Cu adevarat, ceea ce a putut sa scoata la iveala un tanar cercetator, in apropiere de Iasi, schimba radical intreaga istorie a lumii • Devotat, pasionat si inspirat de misterele trecutului locuitorilor de pe aceste meleaguri, acesta a reusit sa realizeze un fapt extraordinar • „Înca de copil eram atras de tot ceea ce era misterios. Am descoperit cartile care mi-au dat unele raspunsuri. Vazând ca nu-mi astâmpar setea de cunoastere, am început sa cutreier dealurile… Totusi, descoperirea tezaurului, facuta intr-o localitate de langa Iasi, este o alta poveste! Acesta a fost deja expus la Vatican, Lisabona, Londra si New York”, marturiseste profesorul
Un tanar studios si pasionat de mister a facut o descoperire care avea sa-i schimbe viata. Si asta nu este tot. Ceea ce a descoperit Vicu Merlan rastoarna toate teoriile academice despre istoria noastra si implicit despre istoria lumii scrie bzi.ro
Stiati ca pe dealurile de langa orasul Iasi si-a dus existenta o civilizatie mult mai veche decat cea mesopotamiana, dar la fel de bogata cultural, spiritual si material? Totul a inceput cu descoperirea unui inedit tezaur, nu departe de Iasi, la Isaiia, langa Raducaneni. Este vorba despre un complex de 21 de statuete feminine din ceramica vechi de – atentie! – 7.000 de ani.
Da, vorbim despre faptul ca insasi stramosii tuturor popoarelor europene au plecat de pe aceste meleaguri. Acum 7.000 de ani, Nordul Europei era acoperit de calote glaciare, iar pe meleagurile noastre isi ducea existenta o civilizatie infloritoare. Specialistii il definesc ca „Pantheon-ul de la Isaiia” si arata ca sunt unice, atat in Europa, cat si pe continentul asiatic. Curios este ca, pe baza marturiilor arheologice, in acest sat au fost scoase la iveala si doua placute misterioase care ar putea fi forme vechi de scriere.
Povestea unei descoperiri fabuloase
Reporterii BUNA ZIUA IASI (BZI) au reusit sa stea de vorba chiar cu autorul acestei descoperiri, profesorul Vicu Merlan, cel care in timpul studentiei a contribuit decisiv la gasirea acestui tezaur. „Înca de copil eram atras de tot ceea ce era misterios. Am descoperit cartile care mi-au dat unele raspunsuri. Vazând ca nu-mi astâmpar setea de cunoastere, am început sa cutreier dealurile dimprejurul satului natal Isaiia, sa caut flacara comorilor, sa studiez vulcanii noroiosi din zona, sa verific legendele atribuite cetatii getice de la Mosna, din apropiere, sau a vestigiilor înaintasilor de la Bunesti… Asa s-a nascut pasiunea pentru arheologie si astronomie. Concret, situl arheologic l-am descoperit prin 1991, când eram student în anul I, la Facultatea de Istorie – Geografie din Suceava. Nevoia de cadre didactice universitare la proaspata facultate, reînfiintata dupa 1990, a fost un noroc pentru mine de a avea majoritatea profesorilor de la Universitatea Al. I. Cuza Iasi. Printre ei se afla si unul din cei mai buni neoliticieni din Moldova, prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu. Am facut practica arheologica pe santierele domniei sale, am învatat alfabetul profesiei de arheolog, înca de atunci. Stiam ce vreau!”, isi incepe descrierea arheologul.
Un vis plecat de la aventura cunoasterii
Mai departe, Merlan arata cum a reusit sa atinga aceasta culme a cercetarii. Interesant este ca putini dintre arheologii mari ai lumii au reusit sa faca ceea ce a facut profesorul iesean. „Dupa terminarea studiilor, functionând ca muzeograf la Muzeul Municipal din Husi, m-am aventurat în a deschide un sit arheologic. Fiind la început de drum, aveam nevoie de girul unui specialist. În 1996, am efectuat primele sapaturi arheologice la Isaiia, punctul Balta Popii. Era locul, unde, în copilarie ma duceam cu bunicul la pescuit. Probabil si vechile triburi pescuiau, cam prin aceeasi zona. Am fost norocos de la primul sondaj…, am decopertat o zona sacra a unui sanctuar de 7.000 de ani, în care am gasit fragmente din lut ars: de la masute de altar, statuete antropomorfe feminine, vase de ritual de tip askkos, rasnite, topoare din piatra de tip – calapod perforate, vase ceramice, unele reîntregibile sau aschii si lame de silex. Printre acestea a aparut si o tablita din lut ars cu scriere pictografica, mai veche decât cele din Sumer, considerate de cercetatori cele mai vechi din lume, fiind aproximativ contemporana cu celebrele tablete – teracota de la Tartaria – judetul Cluj. Totusi, daca nu gaseam ceva de valoare, sondajul ramânea la acel stadiu. Insa, cele descoperite ne-au dat sperante”, continua Merlan.
Zeitele de la Isaiia” au marcat intreaga lume
Cu o naturalete si o bucurie in descriere, istoricul rememoreaza momentul care a condus la marea descoperire, dupa care intreaga sa viata avea sa fie schimbata total. „În 1997, din lipsa fondurilor, sapaturile au fost sistate. Abia în octombrie 1998, având planul de sapatura initial, am trasat urmatorul sondaj în dreptul locuintei sacre, pe care nu reusisem s-o decopertez integral. Asa am dat peste marele tezaur statuar, descoperit intact într-un vas din lut ars, alaturi de alte elemente ezoterice ce-l întregeau, precum si o alta placuta din lut ars cu simboluri scriptice arhaice. Descoperirea tezaurului este o alta poveste! La început, vasul cu zeite a fost dus în depozitul Muzeului din Husi, iar dupa un an l-am dus la Seminarul de Arheologie al Universitatii Cuza, spre restaurare si conservare. Fiind umplut cu pamânt la suprafata, nu am banuit ca în interior ar fi un astfel de tezaur. El este compus din 21 de zeitati ce erau de fapt 21 de ipostaze divine ale Marii Zeite Mama, zeita Fecunditatii si Fertilitatii. Alaturi de acestea se gaseau 21 de falusuri miniaturale din lut ars, reprezentari ale contrapartii masculine”, mai marturiseste cercetatorul.
Cifre sacre
Tezaurul are legatura cu numerologia sacra a spiritualitatii religioase. „Numerologia exacta a pieselor din recipientul descoperit nu era întâmplatoare. Era vorba de o numerologie sacra. 13 dintre statuete dispuneau de tronuri – numarul 13 în tarot este asociat cu initierea. Asadar, cele 13 zeitati oferau initierea profanilor, prin intermediul samanului comunitatii, în marile mistere ale Macrocosmosului. În recipient erau si 42 de cariopse din lut ars, simboluri ale fertilitatii, ale yoni-ului feminin. La început «Zeitele de la Isaiia» au fost expuse în Sala Mare a Seminarului de Arheologie, dupa care a urmat prezenta lor la marile muzee din România. Au urmat expozitiile itinerante la Vatican, Lisabona, Londra si New York. Astazi, publicul le poate admira, alaturi de alte piese importante, în cadrul Muzeului Universitatii Cuza”, povesteste Vicu Merlan.
Pe de alta parte, unul dintre cei mai activi argeologi din Iasi, lect. univ. dr. Vasile Cotiuga de la Facultate de Istorie a UAIC dezvolta si argumenteaza lucid valoarea acestei descoperiri. „Ea, acum, beneficiaza de o expunere deosebita la proaspat inauguratul Muzeu al Universitatii Cuza. Cu siguranta, vorbim de un ansamblu de cult, unic, iar asa ceva nu mai exista nicaieri in toata Europa sau in zona anatoliana. Cu siguranta vorbim de un complex de cult, vechi de peste 7.000 de ani, din cultura Precucuteni. El arata ca oamenii de atunci aveau o conceptie deosebita despre proiectia asupra divinitatii”, concluzioneaza Cotiuga.
Sursa: extranews.ro
