Spitalul Slatina, așa cum nu l-ai văzut NICIODATĂ/ Zeci de medici, mărturisiri IMPRESIONANTE/ VIDEO

Cea de-a doua ediție a „Zilelor medicale slătinene” a debutat, joi, cu prezentarea unui film emoționant care descoperă partea nevăzută a halatelor albe, suferințele lor, trăirile lor pe care pacienții nu le văd niciodată. 

Doctorii cu zeci de ani de activitate în spitalul slătinean, dar și cei mai tineri, vorbesc despre momentele grele prin care trec, despre faptul că viața lor se desfășoară, în majoritatea timpului, nu alături de familii, ci cu pacienții aflați în suferință, despre asaltul pe care opinia publică îl dă asupra lor, învinovățindu-i pe nedrept că nu sunt dumnezei, ci doar oameni puși în slujba aproapelui.

Cu toate acestea, ei spun că, dacă ar fi să ia viața de la capăt, pentru nimic în lume nu ar alege o altă profesie. Pacientul salvat de la moarte care îi mulțumește doctorului pentru că nu l-a lăsat morții, copilul care vine țipând de durere și zâmbește fericit după câteva zile de tratament, reușitele, cu mult mai multe decât nedoritele insuccese, faptul că, prin profesia aleasă, ei pot face adevărate miracole pentru cei aflați în suferință, toate acestea le oferă trăiri care îi fac să-și continue nobila menire. În plus, autoritățile administrației publice locale au reușit să realizeze investiții masive în spital, atât la nivel de infrastructură, cât și în planul dotărilor cu aparatură medicală de ultimă generație care poziționează unitatea medicală slătineană între cele mai bune spitale din țară și care le dă încredere medicilor că își pot exercita profesia cu mult mai multă eficiență.

Medicul Roxana Catană, șeful Secției Recuperare, despre profesia pe care și-a ales-o:

„Este un mod de viață și devine un mod de viață. Făcând în fiecare zi lucrul ăsta îți dai seama că de fapt te confuzi cu el, te identifici cu el. Regret că nu pot să îmi petrec timp cu familia atât cât aș vrea. Timpul pe care îl dedic copilului meu este limitat (…). Gândurile nostre sunt de cele mai multe ori la pacient. O dată ce ai ieșit pe ușa cabinetului și ai plecat spre acasă, gândul tău rămâne o perioadă aici. te deconectezi destul de greu de ceea ce ai la serviciu…”. 

Dr. Anca Iordache, șef Secție Imagistică:

”Mama mea este medic, am trăit în mediul acesta și mi s-a părut normal să continui. Mi-a plăcut și am fost atrasă de ramura asta, de a face un bine omului de lângă mine. Nu regret nimic, nu cred că aș face altceva”.

Dr. Ecaterina Buzău, șefa Unității de Primire Urgențe: 

„Sunt mii de cazuri gestionate anual de fiecare medic, cazuri ușoare, cazuri grele, contracronometru, sunt gărzi uneori epuizante, dar ai satisfacția că ai intervenit la timp într-o situație critică și că ai salvat o viață”. 

Dr. Constantin Corbea, șef Secție Chirurgie Plastică:

”Cam de prin 2010 s-a schimbat situația Spitalului Județean Slatina. Chirurgia plastică este regina specialităților chirurgicale și s-au schimbat rezultatele. Mortalitatea la arși a scăzut. Calitatea serviciilor medicale s-a schimbat. Avem microscop operator, avem trusă de microchirurgie, avem trei dermatoame – toate luate de Consiliul Județean. Dacă țineam de Ministerul Sănătății nu aveam nimic până acum. Și fața spitalului s-a schimbat. a apărut UPU, și situația saloanelor s-a schimbat”. 

Dr. Dumitru Predoi, șef Secție Gastroenterologie: 

„La un moment dat simți că nu mai poți, când trebuie să fii în mai multe locuri în același timp, trebuie să faci mai multe lucruri în același timp, la serviciul de urgențe, pe alte secții, să avem grijă de bolnavii de pe secția noastră, să facem servicii de policlinică, să facem și endoscopie”.

Dr. Adelina Știucă, șefa Secției Oncologie: 

„Între pacient și medicul de oncologie este o relație foarte apropiată pentru că, o dată ce este diagnosticat cu afecțiune oncologică, pacientul rămâne legat pe viață de medic. Și invers. Iar atunci când ajungem în situația – pentru că sunt și astfel de situații – să nu mai avem resurse terapeutice la un pacient, este o mare frământare pentru noi”.

Dr. Renică Diaconescu, șef Secție Neurologie: 

„Patologia a crescut, s-a agravat, vin oameni tot mai bolnavi și în ultima fază. Pentru doctor asta înseamnă o muncă, o luptă și mai dificilă. Dar asta e profesia noastră, și dacă ne-am asumat-o, trebuie s-o ducem până la capăt. Am mai spus-o, pentru medicină trebuie să ai și un har. Dacă nu ai această chemare, această compatibilitate pentru suferința bolnavului, nu faci o medicină de calitate. O medicină de calitate înseamnă să cunoști foarte bine patologia medicală, să citești zilnic, să fii la zi cu tot ce se descoperă în lume despre anumite boli care te interesează, care înseamnă specialitatea ta. Și mai trebuie să fii empatic cu pacienții, cu aparținătorii lor, pentru că, de multe ori, se uită la tine cu mare speranță, și e foarte greu, foarte greu să pierzi un om”.

Filmul prezentat la evenimentul menit să arate lucrurile bune din medicina locală, inclusiv în plan științific, are, așadar, extrem de multă încărcătură emoțională pentru care trebuie urmărit până la capăt.

Film realizat de OLT TV

1 COMENTARIU

  1. Din pacate majoritatea acestor oameni nu doar ca nu sunt dumnezei…dar sunt oameni fara dumnezeu … care chiar si dupa maririle salariale primite…se uita la 100-200 de lei primiti de la un pensionar vai de capul lui…vorbesc din experientele traite in acest spital…de accea am o greata cand aud cuvantul medic,doctor…
    Din pacate acesti „medici” sunt niste negustori de vieti…
    Vezi cazul recent unde spitalul Slatina a reusit inca o premiera…”medici” condamnati la puscarie…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here