Virgil Delureanu: Sunt semne bune pentru dezvoltarea Oltului în acest mandat, ba chiar certitudini

Unul dintre cei mai vechi oameni din administrația publică a județului Olt, Virgil Delureanu, în prezent vicepreședinte al Consiliului Județean Olt, a vorbit, în cadrul unui dialog propus de OLT-ALERT, despre neajunsurile pe care Oltul le-a numărat în anii din urmă, despre proiectele devzoltate în ultimii ani și despre perspectivele județului în noul context politic al momentului.

Sunteți unul dintre cei mai vechi oameni din administrația publică a județului Olt. Ați lucrat sub mai multe guverne și conduceri ale Consiliului Județean Olt. Care a fost cea mai favorabilă perioadă în dezvoltarea județulu?

Sunt convins că perioada ce o traversăm este cea mai favorabilă deoarece guvernul PSD – ALDE a adus creștere economică și va fi bunăstare în rândul cetățenilor. Respectarea programului de guvernare de către Guvernul Grindeanu va face din acest guvern unul dintre cele mai bune de după 89’’.

Îmi doresc ca în următorii ani să reuşim să fim într-un dialog politic constructiv, şi nu în dezacord, astfel încât să continuăm proiectele care au fost începute şi să susţinem proiecte noi, de interes pentru olteni şi pentru dezvoltarea judeţului Olt.

 

Se află Oltul acolo unde ar trebui să îi fie locul la 27 de ani de la Revoluția din 1989, ca dezvoltare și nivel de trai

Nu, deoarece, cu toate eforturile făcute de județele din sudul țării de a obține fonduri, acestea au fost direcționate cel mai adesea spre centrul și vestul țării.

Avem însă speranța că lucrurile vor sta altfel și Oltul va fi tranzitat de un drum expres și va avea și două centuri ocolitoare, la Balș și Slatina, așa cum a spus și domnul senator Paul Stănescu, președintele PSD Olt.

Nivelul general de dezvoltare al judeţului Olt este defavorizat de apartenența judeţului la regiunea Sud-Vest Oltenia, caracterizată de un nivel de dezvoltare mai scăzut. Studiile şi analizele regionale din ultimii ani plasează regiunea Sud-Vest în rândul celor patru regiuni mai puţin dezvoltate, alături de regiunile Nord-Vest, Sud şi Nord-Est. Ultimul raport al dezvoltării umane plasează regiunea pe locul 6, după Indicele dezvoltării umane.

Consiliul Județean Olt a aprobat Strategia de Dezvoltare a Județului Olt pentru perioada 2014-2020, prin HCJ nr.122/28.08.2014. Strategia de dezvoltare a județului Olt reprezintă un document cadru pentru perioada de programare 2014-2020, corelată cu obiectivele generale stabilite la nivel european ( Strategia Europa 2020) și cu cele stabilite la nivel național.

Pentru a asigura o dezvoltare coerentă a județului Olt, suportul necesar trebuie să fie asigurat de către Consiliul Județean, care trebuie să-şi replanifice dezvoltarea institutională pentru acordarea unui suport logistic complex necesar Planului Local de Acțiune, cuprinde lista proiectelor prioritare, inclusiv sursele de finanțare, identificate sau estimate, precum şi perioada de implementare a proiectelor.

Planul Local de Acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a județului Olt reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne, astfel ca durabilitatea să devină punctul forte al acesteia.

Pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a județului, comunitatea locală, reprezentată de cetăţeni şi organizaţii, are și ea un rol prin actorii principali ai dezvoltării locale, prin atitudine şi participare activă, ca și mediul de afaceri – firme şi instituţii finanțatoare, drept suport financiar şi logistic.

Strategia de Dezvoltare a Judeţului Olt pentru perioada 2014-2020 are drept țintă ca, până în 2020, Oltul să se redefinească ca un judeţ dinamic şi modern, în care mândria de a fi oltean nu se va baza doar pe patrimoniul istoric şi tradițiile culturale, ci şi pe încrederea într-un viitor mai bun.

 

În trecut ați fost deputat în Parlamentul României. Ați fost, așadar, în situația nu doar de a pune în operă legi, ci și de a lua parte la crearea lor. Cum a fost această perioadă pentru omul care toată viața a trebuit doar să aplice legea?

Am fost ales deputat în circumscriptia electorala nr.30 Olt, colegiul uninominal nr.4 Balș. Activitatea de parlamentar o pot descrie astfel: muncă multă şi să nu uiţi niciun moment de oamenii care te-au votat, să fii conștient de faptul că nu poți să-i privești pe oameni în ochi dacă nu îți faci datoria, că nu poți să mergi la poarta oamenilor să le mai ceri votul dacă nu respecți ceea ce le-ai promis (având în vedere că ceea ce promiți să fie și realizabil, altfel mai bine nu promiți).

Astfel, pe lângă activitatea din teritoriu, activitatea mea de parlamentar s-a concretizat în 23 luări de cuvânt, 11 declarații politice, 45 de propuneri legislative, din care 15 promulgate legi și un proiect de hotărâre inițiat.

După experiența de parlamentar, pot spune că este mult mai ușor să participi la modificarea unor legi sau să promulgi o inițiativă legislativă decât să o pui în practică, așa cum am procedat în cadrul Consiliului Județean Olt.

Un lucru însă trebuie înțeles de toată lumea, și anume că dacă legile transmise de Guvern sunt în conformitate cu legile europene, ele se pot aplica și ușor în teritoriu.

 

O raritate în România post decembristă a fost retragerea partidelor pentru a lăsa ca țara să fie condusă de un guvern tehnocrat. Cum ați perceput acest context ca parlamentar? Ce a însemnat acest guvern pentru România?

Un guvern trebuie să fie politic, asta este o certitudine, mai ales că am trăit această experiență. Consider că perioada în care țara a fost condusă de un guvern tehnocrat a fost caracterizată de dezbateri sterile, PSD  tragând atunci un semnal de alarmă, că este foarte important să avem autorități acreditate ca să putem atrage bani europeni și, bineînțeles, Guvernul să treacă în partea executivă a problemei.

S-a demonstrat că tot ceea ce a clădit guvernul PSD, a demolat Guvernul Cioloș. A fost un dezastru pentru România acest tip de guvern care nu a reușit să gestioneze situația lăsată de PSD.

 

Avem, acum, actualul guvern PSD-ALDE și, la alegeri, un rol important l-a avut și PSD Olt, care a obținut un scor istoric. Cum se reflectă, sau, mai bine spus, cum se va reflecta scorul politic în viața socială și economică a județului?

Scorul obținut de PSD atât la nivelul județului Olt, cât și la nivel național, a fost, așa cum spuneți, un scor istoric. Nu trebuie uitat, așadar, faptul că Organizația Județeană Olt a PSD, sub conducerea domnului Paul Stănescu și a domnului Marius Oprescu, nu a obținut un scor mai bun ca cel de anul trecut. Scorul obținut la nivelul județului nostru i-a obligat pe cei de la centru să ne acorde posturi de secretari de stat în ministere și chiar două posturi de ministru și, prin promovarea în ministere a unor oameni capabili, va fi ajutat foarte mult și județul nostru.

 

Care sunt cele mai importante proiecte implementate în Olt de când sunteți în administrația județului?

De departe, Sistemul integrat de management al deșeurilor în județul Olt este un proiect de amploare, de o mare importanță pentru Olt, prin care Consiliul Județean a reușit atragerea a peste 30 de milioane de euro din fonduri europene pentru implementarea, în toate cele 112 localități ale județului, unui sistem modern de gestionare a deșeurilor. Asta în contextul în care deșeurile reprezintă o mare problemă la nivel național și chiar global, aș putea spune.

În ceea ce privește acest proiect, ne aflăm în stadiul de a definitiva caietul de sarcini și de a aproba, în ședințe de consiliu, la nivelul tuturor celor 112 localități, scoaterea lui la licitație pentru desemnarea, prin procedurile legale specifice, a opratorului care să se ocupe de gestionarea deșeurilor în Olt.

 

Ce proiecte importante aveți în derulare în acest în moment?

În acest mandat fiecare unitate administrativ-teritorială va beneficia de câte o investiție nouă, fie că vorbim de alimentare cu apă și canalizare, fie de sănătate, fie că ne referim de reabilitatea și modernizarea de drumuri, de infrastructura rutieră în general, iar lucrurile deja sunt înaintate, după ce, în martie, aleșii județului au aprobat bugetul județului pe anul în curs. Pentru investiții vor fi utilizate sume de bani din excedentul bugetar al anului trecut, jumătate din bani urmând să meargă în sănătate, restul sumelor urmând să fie cheltuite în infrastructura rutieră. Suma totală destinată investițiilor este de aproximativ 26 de milioane de lei, din care circa 11 milioane de lei vor fi cheltuiți în sănătate. Este vorba din cofinanțarea unui proiect de reabilitare și modernizare a blocului central al Spitalului Județean de Urgență Slatina, precum și de dotarea ambulatoriului de specialitate din Drăgănești-Olt, preluat de spitalul din Slatina.

Concret, la Spitalul Județean de Urgență Slatina mai avem un proiect privind eabilitarea termică pentru îmbunătățirea eficienței energetice, care are ca sursă de finanțare Programul Operațional Regional 2014-2020. Proiectul se află în stadiul obținerii avizelor, cererea de finanțare urmând a fi depusă în august 2017.

Mai este proiectul de care am amintit mai devreme, care se referă la reabilitarea și relocarea spațiilor medicale din pavilionul central al Spitalului Județean de Urgență Slatina. Sursa de finanțare este Programul Național de Construcții de Interes  Public, derulat de Compania Națională de Investiții în baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr.25/2001, cu modificările și completările ulterioare. Proiectul se va lua in considerare dupa finalizarea investitiilor deja demarate.

De asemenea, un proiect important cu impact în domeniul sănătății este cel de lucrări de investiții și reparații pentru o seamă de obiective ale Serviciului Județean de Ambulanță Olt, finanțat din bugetul propriu al Consiliului Județean. Astfel, la Substația de Ambulanță Caracal se va realiza un sediu nou  cu regim de înălțime P+1E, având o suprafață desfășurată de 412,60 mp. Până  în prezent s-a elaborat studiul de fezabilitate care urmează a se aproba în  ședința Consiliului Județean de luna aceasta. Valoarea estimată a investiției va  fi de peste 1,6 milioane de lei. După elaborarea proiectului tehnic, obținerea  avizelor și autorizației de construire, se preconizează contractarea și începerea  lucrărilor în septembrie 2017.

La Substația de Ambulanță Corabia se vor executa lucrări de reparații la  acoperiș în valoare estimată de circa 110.000 lei, cu tot cu TVA, contractarea și  începerea lucrărilorurmând să aibă loc în luna august a acestui an.

Pentru  Substația de Ambulanță Drăgănești-Olt se vor executa lucrări de  reparații și compartimentări la interior în valoare estimată de 71.500 lei,  cu  TVA. Estimăm că lucrările vor începe în luna iulie.

De asemenea, am aprobat o serie de indicatori tehnico-economici pentru modernizarea mai multor drumuri județene, unele începute deja, altele făcând parte din proiecte noi. Pe Ordonanța 28 – lucrări în execuție cu finanțare asigurată – se lucrează pe DJ 703B – Bărăști (suntem în stadiul de definitivarea sanțurilor de pământ, pe DJ 651B – Iancu Jianu (investiție în cadrul căreia se definitivează parapeții elastici și pe DJ 653 – Izvoarele – Stoicănești –, aici fiind vorba de 8 km de drum care se vor termina săptămâna viitoare.

Tot pe Ordonanța 28, în proces de evaluare a licitației sunt avem DJ 643C – Dobrețu, DJ 703 D – Cungrea, DJ 678 E – Sâmburești, DJ 546 E – Oporelu – Poboru și DJ 644 A Corabia – Vîrtop – Vădăstrița (lucrare nouă aici, se așteaptă finanțarea).

Un alt proiect al Consiliului Judeţean Olt este cel privind modernizarea DJ 546 Dăneasa – Slatina – Verguleasa, care va fi realizat cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014 – 2020, având o valoare de 29 de milioane de euro şi urmând să fie executat în termen de patru ani din momentul semnării contractului de atribuire. De această modernizare vor beneficia comunităţile locale din Dăneasa, Drăgăneşti-Olt, Mărunţei, Coteana, Brebeni, Valea Mare, Slatina, Curtişoara, Teslui, Verguleasa.

De asemenea prin bugetul propriu al Consiliului Județean Olt se fac documentații pentru construirea a șase poduri din beton armat peste pârâuri în zonele Sâmburești (un pod), Cungrea (patru asemenea obiective) și Perieți (un pod).

 

Primul pas în dezvoltarea unei comunități ține de apă, canalizare și gaze. Cum stăm, azi, la acest capitol?

S-au purtat discuții și se poartă în continuare, prin întâlniri curente ale domnului Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean, și ale mele cu operatori din țară pentru a se ajunge la un consens în vederea introducerii de gaze în comunele Grădinari, Strejești și pe toată Valea Oltului, de la Stoicănești la Giuvărăști și de la Corabia la Deveselu și Caracal.

De asemenea, pentru toată Valea Oltului, de la Stoicănești la Giuvărăști, se lucrează la studii de fezabilitate pentru introducerea de apă și canalizare.

 

Cum se împacă viața de politician și de om al administrației publice, din poziția de vicepreședinte al Consiliului Județean Olt, cu viața de familie?

A fi om politic nu este ușor si foarte puțină lume știe de fapt ce face cu adevărat acesta în fiecare zi a săptămânii, adesea și sâmbetele și duminicile.

În condițiile actuale din România, viața de politician poate fi înțeleasă cel mai bine numai de cei care cunosc foarte bine activitatea și problemele cu care se confruntă un politician, indiferent de nivelul la care este angrenat.

În ceea ce privește familia, aceasta este un factor de echilibru pentru orice om, iar atunci cand familia te susține în proiectele tale, totul ți se pare mai ușor. Pe de altă parte, trebuie să găsim în noi resursele necesare pentru a nu încărca familia cu problemele pe care le întâmpinăm în activitatea noastră.

 

Pe ce perspective mizați pentru zona Corabia? Pun această întrebare în contextul în care acest oraș a avut mult de suferit după 1990 ca nivel de trai, pe fondul lipsei locurilor de muncă și a investițiilor.

Acest oraș s-a schimbat mult în bine, iar prin proiectele derulate a căpătat și interes din ce în ce mai mare din partea turiștilor, astfel CJ Olt a încheiat un parteneriat cu Primăria Corabia, pentru a asigura cofinanțarea proiectului „Port turistic și de agremenet în zona cap amonte Port Corabia, valoarea acestui proiect fiind de 2,54 milioane euro, fără TVA. S-a reabilitat zona portuară în suprafață de 8500 mp, creându-se condiții pentru revitalizarea sectorului turistic în această zonă.

De asemenea, un proiect important este Bursa de cereale din oraşul Corabia, acesta fiind implementat de Consiliul Judeţean Olt, în parteneriat cu Primăria Corabia, cu finanțare în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013. Valoarea totală a proiectului se cifrează la peste opt milioane de lei, mai exact la 8.048.031,46 lei, din care finanţarea nerambursabilă este de 2.739.502,77 lei, contribuţia guvernului – de 419.153,72 lei, iar cea a Consiliului Judeţean Olt – de 4.889.374,97 lei. Proiectul finanţat din fonduri europene şi-a propus atât construirea sediului administrativ în care va funcţiona bursa, cât şi crearea cadrului organizatoric pentru tranzacţii cu cereale. În cadrul proiectului derulat de CJ Olt, la Bursa de cereale va funcţiona şi un laborator pentru stabilirea calităţii produselor tranzacţionate.

Au fost introduse și gaze naturale, într-o măsură relevantă și se mizează pe atragerea unor investitori străini și autohtoni, astfel încât numărul locurilor de muncă să cunoască creșteri importante într-un viitor apropiat.

 

Așadar, semne bune mandatul acesta are pentru Olt, din ceea ce spuneți dumneavoastră.

Într-adevăr, sunt semne bune pentru dezvoltarea județului nostru în acest mandat, ba chiar certitudini la care m-am referit și eu în cadrul acestui dialog. Totul pentru o bunăstare pe care cetățenii județului o merită cu prisosință.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here