Referendum pentru modificarea denumirii județului Olt/Se va numi Olt-Romanați/FOTO+VIDEO

Un grup local de inițiativă care include figuri cunoscute, printre care se numără parlamentari, reprezentanți ai administrației publice locale, dascăli, oameni de cultură, oameni de afaceri și fețe bisericești a lansat, sâmbătă, la Caracal, un proiect privind modificarea denumirii județului din Olt în Olt-Romanați. Proiectul prevede organizarea unui referendum pe această temă care va fi organizat în toamna acestui an. Modificarea denumirii județului nu prevede costuri din partea cetățenilor privind schimbarea unor documente precum actele de identitate, permisele auto sau plăcuțele de înmatriculare ale autoturismelor, urmând ca acestea să fie preschimbate gratuit în timp, atunci când le expiră termenul de valabilitate.

La lansarea proiectului, eveniment organizat la Caracal, într-o frumoasă locație aparținând omului de afaceri Ion Doldurea, au participat, ca membri ai grupului de inițiativă, aproape toți parlamentarii de Olt, senatorii Paul Stănescu (coordonatorul întâlnirii), Renică Diaconescu și Siminica Mirea, deputații Dan Ciocan, Alexandru Stănescu, Florin Iordache și Marius Iancu, președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu, vicepreședintele aceleiași instituții, Virgil Delureanu, prefectul județului, Silviu Neacșu, consilierii județeni Victor Vatamanu și Lucian Bondrescu, PS Sebastian, episcopul Slatinei și Romanaților, primarul și viceprimarul municipiului Caracal, Liviu Radu și Octavian Stănescu, profesorii Dumitru Botar (vechi militant al acestui proiect) și Răzvan Bățăgui (consilier local) și, evident, gazda evenimentului, Ion Doldurea, și el un vechi susținător al acestei idei.

În luările lor de cuvânt, atât senatorul Paul Stănescu, cât și președintele CJ Olt, Marius Oprescu, au ținut să precizeze din capul locului că modificarea denumirii județului prin adăugarea substantivului propriu Romanați nu va obliga cetățenii județului la nici o cheltuială pentru schimbarea unor documente precum actele de identitate, permisele auto sau plăcuțele de înmatriculare ale autoturismelor, urmând ca acestea să fie preschimbate gratuit în timp, atunci când le expiră termenul de valabilitate.

„Ideea nu este de a schimba denumirea județului Olt, ci de a adăuga la numele județului Olt și (cuvântul – n.r.) Romanați. De ce cred eu că e o chetiune profundă să facem acest lucru? Pentru că, în primul rând, e o reparație morală profundă pentru toți cei cae au locuit într-un județ cu o istorie atestată la 1496, în timpul domnitorului Radu cel Mare. Deci să avem mare grijă la această nuanță: nu schimbăm numele județului, ci adăugăm la Olt și Romanați, cu liniuță sau fără liniuță, vom vedea, și, de ce nu, eu cred că identitatea cultural-istorică a județului nostru se va întări foarte, foarte mult”, a reliefat Paul Stănescu.

Parlamentarul de Olt că proiectul presupune două faze tehnice: un referendum în care populația județului va fi chemată să răspundă dacă este sau nu de acord cu această inițiativă, sarcină care cade în sarcina Consiliului Județean, și, dacă oamenii vor valida inițiativa, ea va face obiectul unei legi ce va fi supusă adoptării în parlament.

„Un lucru foarte important este ca prin legea care va fi după referendum să avem un articol care să prevadă că nu se vor schimba documentele cetățenilor care locuiesc în județul Olt, ci acest lucru să se întâmple atunci când se vor preschimba. E foarte important ca acest lucru să îl avem în vedere de la început, pentru că nu schimbăm denumirea județului, deși într-un fel ea se schimbă, ci adăugăm la denumirea existentă și cuvântul Romanați”, a mai explicat senatorul Paul Stănescu, subliniind că pentru îndeplinirea acestui deziderat proiectul de lege care va fi promovat în parlament are nevoie de susținerea majorității parlamentare și că, chiar dacă nu toți parlamentarii de Olt au fost prezenți la lansarea proiectului (au lipsit doar deputații Gigel Știrbu (PNL) și Mihai Niță (ALDE), ei au anunțat că susțin această idee.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Olt a reliefat că el cunoaște mai demult acest deziderat al oamenilor de pe malul drept al râului Olt, dar că a așteptat că această dorință să prindă o conotație serioasă care să reclame organizarea unui referendum. Marius Oprescu a propus ca la următoarea întâlnirea pe această temă să fie prezenți mai multe figuri de pe malul stâng al Oltului, oameni de cultură și reprezentanți ai unor entități sociale recunoscute.

„Am spus de la început că sunt de acord cu această idee și, iată, astăzi, după mai multe întâlniri pe care le-am avut, la care am fost invitat și după mai multe adrese primite din partea unor asociații (ultima chiar vineri am primit-o din partea unei asociații patronale) care îmi cereau să recurgem la această denumire ca o reparație istorică, suntem aici, într-o întâlnire serioasă, într-un grup mai mare, cu reprezentanți ai instituțiilor publice și ai oamenilor. La următoarea întâlnire, în acest grup de inițiativă, este nevoie să avem și mai mulți oameni de cultură și reprezentanți din cealaltă parte a Oltului, din tot județul pe care îl vom numi Olt-Romanați. Este foarte importantă ideea cu care plecăm și care se va propaga, aceea că nu se va schimba nimic, că este vorba de o reparație istorică și este vorba doar de adăugarea la numele actual a cuvântului Romanați. Este important să găsim o soluție corectă de comunicare, astfel încât nimeni să nu încerce să o transforme în altceva decțt ceea ce vrem să fie: o reparație istorică și o amintire a istoriei acestui județ”, a spus Marius Oprescu.

Președintele CJ Olt a pus și el accent pe faptul că cetățenii nu vor fi nevoiți să își schimbe documentele de identitate și alte acte pe cheltuială proprie, reliefând că, după ce acest proiect va fi transpus în realitate, doar antetele oficiale ale instituțiilor publice vor trebui imediat schimbate.

Despre acest demers a vorbit și episcopul Slatinei și Romanaților, PS Sebastian, care a relatat episodul în care, la intervenția caracalenilor luminați, noua episcopie care se afla în proces de înființare și care urma să se numească a Slatinei, s-a numit, până la urmă, Episcopia Slatinei și Romanaților. Prin sfinția sa, Biserica susține proiectul de modificare a denumirii județului, dând model de bună înțelegere și unitate episodul de mai sus.


Deputatul Dan Ciocan a propus ca în viitorul apropiat subiectul să fie dezbătut și în cadrul unei întâlniri cu toți primarii din județ, unde să fie prezente și fețe bisericești, dar și oameni de cultură și dascăli care cunosc bine istoria județului.

Grupul local de inițiativă pentru modificarea județului din Olt în Olt-Romanați

În cadrul întâlniri mai multe personalități locale din Caracal, care au început cu mai multă vreme în urmă demersuri privind recunoașterea istorică și culturală a zonei care odinioară configura județul Romanați, au vorbit motivând necesitatea actului ale cărui baze au fost puse sâmbătă, invocând izvoare istorice, simboluri și acte cultural-artistice și subliniind nedreptatea pe care autoritățile comuniste le-au făcut-o oamenilor din această zonă desființând județul Romanați. Este vorba despre profesorul Dumitru Botar, omul de afaceri Ion Doldurea, doctorul Dănuț Ghiță și consilierul județean Victor Vatamanu, președinte al Asociației „Fiii și prietenii Caracalului”. 

Grupului de inițiativă i s-a alăturat și senatorul Siminica Mirea, care a pus în discuție și eventuala reticență a oamenilor din nordul județului, arătând că, în cazul lor, este nevoie de comunicatori foarte buni care să îi facă să înțeleagă faptul că un asemenea proiect nu dezbină, cei, din contră, unește și mai mult județul.

Printre susținătorii acestor demersuri se numără și senatorul Renică Diaconescu, prezent la întâlnirea de sâmbătă.

Județul Romanați a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Oltenia. Reședința județului era orașul Caracal. Județul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în sud-estul regiunii Oltenia. Județul se învecina la vest cu județul Dolj, la nord cu județul Vâlcea, la est cu județele Olt și Teleorman, iar la sud cu Bulgaria. Cuprindea partea de sud-est a actualului județ Dolj, partea central-sudică a actualului județ Olt și o mică parte din sud-vestul județului Teleorman de astăzi (comuna Islaz).

Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

6 COMENTARII

  1. Alta intrebare ? Si in loc de autostrada promit drum expres dar ne vom alege cu o POTECA ca-n vremurile Romanatiului. Multumim Tovarase Iordache, asta-i moftul ce-ai pohtit, alta intrebare….

  2. Sa ramana cum este a cel mai bine si absolut lipsit de costuri. Toata pleava, pardon! crema politică din Olt a rezolvat tot ce era de rezolvat pt judet si acum se tin de cosmetizari administrative???? Sa faca referendum in judet si daca obtin minim 80 voturi pentru, sa schimbe. Dar sa puna lunar bani intr-un cont pt costuri. Bani din buzunarul lor. Numai politicieni de 2 bani, indiferent de partid !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here