Ce nu știu slătinenii despre Dealul Grădiște/ Locul ar fi arătat altfel azi dacă se punea în operă un proiect din 1924/ FOTO

Sursa foto: mapio.net

Dealul Grădiște este un dar insuficient valorizat, este părerea istoricului Aurelia Grosu, care pe pagina ei de socializare ne oferă informații valoroase despre această zonă a Slatinei care, dacă ar fi fost pus în operă un proiect din 1924, acum ar fi arătat cu totul altfel.

Intuind avantajele pe care Grădiștea le oferea orășenilor și vizitatorilor, unii edili au avut ideea amenajării unui parc, primele dezbateri în Consiliul Comunal având loc în anii 1913-1914, scrie, pe Facebook, Aurelia Grosu.

„Izbucnirea războiului amână această lăudabilă inițiativă până în anul 1924 când Nicolae Davidescu, inginerul constructor al podului de peste Olt, finalizează proiectul parcului de pe Grădiște, ce avea o suprafață de 14 ha, cu 2 ha mai mult decât grădina Cișmigiu din București.

Foto: Facebook/Aurelia Grosu

Parcul consta în realizarea a trei terase circulare, largi de 4 m, unite între ele cu poteci late de 3 m, plantate cu salcâmi, tei piramidali, liliac, ulmi, pini și alți arbuști ornamentali. În memoriul tehnic se evidenția că: «Necesitatea parcului rezultă din faptul că orașul prin natura lui constituie o regiune cu caracter deșertic. Parcul protejează sănătatea locuitorilor. El constituie nu numai un rezervor, dar și un producător de aer curat pe care vântul îl întinde peste oraș”, arată istoricul slătinean.

Proiectul de amenajare a unui parc pe dealul Grădiște elaborat în anul 1924 de Nicolae Davidescu (foto: Facebook/Aurelia Grosu)

Dacă proiectul era dus la bun sfârșit, slătinenii puteau să facă mișcare în voie și să admire din cel mai pitoresc loc orașul cu fața oglindită în apa Oltului din care răsare, asemenea unei insule, Dealul Grădiște, mai notează Aurelia Grosu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here