenii reacționează pozitiv. Sunt convins că, în urma votului din11 decembrie, acest lucru se va vedea – mă refer la faptul că Dacian Cioloș este nominalizat de PNL pentru funcția de premier – în rezultatul votului, în sensul în care PNL – Filiala Olt va obține un scor destul de bun. Sigur, acum trebuie să recunosc că ne ajută și faptul că adversarii noștri politici – mă refer, aici, la PSD – vin în fața electoratului cu Liviu Dragnea. Dacă e să facem o comparație între Dacian Cioloș – un adevărat om de stat: fost comisar european, fost ministru, fost secretar de stat, acum prim-ministru – și Liviu Dragnea – condamnat cu executare și trimis în judecată într-un alt dosar de corupție, fost președinte de consiliu județean poate în cel mai sărac județ al României, vă daţi seama cine este unul şi cine este celălalt. De fapt, nici nu e prea greu să-i convingi pe alegătorii din județul Olt, chiar dacă au o anumită apetență pentru votul către stânga, că nu poate fi făcut lucrul acesta, adică alegerea lui Dragnea. Ca atare, sunt convins că 11 decembrie va fi o zi de cotitură în istoria modernă a României.

Care este pulsul în Slatina, unde, la alegerile locale, ați obținut un rezultat bun?

Slatina nu se deosebește cu nimic de județ. Spun acest lucru în cunoștință de cauză, deoarece mergem prin blocuri, pe la cetățenii din Slatina, și, când batem la uși și încercăm să discutăm cu oamenii, spunându-le că suntem mesageri politici, sunt, la început, un pic reticenți; dar, în momentul în care le spunem că suntem mesagerii lui Dacian Cioloș, își schimbă radical optica și modul de abordare. Deci, cu nimic nu se deosebește Slatina de restul județului.

PNL afirmă că a dat tonul înnoirii clasei politice românești, atât prin promovarea unor oameni noi – care n-au mai făcut politică, dar importanți în domeniile lor – pe listele de candidați pentru alegerile parlamentare, cât și prin propunerea și susținerea unor profesioniști, precum Cioloș pentru funcția de premier. Ar putea fi aceasta scânteia care să declanșeze o adevărată transformare în România, din punct de vedere politic și administrativ, după 26 de ani de „tradiție” postrevoluționară?.

Domnule Mirea, e posibil să par ipocrit, dar, la cei 45 de ani ai mei, s-ar putea ca unii să considere că fac parte din „vechea gardă”. De ce?! Pentru că am deținut câteva funcții de demnitar, dar ceea ce a făcut PNL în momentul acesta – și anume nominalizarea pe listele pentru alegerile parlamentare din decembrie 2016 – n-a mai făcut nici un partid. Nu veți găsi niciun om cu probleme penale – trimis în judecată sau urmărit penal pentru probleme de corupție – pe listele PNL. E, poate, singurul partid politic care face acest lucru. Și vreau să vă spun un lucru: sunt ancorat în sferele de decizie ale PNL la nivel național: să știți că au fost lăsați deoparte sau acasă oameni cu greutate din PNL, oameni care erau membri de partid de 26 de ani, cu funcții extrem de importante în partid, cu influență destul de mare în sferele de conducere ale partidului, deoarece ni s-a spus că acesta este un moment de cotitură în istoria țării și în istoria partidului. Dacă dorim să le arătăm cetățenilor că suntem altfel, că ne deosebim de adversarii noștri de la PSD, trebuie să luăm o decizie. Și s-a luat această decizie: oameni cu greutate în partid, dar care au anumite probleme în momentul de față – și vă dau doar două exemple: Ludovic Orban și Dan Motreanu, oameni cu notorietate maximă, cel puțin în rândul membrilor de partid – au renunțat la candidatură, și nu pentru că li s-ar fi cerut să nu candideze, ci ei înșiși au făcut un pas în spate. Avem aceste criterii de integritate – adoptate în unanimitate – și fiecare dintre noi a înțeles că e un moment de cotitură, atât în istoria partidului, cât și în istoria țării și a trebuit să luăm această decizie. Suntem – repet și o să repet de fiecare dată, fiindcă e un lucru cu care chiar ne mândrim: suntem, la ora actuală, singurul partid care nu are penali pe liste. Nu mai vorbesc de PSD, care e condus de un condamnat penal și trimis în judecată într-un al doilea dosar (este vorba de Liviu Dragnea), pe care ei îl și susțin pentru funcția de premier.

Cu puțin timp înainte de campania electorală, în Parlament au fost aprobate legi pentru mărirea salariilor din sistemul bugetar şi pentru tăierea celor peste 100 de taxe, măsuri împotriva cărora PNL a adus argumente legate de sustenabilitate. Ce punct de vedere aveţi aici, este electoratul pregătit să înţeleagă astfel de argumente, sau o să aveţi de pierdut la alegeri?

În periplul nostru electoral prin județ, oamenii aduc în discuție și acest aspect, dar trebuie să vă spun ceva: aseară, fiind într-o localitate, la o ședință de campanie, unul dintre colegii noștri a spus următorul lucru: „Domnule Știrbu, știți de ce a insistat Dragnea să facă ordonanța privind taxele?” Eu am zis: „Da, să mintă electoratul…” „Nu, dom-le” – mi-a replicat omul – „Dragnea nu mai poate acum să dea ulei, votcă, găleți… și, atunci, face această lege”. În altă ordine de idei, dacă cineva mai stătea pe gânduri să se-ntrebe dacă PSD va putea guverna România după 11 decembrie, în urma acestei ordonanțe de urgență s-a dovedit că PSD știa că nu va mai fi la guvernare și, în această situație, plantează mine și bombe în calea viitorului guvern. Cum vine asta?

Nu știu dacă dv. ați avut curiozitatea să vă uitați pe fiecare taxă din acea ordonanță. Unii dintre noi s-au uitat. Știți că cincizeci de taxe din cele 102 – de fapt: din cele 100, fiindcă celelalte două se referă la taxa radio-tv și au fost introduse exact în momentul în care se discuta în plenul Parlamentului -, deci, știți că cincizeci de taxe erau scoase, iar celelalte cincizeci au fost introduse de Guvernul Ponta? Știați acest lucru? Atunci, să mă ierte Dumnezeu, vin și eu și întreb: când ești la guvernare, bagi taxe, iar când nu mai ești la guvernare, le scoți?! Ăștia sunt oameni responsabili? Acesta e un partid alcătuit din oameni care vor binele acestei țări? Eu cred că nu!

Ei bine, ca să mă întorc la întrebarea dumnoavoastră, electoratul a nceput să nțeleagă. Să știți că-n ultimii 26 de ani – și aici e și meritul dumneavoastră, al media (locale, naționale) – oamenii au început să-nțeleagă mecanismul puterii, al guvernării. Nu mai sunt ca la-nceputul anilor 90, când credeau că salvatorul nației e un fel de tătuc. Atunci era de înțeles… După 45 de ani de comunism, în care tătucul hotăra destinele fiecăruia dintre noi, era firesc ca educația respectivă să lase urme, dar, după 26 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, să știți că oamenii au cultură politică și au înțelepciunea de a alege grâul de neghină.

Ați vorbit, la ultima întâlnire cu presa, despre două proiecte legislative pe care le veți iniția în viitorul mandat de parlamentar: unul care să vină în sprijinul legumicultorilor olteni, iar altul pentru pensionarea mai devreme decât se pot pensiona oamenii acum, la limită de vârstă. Ați putea detalia?

În primul și-n primul rând, vreau să vorbesc de acel proiect legislativ care vizează pensionarea anticipată. În legislația din România există situații în care locuitorii dintr-un anumit areal se pensionează mai devreme. De ce?! Pentru că în acea zonă există agenți economici care, prin activitatea pe care-o desfășoară, poluează mediul înconjurător, ducând, la un moment dat, la o speranță scăzută de viață a locuitorilor din arealul respectiv. Și acestea sunt date statistice, date care se regăsesc la Institutul Național de Statistică. Aceste zone sunt, de pildă, zona minieră din județul Vâlcea, zona minieră din Maramureș (Baia Mare și un areal de circa opt-zece km în jurul Băii Mari), zona din jurul combinatului chimic Azomureș Tg.-Mureş. Ei bine slătinenii și şi oamenii dintr-un areal – să zicem – de circa 10 kilometri în jurul Slatinei, slătinenii care-au locuit aici 10, 20, 30 de ani au avut de suferit (atențiune: nu vreau să-nvinovățesc pe nimeni de ceea ce s-a-ntâmplat, dar e un fapt!). De ce oamenii din Slatina și din jurul Slatinei să nu beneficieze de prevederile legislative în vigoare? Pentru că nimeni nu s-a gândit la acest lucru?

Nu-mi fac un titlu de glorie din asta. Sunt de acord și chiar îi rog pe toți parlamentarii de Olt – cei care vor fi aleși în viitorul Legislativ – să punem umărul la materializarea acestei inițiative bune, pentru care oamenii ne pot alege și pentru care chiar merităm votul oamenilor, o chestiune pentru care chiar trebuie să facem tot posibilul. Pentru că în viitorul Legislativ vor fi din județul Olt parlamentari care, cu siguranță, vor face parte și din opoziție, și din rândurile partidului aflat la putere, deci unii dintre ei vor fi în partidul de guvernământ (eu sper să fie PNL, dar asta o va decide electoratul) și, cu siguranță, vom putea contribui la adoptarea acestui amendament la Legea pensiilor.

Să vorbim şi de cealaltă inițiativă legislativă; știți foarte bine că fostul meu colegiu are ca arie de cuprindere orașul Drăgănești-Olt, valea Oltului până spre Tia Mare. Acesta e, poate, unul dintre cele mai mari bazine legumicole din România, după Galați. Zona asta legumicolă și zona Pleșoiu-Strejești constituie unele dintre cele mai mari bazine legumicole din România. Sunt convins că și dumneavoastră, și mulți concetățeni ai noștri au văzut, de fiecare dată când au trecut prin localitățile respective, grămezi de legume la poartă sau pe marginea drumului. Aceste mii și zeci de mii de tone de legume, pe lângă faptul că sunt vândute pe nimic, sunt comercializate în niște spații improprii. De aceea, eu mă mir că, până acum, niciun parlamentar, niciun deputat din zona de sud a județului – și sunt parlamentari care-și desfășoară activitatea în zona respectivă, nu s-au gândit să facă nimic pentru amărâții ăia care i-au votat. Eu cred c-ar trebui să găsim o soluție ca în legislația viitoare să existe prevederi care să-ncurajeze asocierea în vederea înființării unor centre de colectare și de prelucrare. E destul de ciudat: vă duceți la hipermarketurile din municipiul Slatina – ca noi toți, de fapt – și e strigător la cer să vedeți etichete cu castraveți din Olanda, roșii din Turcia, pepeni din Etiopia… E strigător la cer: cum să aduci pepeni din Etiopia, dom-le, când noi, zona de sud a României, suntem recunoscuți drept zona cu cei mai mulți producători? Sigur, acum, există și o anumită percepție legată de asociere: unii, auzind cuvântul acesta, se gândesc, automat, la CAP… Nu, domnule! Te asociezi din punct vedere scriptic; nu-ți ia nimeni terenul, nu-ți ia nimeni solarul, nu-ți ia nimeni calul din curte sau altceva… Ne asociem scriptic pentru ca, atunci când facem contract cu un hipermarket, să știm că tu, Vasile, anul ăsta, pui roșii din soiul ăsta, Ioane, tu pui castraveți… Trebuie să existe și la noi o eficientizare cum există-n Franța. Franța este statul cu cele mai mari firme în domeniul agricol, în sensul în care oamenii sunt proprietari de terenuri, dar s-au asociat. Sigur, ei n-au trecut prin perioada comunistă… De aceea, vă spun: este o muncă de lămurire de dus cu concetățenii noștri, dar sunt convins că, dacă există oameni care-și fac un țel al viitorului mandat din rezolvarea acestor lucruri, sunt convins că, peste trei-patru-cinci ani de zile, lucrurile vor sta altfel în județul nostru. Domnule Mirea, noi, de fapt, vrem ca în parlament să se ducă oameni nu din rândurile celor ce-și caută imunitate, vrem să se ducă oameni care nu stau, la ora șase dimineața, să vadă cine le bate la ușă, ci să se ducă oameni simpli, oameni ca noi toți, oameni cărora nu le e rușine să iasă pe stradă și să meargă pe jos cu nevasta sau cu copiii, oameni cărora nu le e rușine să se ducă duminica-n piață să cumpere ridichi: Cei care se duc în parlament să-și cumpere imunitatea, nu vor face treabă…

Ce proiecte are PNL pentru crearea de locuri de muncă la nivelul județului Olt?

Dumneavoastră știți că-n ultima conferință de presă am spus că, pentru parlamentarii din Oltenia, cel mai important lucru este conștientizarea factorilor de decizie de la București că această cale de acces în Oltenia, unde locuiesc peste două milioane de oameni – adică mai mult de 10 la sută din populația României – este extrem de importantă pentru crearea de locuri de muncă, pentru investiții… Această cale de acces este autostrada Pitești-Craiova – Tr. Severin și e foarte importantă pentru noi. Uitați-vă ce s-a-ntâmplat în Ardeal! Ardealul geme de investiții. Toată lumea se-ntreabă de ce se duc investitorii în Ardeal. Pentru că sunt aproape de Occident. În acest sens, vorbeam, acum câtva timp, cu un coleg și-mi spunea că la Baia Mare există două firme care și-au dublat numărul de personal cu 200 la sută în ultimele șase luni. De ce?! Pentru că au angajat oameni și firme care vin să recruteze forță de muncă din zona de sud a țării ca să lucreze la Baia Mare, în Maramureș… De ce acea firmă să nu vină să facă rost de oameni la Slatina, la Caracal sau la Balș? Pentru că n-au cale de acces. De la Corabia și până la Pitești faci două ore jumătate. Îmi aduc aminte că, acum patru ani, Paul Stănescu, Darius Vâlcov, Liviu Dragnea, Victor Ponta – toți cei patru crai de la Răsărit zbierau de-și vărsau boșogii pe masă că ei nu vor mai da ochii cu media locală din Oltenia dacă Oltenia, peste patru ani, adică acum, nu va avea – așa cum spuneau ei – Autostrada Sudului. Dragnea ce-a făcut? Și-a făcut el drumul lui, de la București la Alexandria, cu două benzi, pentru ca nu cumva el și Bombonica să facă până la mall-ul din Capitală mai mult decât trebuie.

S-a pus problema celor două centuri ocolitoare, la Slatina şi la Balş. Când le vom avea efectiv?

S-a adjudecat licitația pentru efectuarea studiului de fezabilitate la cele două centuri ocolitoare. În Masterplanul trimis la Bruxelles pentru exercițiul bugetar 2014-2020, de către ministrul Ioan Rus (PSD), nu era prevăzută autostrada Pitești-Craiova. Repet: ministru PSD! Ei bine, după ce Guvernul Ponta a picat în urma presiunii populare, actualul guvern a retras Masterplanul de la Bruxelles și a introdus în el această autostradă, pentru care se vor primi bani în cadrul actualului exercițiu bugetar. Nu mică mi-a fost bucuria atunci când l-am văzut pe șeful de la CNADNR, acum câteva zile, care a spus că a fost scos la licitație studiul de fezabilitate pentru autostrada Pitești-Craiova. De aceea vă spun: una dintre cele mai sărace zone din România este Oltenia. Parlamentarii din Moldova, spre deosebire de cei de aici, și-au dat mâna indiferent de culoarea politică și i-au capacitat pe factorii de decizie guvernamentali în vederea realizării construcției autostrăzii Târgu-Mureș – Iași, care e mult mai greu de realizat decât autostrada Pitești-Craiova, deoarece străbate munții. Dar se face pentru ca Moldova să fie legată de Occident. Asta trebuie să facă parlamentarii, nu să se-ascundă prin Parlament de frica DNA-ului! Eu voi cere, în 2020, părerea presei locale despre activitatea mea. Dacă dumneavoastră veți considera că eu am făcut tot ceea ce mi-a stat în puteri pentru ca aceste trei lucruri – încurajarea, prin legislație, a legumicultorilor din Olt în vederea asocierii pentru crearea de puncte de colectare; pensionarea anticipată a cetățenilor din Slatina și din jurul acesteia ca urmare a faptului că Slatina e unul dintre cele mai poluate orașe din Europa și legarea Olteniei de Capitală și de restul țării printr-o autostradă – , probabil că voi fi satisfăcut de mandatul meu. Dacă dumneavoastră veți considera că n-am făcut îndeajuns, atunci cetățenii din județ îmi vor arunca în obraz vorbe de ocară.

Asta trebuie să facă un parlamentar! Un parlamentar nu trebuie să facă angajări, nu trebuie să se ducă în parlament de frica DNA-ului ș. a. m. d. Un parlamentar trebuie să facă legi și, prin legile pe care le face, să încurajeze investițiile și creșterea nivelului de trai al cetățenilor care l-au trimis în parlament.

Deci, ne mai vedem în 2020…

Nu! Atunci ne vom vedea să mă întrebaţi despre ce voi fi făcut în mandatul meu de parlamentar. Altfel, noi, eu şi dumneavoastră, presa, ne vom vedea, cu siguranță, de cel puțin două ori pe lună, ca să discutăm despre aceste lucruri.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ