INTERVIU/ Cătălin Rotea: Până la finalul anului 2020, vom avea un spital european/TEXT+VIDEO

Cătălin Rotea, managerul Spitalului Județean de Urgență Slatina

Spitalul Județean de Urgență Slatina se află, de ani buni, într-o continuă transformare prin implicarea autorităților administrației publice locale. Echipamente medicale noi, reabilitarea și modernizarea mai multor secții medicale se numără printre investițiile realizate în ultimii ani. Despre toate acestea, dar și despre viitoarele proiecte a acceptat să vorbească, în cadrul unui dialog, actualul manager al unității sanitare, Cătălin Rotea, care susține că, până la sfârșitul anului 2020, spitalul slătinean se va număra printre spitalele cu înalte standarde europene, din toate punctele de vedere.

Domnule Cătălin Rotea, încă de la sfârşitul anului trecut, imediat dup[ ce ați venit la conducerea acestei unități sanitare, au fost anunțate investiții majore la spitalul slătinean, iar primul pas a fost făcut în şedința ordinară a consiliului județean din ianuarie, când aleşii județului au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru trei asemenea investiții. Despre ce este vorba?

Într-adevăr, sunt investiții pe care Consiliul Județean Olt le-a aprobat în ultima şedință. Este vorba de studiile de fezabilitate efectuate în decembrie 2017, iar acum au fost aprobați indicatorii tehnico-economici: vorbim despre reabilitarea fostei Creşe nr.1, acolo unde se va muta secția de Psihiatrie, care actualmente funcționează pe strada Drăgănești, într-o locație cu totul improprie, vorbim de reabilitarea corpului medical (cel în care funcționează și Direcția de Sănătate Publică, la parter, în momentul de față) și de reabilitarea celor patru etaje rămase nereabilitate în blocul materno-infantil. În total, sunt proiecte (construcții, plus montaj, plus dotări) de 30 de milioane lei. Două dintre ele vor fi demarate chiar în luna martie, și vorbim de Creșa nr. 1 și reabilitarea corpului medical, urmând ca al treilea proiect să fie scos la licitație undeva în toamna acestui an. Fondurile sunt asigurate integral de Consiliul Județean. În paralel, vorbim și de lucrări mai vechi de investiții, până la sfârșitul acestei luni urmând să finalizăm lucrările de reabilitare a secției Pediatrie. În blocul materno-infantil avem finalizate etajele 3 și 4, 7 și 8, deci reabilitate integral, avem mobilier nou. Am semnat, de asemenea, săptămâna trecută, contractul de achiziție și montaj lifturi. Vorbim de cinci lifturi – patru în blocul materno-infantil și unul în Medicală. Conform graficului asumat de furnizori, la finalul lunii mai vom avea primele două lifturi montate și funcționale. De asemenea, Consiliul Județean Olt are depus un proiect finanțat din fonduri europene în cadrul POR, la ADR Sud-Vest Oltenia, pentru reabilitarea termică a tuturor corpurilor de clădire ale spitalului, iar noi avem în lucru soluționarea clarificărilor trimise de Compania Națională de Investiții (CNI), un proiect depus aici pentru reabilitarea corpului central al spitalului. Suntem în curs de răspuns la clarificări și sper ca acest proiect să fie scos cât mai repede la licitație de CNI.

Această din urmă investiție privește reabilitarea și modernizarea, dar și  recompartimentarea imobilului central, din câte am înțeles…

Acest proiect de recompartimentare a corpului central este un proiect pe care eu l-am moștenit, pe care l-am găsit atunci când am venit la conducerea spitalului și, prin urmare, celelalte trei proiecte, celelalte trei studii de fezabilitate au derivat din acest proiect. Practic, ele sunt un ansamblu integrat, pentru că se vor muta secții dintr-o parte în alta, astfel încât, atunci când vor fi finalizate toate proiectele, lucrurile să fie mult mai economice și mai eficiente. Ca exemplu: atunci când vom finaliza aceste proiecte, secția de Hemodializă, care acum este la parterul corpului central, va fi la parterul blocului medical, deoarece Nefrologia e la etajul unu, și e mult mai ușor și mult mai aproape. De asemenea, secția Neuropsihiatrie Infantilă, care acum este pe Drăgănești, va funcționa la etajul 7, lângă secția de Pediatrie. Și multe asemenea permutări, care se coroborează cu mică reorganizare și redistribuire a numărului de paturi, pentru care am cerut deja aviz de la Direcția de Sănătate Publică.

Și anul trecut, după ce ați fost instalat în funcția de manager, au fost realizate câteva investiții, prin achiziționarea câtorva echipamente pentru îmbunătățirea actului medical. Cât s-a cheltuit și pe ce?

În momentul în care eu am ajuns la conducerea spitalului, la 1 septembrie 2017, execuția bugetară în ceea ce privește achiziția de echipamente nu era cea mai strălucită – până atunci se fuseseră cheltuiți în jur de 700.000 lei. Motivul nu este altul decât că procedura de achiziții și legislația în domeniul achizițiilor publice sunt greoaie în continuare și se tărăgănează foarte mult aceste achiziții. Per total, pentru achiziționarea de echipamente s-au cheltuit circa trei milioane de lei. S-au cumpărat lucruri utile pentru fiecare secție: monitoare pentru funcții vitale, o nouă lampă scialitică pentru operații, au fost înlocuite, prin octombrie-noiembrie, toate paturile din secțiile de terapie intensivă pe care le avem și, de asemenea, sunt anumite instrumente chirurgicale, anumite instrumente medicale care au fost cumpărate și care erau necesare pentru fiecare secție și pentru care s-au făcut licitații: vorbesc de Ortopedie, Urologie, Chirurgie și Ortopedie Infantilă.

Consiliul Județean Olt s-a implicat masiv, în ultimii ani, în reabilitarea și modernizarea spitalului, ca și în dotarea lui cu echipamente medicale, beneficiind însă și de sprijinul Ministerului Sănătății în cazul unora dintre investiții. Credeți că vă veți bucura de acest tip de sprijin și în continuare?

Fără sprijinul Consiliului Județean Olt, cu siguranță, Spitalul Județean Slatina n-ar fi arătat așa cum arată, pentru că s-au făcut foarte multe investiții și se vor face în continuare. Eu nu cred să mai existe în țară un consiliu județean care să aloce atâția bani pentru investiții în spitalul județean. Anul acesta suma este considerabilă: 15 milioane de lei – atât în ceea ce privește investiția pe partea de construcții, cât și pe partea de aparatură medicală – și, de asemenea, Consiliul Județean subvenționează, ca în fiecare an, o parte din norma de hrană pentru personalul medical. Anul trecut erau tichete de masă, acum e norma de hrană. Noi am făcut, în luna ianuarie, o solicitare pentru alocare de fonduri și sperăm să beneficiem de fonduri suplimentare și de la Ministerul Sănătății: am cerut și pentru lucrările de construcții, și pentru echipamentele mai scumpe.

Știu că v-ați gândit și la o nouă sală de operații. Undea r fi nevoie de ea?

Este nevoie de două săli de operație: o sală de operație pentru Ortopedie (o sală în care să se facă partea de protezare) și o sală de operație pentru secția ORL, pentru tot ceea ce ține de chirurgia maxilo-facială. În momentul de față, blocul operator actual este supraîncărcat și este evidentă necesitatea acestor două săli de operație. Avem trei variante de lucru, din care va trebui să alegem una cât mai rapidă: putem să vorbim, dar trebuie să analizăm foarte bine dacă se respectă toate funcțiile conform DSP, de realizarea unei săli de operație în blocul materno-infantil, adică la etajul al doilea, unde sunt sălile de operație pentru obstetrică și ginecologie. Există un proiect mai vechi, dar este foarte costisitor, de construcție a unui nou bloc operator, deasupra ambulatoriului, și o a treia variantă – rezultată în urma discuțiilor pe care le-am avut cu chirurgii: în luminatorul spitalului, este un spațiu gol în corpul centra. Trebuie analizat împreună cu proiectanții dacă acolo pot fi construite două săli de operație la nivelul etajului al doilea, pe o construcție ușoară la nivelul parterului și al etajului întâi. Părerea mea – dar nu vreau să fiu categoric, pentru că încă n-am luat o decizie – e că aceasta e varianta cea mai rapidă și cea mai puțin costisitoare pentru rezolvarea acestei probleme a blocului operator.

Președintele Consiliului Județean, Marius Oprescu, vorbea și despre faptul că, la un moment dat, ar trebui ca accesul de la un pavilion la altul să se facă nu prin curtea spitalului, ci prin coridoare suspendate la nivelul etajelor întâi. Credeți că e posibilă și o asemenea investiție?

Da, e posibilă. Deja am demarat efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unei pasarele între secția Medicală și corpul central. Este total impropriu ca pacienții care sunt în Medicală – pacienți cu boli grave care țin de Oncologie, de Gastroenterologie, de Medicină Internă – să fie purtați prin curte, 50 de metri, cu targa și acoperiți cu pătura chiar și într-o zi ca aceasta, în care vedem că ninge și temperaturile sunt scăzute. Aștept finalizarea cât mai curând a studiului de fezabilitate pentru construirea acestei pasarele, care, cu siguranță, va fi făcută, pentru ca în 2019 să luăm în calcul construirea unei pasarele și între blocul alimentar și corpul central.

Cam în cât timp credeți că Spitalul Județean de Urgență Slatina va deveni un spital european din toate punctele de vedere?

Până la finalul anului 2020 vom avea un spital european. Să dea Dumnezeu să avem fondurile necesare, să nu existe tărăgănări în ceea ce privește partea de achiziții publice, deoarece eu am scalat toate lucrările de investiție cu termen de finalizare 24 de luni. Așa că în 2020 ar trebui să fie finalizate cam toate.

Ce alte obiective ați mai avea în afară de acestea? Ce ne puteți spune despre confortul pacienților?

Confortul pacienților va fi îmbunătățit în ritm accelerat. În noiembrie anul trecut am dotat toate saloanele spitalului cu frigidere, iar în martie-aprilie vom dota toate saloanele cu televizoare color. Chiar zilele acestea am fost în secția de Hemodializă, unde pacienții stau în pat destul de mult pentru a face hemodializă și e un lucru minor, dar eu cred că e important: am decis să montăm deasupra fiecărui pat câte un televizor color pentru ca pacienții să-și petreacă timpul cât mai ușor. Vom monta televizoare în toate saloanele și mă bucur că m-ați întrebat asta, deoarece pot exista destui cârcotași care să spună că n-are rost să mai cumpărăm televizoare în condițiile în care mai avem secții nereabilitate, mai avem câte un colț în care apare mucegai, mai avem câte-o ușă din care mai apare vreo insectă. E-adevărat, dar lucrurile nu se pot face toate peste noapte. Dac-aș putea reabilita tot spitalul peste noapte, aș face-o, dar necesită timp. Și-atunci am hotărât să mergem în paralel cu toate aceste lucruri. Ele se vor face. Vor fi reabilitate toate secțiile. Cheltuiala pe care-o facem cu achiziția televizoarelor e undeva la 70.000 lei, o sumă infimă în raport cu bugetul spitalului, iar beneficiile, cred eu, sunt mult mai mari: faptul că oamenii stau internați și își pot petrece mai ușor timpul constituie un lucru bun.

De asemenea, vom avea un sistem de acces cu cartelă la toate secțiile. Nu înseamnă că închidem spitalul – Doamne-ferește! -, dar pacienții vor fi mult mai bine protejați. Confortul lor va fi, de asemenea, sporit prin înlocuirea totală a mobilierului. Dar asta se va face în următorii trei ani: imediat ce reabilităm o secție, venim cu mobilier nou din toate punctele de vedere, de la paturi și noptiere până la dulapuri și vestiare. 

Vorbeați mai înainte de echipamentele medicale achiziționate spre finalul anului trecut. Ce alte nevoi mai aveți la acest capitol?

În vederea creșterii eficienței actului medical, ne-am propus achiziționarea de noi echipamente medicale (Consiliul Județean, așa cum spuneam, ne-a ajutat cu opt milioane de lei). Vorbim de achiziții care vor fi demarate în martie, lucruri foarte importante. Cele mai importante ar fi o nouă linie de chirurgie laparoscopică, care costă mai mult de un milion de lei, un nou aparat de radiografie, care va fi mutat în secția Medicală (pentru că cel existent este defect de mai bine de un an de zile), vorbim de un aparat de anestezie, un aparat de hemodializă, două ventilatoare mecanice, dintre care unul va merge la Neonatologie (pentru că acolo există unul singur acum și există cazuri în care necesită ventilație și un al doilea bebeluș), monitoare de funcții vitale, un aparat radiologic pentru secția Urologie și, de asemenea, o linie de arteroscopie pentru secția de Ortopedie pentru a permite noi operații, secția de Ortopedie fiind în continuă dezvoltare, iar medicii de acolo învață din ce în ce mai mult.

Cum stați cu resursele umane?

Din punct de vedere al resurselor umane, spitalul are în prezent 1700 de angajați, iar statul de funcții cuprinde aproape 2480 de funcții, deci suntem cu aproape 800 de posturi vacante. În anumite secții ne aflăm sub normativul propus, se asigură serviciile medicale la nivelul standard solicitat, dar nu putem face angajări masive, deoarece, în situația respectivă, cheltuielile de personal ar crește cu peste 65% din bugetul spitalului și-atunci ar trebui să limităm din alte cheltuieli la fel de importante – medicamente, materiale sanitare – și nu se pune problema. Am făcut fundamentare, pe care am și discutat-o și cu domnul președinte al Consiliului Județean și i-am cerut aprobarea: cred că în martie vom scoate la concurs în jur de 45 de posturi din toate categoriile – cei mai mulți: asistenți medicali, îngrijitori, brancardieri. În ceea ce privește medicii, vom scoate la concurs un post de medic cardiolog și vom relua procedurile pentru medicii specialiști destinați unității de primiri urgențe. Cum am mai discutat, am mai avut un concurs pentru doi medici specialiști și nu s-a prezentat nimeni.

Am vorbit despre dotări, despre echipamente, despre reabilitarea imobilelor. Aveți cumva o strategie și pentru îmbunătățirea relației pacient-angajat? Există o asemenea strategie în legătură cu comportamentul angajaților față de cel aflat în suferință?

N-am să reușesc niciodată să controlez comportamentul fiecărui angajat al spitalului, dar echipa de la managementul calității va lucra la un ghid al pacientului care va exista în fiecare salon și din care pacientul își va cunoaște exact drepturile, dar și să respecte anumite proceduri care sunt obligatorii și de multe ori nu sunt respectate. Eu am discuții zilnice cu angajații spitalului, cu consiliul medical și le-am spus tuturor că înțeleg faptul că e o muncă grea – mai ales dacă vorbim despre Unitatea de Primiri Urgențe; la un moment dat, ca om, ajungi la saturație, deoarece oboseala e foarte mare, dar asta nu ne acordă circumstanțe atenuante pentru comportamentul nepotrivit. E foarte importantă modalitatea în care dialogăm și comunicăm cu pacienții, pentru că, așa cum spuneam, nimeni nu vine de drag la spital. Eu sper ca odată și cu creșterea salarială anunțată pentru luna martie pentru medici și asistente, acești oameni să fie și mai bucuroși că vin la muncă, și-atunci cred că se va schimba și modul de comunicare cu pacientul.

Aveți multe reclamații pe această linie?

Nu. Sunt sesizări pe care le primim vremelnic la adresa personalului medical. Anul trecut au fost, dacă nu mă-nșel, 11 sesizări: circa una pe lună. Mereu vor fi nemulțumiri, mereu vor exista persoane care vor considera că n-au fost îngrijite așa cum trebuie. Ușa mea și a directorului medical sunt deschise pentru orice persoană care are vreo problemă: dacă e o problemă reală, încercăm s-o analizăm și sancționăm vinovatul, ca să nu se mai repete. Dar dacă nu este reală, încercăm să-i explicăm pacientului sau aparținătorului ce s-a întâmplat de fapt.

Domnule Rotea, sunteți tânăr și…

Nu mai sunt așa de tânăr…

…Mă rog, ați ocupat funcții importante când erați foarte tânăr: șef al Gărzii de Mediu Olt, prefect al județului, ați avut funcție importantă într-un minister la fel de important, iar acum – manager al Spitalului Slatina. De fiecare dată ați fost reținut de memoria colectivă grație unei comunicări foarte bune, care a deschis instituțiile pe care le-ați condus, făcându-le publice dincolo de statutul lor oarecum închistat, țeapăn. Funcția pe care o dețineți acum e incomparabilă cu cele dinainte. Credeți că vă veți bucura și aici de același succes?

Eeste adevărat, funcția pe care o dețin acum e incomparabilă cu cele pe care le-am deținut anterior și mult mai motivantă din punct de vedere personal, fiindcă poți să faci bine; e mult mai grea, fiindcă aici e vorba de sănătatea oamenilor; este mult mai obositoare, deoarece presupune un mai mare consum și trebuie să lucrezi cu o categorie socială aparte, medicii. Dacă voi reuși, doar Dumnezeu știe. Eu sper să reușim să schimbăm fața acestui spital și, fiindcă vorbeați de memoria colectivă, îmi doresc ca, după anul 2020, oamenii să-și aducă aminte sau să vadă că sub coordonarea vicepremierului Paul Stănescu și a președintelui Consiliului Județean Olt, domnul Marius Oprescu, am fost pionul cu care s-a reușit să se facă niște lucruri, astfel încât să avem un spital de-a dreptul european la finalul anului 2020.

Interviul în format VIDEO

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here