Gen. Alexandru Grumaz: Redarea demnităţii militarului român este o necesitate obiectivă

image_pdfimage_print

• Material electoral comandat de Partidul Alianţa Noastră România-Filiala Olt, produs de SC Alexana Mircos Media SRL, CUI Mandatar: 11160024

Generalul (r) Alexandru Grumaz, unul dintre cei mai buni cunoscători ai strategiilor geopolitice în estul Europei, dar nu numai, a vorbit, în cadrul unui dialog propus de OLT-ALERT, despre starea actuală a României pe linie de securitate, despre pericolele care se prefigurează în jur o dată cu repoziționarea militară a Rusiei, precum și despre prioritățile de care țara noastră are nevoie pentru a-și întări capacitatea de apărare – priorități pe care Alianța Noastră România, din care domnia-sa face parte, le propune. De asemenea, dat fiind faptul că că generalul Alexandru Grumaz are o lungă și bogată carieră militară, dar și pentru că dânsul candidează în Olt pentru un loc în Senatul României din partea Alianței Noastre România, nu puteam să nu îl întrebăm despre oportunitatea și importanța bazei NATO de la Deveselu, capitol la care domnia-sa a explicat, exact, de ce baza este importantă și de ce ea nu poate reprezenta un pericol la adresa Rusiei, care folosește, ori de câte ori are ocazia, acest punct militar drept pretext pentru amenințări, mai mult sau mai puțin explicite, împotriva Occidentului.

Domnule general, ați vorbit în foarte multe rânduri despre condiția actuală a militarului român, despre neajunsurile Armatei și despre faptul că militarul român trebuie să aibă din nou demnitatea sa în societate. Vă rog să ne spuneți care sunt condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pe plan militar pentru a deveni un stat puternic?

România va fi un stat cu adevărat puternic doar în măsura în care va dispune de o armată națională, bine înzestrată și antrenată, și de o industrie de apărare de prim rang.

Să fim bine înțeleși, Alianța Noastră România pleacă de la opțiunea fermă a prezenței active a României în NATO, aliat fidel întru totul angajamentelor asumate, membru loial al parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii. De asemenea, Alianța Noastră consideră că România este un membru de nădejde în cadrul Uniunii Europene unde Bucureștiul trebuie să participe activ la întărirea și consolidarea structurii de securitate și de apărare, dar și la refacerea arhitecturii UE pentru o mai bună servire a intereselor cetățeanului european, dar și a intereselor naționale ale României.

România se află într-o zonă geografică marcată de conflicte îngheţate, este riverană Mării Negre, areal geopolitic unde forțele adverse se repoziționează, unde Federația Rusă este deosebit de activă, mai ales după anexarea peninsulei Crimeea şi desprinderea, de facto, a Donbasului, de sub autoritatea Kievului.

Proiecțiile Moscovei de putere maritimă pot împiedica forțele expediționare ale NATO de asistare a membrilor din prima linie în caz de atac sau de a oferi ajutor altor state vecine datorită, în primul rând, sistemelor A2/AD (de interdicție a accesului) instalate în Peninsula Crimeea. De asemenea, această repoziționare militară a Federației Ruse reprezintă o amenințare directă asupra bazei militare de la Kogălniceanu sau asupra acelor baze aflate în zonele adiacente.

De aceea ANR se concentrează, pe lângă problemele economice, pe lângă cele ale sistemului medical și de învățământ, pe consolidarea capacităților militare fără de care primele nu ar putea exista în siguranță.

Considerăm că redarea demnităţii militarului român este o necesitate obiectivă, fără de care armata nu-şi poate îndeplini jurământul de credință față de patrie. În acest scop, Alianța Noastră România va întreprinde, în Parlament, demersurile necesare pentru asigurarea condițiilor optime de instruire și viață ale militarilor români, dotarea armatei cu tehnică de luptă modernă, pe baza unor programe multianuale prin reconstrucția industriei naționale de apărare.

Ce s-a făcut până acum în privința dotării armatei?

Capabilitățile militare ale României rămân slabe, deoarece avem încă un buget de apărare relativ modest. Programul de modernizare lansat în 2007 a stagnat în mare măsură. Inadecvările militare sunt evidente la artileria României, capabilități de la sol de apărare anti-aeriană, capacitățile de apărare de coastă și anti-debarcare, dar și sprijin logistic. Vulnerabilitățile României includ, de asemenea, capacități limitate navale pentru a securiza zona Deltei Dunării și a Marii Negre, precum și investițiile limitate în materie de inovație tehnologică.

Suntem încă la capitolul de declarații privind înzestrare armatei. Am reușit ca, după 18 ani, de Ziua Națională a României, să pilotăm avioanele F16 aflate, în cele din urmă, în dotarea Forțelor Aeriene Române (discuțiile cu partenerul american de la Lockheed, la care am participat pe vremea când eram directorul Departamentului pentru Managementul Resurselor de Înzestrarea a Armatei și apoi în calitate de șef al Direcției Planificare Integrată a Apărării, au început în 1998 la târgul de aviație de la Farnborough din Anglia).

Avem o Lege a industriei de apărare, ceea ce este o realizare, dar acum trebuie să reconstruim această industrie, pe care am distrus-o sistematic vânzând-o la fier vechi. Cum o vom reconstrui? Cu ajutorul parteneriatelor cu industria de apărare din SUA sau cu cea din UE, din Germania, Franța, Olanda sau Marea Britanie (chiar dacă Anglia iese din UE). Avem nevoie de apărare antiaeriană, inclusiv la Deveselu pentru apărarea bazei, avem nevoie de nave moderne echipate cu armament de ultimă generație, avem nevoie de tancuri și mașini blindate pentru infanterie și câte și mai câte. Efortul financiar este unul deosebit iar alocarea de 2% din Produsul Intern Brut devine o necesitate strategică.

Care este situația în securitatea României astăzi?

Ne aflăm într-un moment de cumpănă în care Europa parcurge mai multe crize simultan. Lipsa de flexibilitatea a instituțiilor de la Bruxelles, lipsa de solidaritate a țărilor UE, criza imigranților cauzată într-un fel de răspunsul Kremlinului la sancțiunile aplicate de UE și SUA, a creat o situație explozivă. Securitatea continentului este pusă în pericol. Rusia vizează în primul rând zona Mării Negre și, în esență, vizează restabilirea influenței în spațiul care a fost cândva al Tratatului de la Varșovia. Întărirea militară a Rusiei prezintă implicații de securitate pentru traficul maritim și poate afecta economiile din regiune. Riscul de perturbare a fluxurilor maritime comerciale crește. Transporturile de la Marea Neagră sunt importante pentru fluxul de petrol, cereale și alte produse de bază, iar strâmtorile Bosfor și Dardanele sunt puncte critice de blocaj pentru alimentarea cu petrol a economiei mondiale.

Contextul actual din flancul estic al NATO este deosebit de nefast, în condițiile în care Putin a demarcat cu fermitate o zona concretă de interes a Rusiei în Bulgaria, Romania și cele trei state baltice.

Rusia se prezintă sub amenințarea Occidentului. Occidentul trebuie să recunoască incompatibilitatea între valorile acestuia și strategiile Rusiei. Ultimul care a recunoscut acestea a fost președintele SUA, Ronald Reagan. Și știți ceea ce a urmat: dispariția comunismului din Europa și destrămarea URSS.

Peisajul economic, politic şi social, intern şi cel din zona adiacentă țării noastre, este instabil, fiind marcat de creșterea amenințărilor asimetrice, migrația ilegală, creșterea infracțiunilor transfrontaliere legate de traficul de persoane, armament și substanțe interzise, sărăcirea populaţiei, corupția generalizată, șomaj, pierderea speranței și  amenințările extremiste și iredentiste.

Este nevoie de o strategie a NATO asupra securității în regiunea Mării Negre și, în al doilea rând, este nevoie de elaborarea unei strategii integrate a NATO pe două axe, pentru vecinătatea sudică şi estică a României. Odată elaborate, aceste strategii devin pilonii pe care se poate construi securitatea pe flancul estic al NATO.

Ce vă propuneți în cadrul Alianței Noastre România pentru militari?

În perioada scursă de la revoluție, instituțiile de apărare și siguranță națională au fost supuse la o continuă restructurare și reformare, parțial finanțate și excesiv politizate. Aceste procese au afectat atât capacitatea instituțiilor de a-și îndeplini misiunile de apărare a țării, de protejare a intereselor statului și cetățenilor, cât și de a răspunde exigențelor derivate din apartenența României la NATO și UE.

Avem în vedere inițierea unor demersuri legislative privind actualizarea doctrinei militare naționale, pregătirea populației, a teritoriului și a economiei pentru apărare, crearea Gărzii Naționale și a Corpului de Infanterie Marină, cât și dezvoltarea Forțelor Speciale, prin alocarea mijloacelor necesare, inclusiv pentru ducerea acțiunilor de descurajare a criminalității cibernetice.

Totodată, vor fi promovate programe legislative speciale de asistență și sprijin pentru familiile personalului dislocat în teatrele de operații și înființarea așezămintelor sociale pentru personalul în rezervă și retragere defavorizat. Acordarea tuturor drepturilor ce revin în mod legal militarilor, salarizarea corespunzătoare a corpului Soldaților şi Gradaților Profesioniști (SGP), asigurarea plății ajutoarelor la trecerea în rezervă, reprezintă obiective prioritare. Vom milita pentru refacerea sistemului piramidal al gradelor militare și eliminarea acordării gradelor militare persoanelor care nu au ocupat funcții în structurile militare.

Ce părere aveți despre Scutul de la Deveselul? Poate fi el o armă împotriva Rusiei?

De-a lungul timpului puține au fost momentele în care am avut garanții de securitate declarate: cazul din 1968 când China a declarat că va proteja România în cazul unei agresiuni a URSS (Moscova era cu trupe la Praga pentru a înăbuși Primăvara pragheză) și acum când, cu ajutorul Parteneriatul Strategic cu SUA, am amplasat un pilon de securitate în România – Scutul de la Deveselu (se știe de către specialiștii militari că inițial acesta trebuia să fie amplasat în Cehia).

Scutul de la Deveselu este o necesitate de securitate nu numai a României, dar și a Europei, el fiind sub jurisdicția NATO. Scutul nu este o armă ofensivă. Numărul de interceptoare este insuficient pentru a face față unui atac cu rachete balistice din Rusia, iar pe de alta parte, interceptoarele de la Deveselu sunt destinate interceptării rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune și nu au capacitatea tehnică de a intercepta rachetele rusești cu rază lungă de acțiune. În altă ordine de idei, întregul sistem de radare și interceptoare al scutului a fost gândit pentru a face față amenințărilor din Iran și Orientul Mijlociu și nu poate fi reorientat sau extins spre Rusia. Scutul este o umbrelă de securitate pentru Europa de Est și Centrală.

Eu personal consider că cetățenii din Deveslu trebuie să fie mândri pentru că amplasarea scutului acolo a făcut ca despre localitatea lor să se vorbească în cancelariile marilor puteri europene. Deveselu trebuie să devină un punct de referință în strategia militară europeană.

Aș vrea, de asemenea, să mă alătur celor care i-au urat noului comandant de la baza Deveselu, căpitanul Jon C. Grant (a fost decorat de 17 ori de-a lungul carierei militare din cadrul forțelor militare ale SUA) succes în activitatea sa de conducere a bazei. Importanța acestei baze este vitală intereselor de securitate ale europenilor. Aceasta este contribuția oltenilor la ceea ce înseamnă securitate în Europa.

• Material electoral comandat de Partidul Alianţa Noastră România-Filiala Olt, produs de SC Alexana Mircos Media SRL, CUI Mandatar: 11160024

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ