Manifestații MASIVE la Tirana. Modelul românesc exportat în Albania/ VIDEO

Membri ai Partidului Democrat (de opoziţie) din Albania au ridicat sâmbătă un cort uriaș în faţa biroului premierului Edi Rama, după ce mii de manifestanţi s-au strâns pentru a cere alegeri libere şi un guvern tehnocrat, relatează agențiile de presă, care menționează că protestul a fost inspirat de cele din România.

 

Peste 10.000 de oameni au luat parte la manifestaţiile paşnice de sâmbătă, iar poliţia nu a intervenit să îi disperseze pe manifestanţi sau să îndepărteze cortul, care va bloca traficul pe un bulevard important.

„Lăsaţi-ne să rămânem pentru a avea alegeri libere şi corecte, pe care le putem obţine numai prin îndepărtarea acestui guvern al infracţiunii şi (înlocuirea sa – n.r.) cu un guvern de tehnocraţi”, a spus liderul democrat Lulzim Basha la miting. “Alegeri libere sau deloc”, a cerut el.

Albanezii vor avea alegeri legislative la 18 iunie, la patru ani după ce coaliţia de stânga a lui Rama i-a îndepărtat de la putere pe democraţi. Între timp, coaliţia de guvernare a câştigat și toate alegerile locale, însă democraţii s-au plâns că li s-a furat victoria şi cer reforme care să garanteze alegerile corecte.

În urmă cu şapte ani, însuși premierul Rama instala corturi în faţa biroului predecesorului său, pentru a cere renumărarea voturilor, după alegeri parlamentare disputate. El a făcut din cortul de 300 de metri pătraţi al opoziţiei un simbol politic.

Acum, prim-ministrul Edi Rama nu se afla în țară, ci într-o vizită în Kosovo, menționează Agerpres. El a comentat pe Facebook că „adevăratele reforme nu sunt deloc ușoare și sunt adesea foarte dureroase. Dar nu există viitor sigur pentru țară, pentru societate și pentru copiii noștri dacă nu operăm cu curaj părțile putrede ale organizației statului”, a scris premierul.

Bruxelles-ul vrea alegeri libere, fără scandaluri, şi un sistem judiciar revizuit, care să permită combaterea corupţiei la nivel înalt, înainte de a începe negocierile de aderare cu Tirana.

Oamenii din toată regiunea Balcanilor şi-au exprimat săptămâna trecută, pe reţelele de socializare, solidaritatea cu manifestaţiile din România, dar şi regretul că popoarele lor nu sunt dispuse să facă la fel, scrie News.ro.

Mitingurile anticorupţie din România au fost o sursă de inspiraţie clară pentru liderul Partidului Democratic de opoziţie Lulzim Basha, care a distribuit pe Facebook clipuri cu sutele de mii de români care au ieşit în stradă.

„Un exemplu de curaj popular din partea cetăţenilor români. Pe 18 februarie ne vom uni la Tirana”, a anunţat el la începutul săptămânii trecute. Într-o perioadă în care reformele judiciare majore reprezintă un subiect fierbinte în Albania, unii analişti cred că acest domeniu ar trebui să fie în centrul atenţiei albanezilor. Experţii îndeamnă la opoziţie faţă de judecătorii şi procurorii care pun sub semnul întrebării reforma judiciară ce urmează să fie implementată.

„Departe de România, judecătorii şi procurorii din Albania care au capturat sistemul fac acelaşi lucru (dezincriminarea corupţiei – n.r.). Nu vor reformă, pentru că ei şi politicienii pe care îi apără ei ar putea fi pedepsiţi”, a scris portalul TemA într-un editorial.

Protestele din România au inspirat şi o manifestaţie anticorupţie ce va avea loc duminică la Paris, la care şi-au anunţat participarea mii de oameni.

Vezi imaginea pe Twitter



DOLIU în lumea filmului: Un regizor celebru a încetat din viaţă / VIDEO

Regizorul italian Pasquale Squitieri, cunoscut pentru filmele sale istorico-politice şi pentru că a fost căsătorit timp de 30 de ani cu actriţa Claudia Cardinale de care a divorţat în 2003, a murit la 78 de ani de ani la Roma, relatează EFE. Pasquale Squitieri, născut la Napoli, a murit sâmbătă într-un spital din Roma, a declarat presei cea de-a doua sa soţie, Ottavia Fusco.

Squitieri şi-a început cariera de regizor în 1969, cu lungmetrajul ‘Io e Dio’, produs de Vittorio de Sica, şi s-a specializat în filme cu subiecte istorice şi politice care au suscitat numeroase critici, precum ‘I guappi’ (1973), ‘Claretta’ (1984) sau ‘Li chiamarono… briganti!’ (1999). Povestea lui de dragoste cu actriţa Claudia Cardinale, pe care a cunoscut-o în 1974 în timpul filmărilor la ‘I guappi’, a stârnit de asemenea vâltoare. El a filmat cu frumoasa actriţă, cu care s-a căsătorit, „Il prefetto di ferro’ (1977), Corleone (1978) sau ‘Claretta’.

În ani 80 a lucrat o perioadă în televiziune pentru a se întoarce din nou la marele ecran în 1990, cu drama asupra drogurilor ‘Atto di dolore’, conform Agerpres. Alte filme cunoscute ale cineastului au fost ‘Io, Claudia’ (2008), în care Cardinale a fost protagonista unei povestiri bazate pe propria viaţă, sau lungmetrajele ‘Hotel Meina’ (2007) şi ‘L’avvocato De Gregorio’ (2003).




CRIMĂ ȘOCANTĂ în presă: Un director și crainicul unui post de radio au fost UCIȘI ÎN DIRECT / VIDEO

Un crainic și directorul postului 103.5 FM din San Pedro de Macorís, din Republica Dominicană, au murit după ce un individ a intrat în postul de radio și a tras asupra lor, au informat surse ale Colegiului Dominican al Presei (CDP), citat de EFE.

Victimele sunt crainicul Luis Manuel Medina, care în momentul împușcăturilor vorbea în direct la postul 103.5 FM și colegul său, Luis Martínez, directorul postului de radio, scrie agerpres.ro.

Președintele CDP, Olivo De León, a declarat pentru EFE că, potrivit primelor informații, un bărbat a pătruns în postul de radio instalat într-un centru comercial și fără niciun cuvânt a deschis focul, trăgând asupra lui Medina și apoi asupra lui Martínez, care se afla în acel moment în incintă și asupra secretarei Dayana García, care a fost rănită grav.




Mesaj ULUITOR al lui Vladimir Putin pentru Donald Trump: Planul secret al Federaţiei Ruse

Donald Trump a fost acuzat încă din timpul campaniei electorale pentru prezidenţiale de legături cu Rusia lui Vladimir Putin. După ce a răsturnat toate calculele şi a câştigat cursa pentru Casa Albă, republicanul a anunţat schimbări masive în politica internă şi externă a Statelor Unite. Nu a negat nici o apropiere de Rusia.
Acum, Vladimir Putin vine în întâmpinarea lui Trump. Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că Rusia și Statele Unite vor avea numai de cîștigat de pe urma reluării comunicării dintre agențiile lor de informații pentru a întări combaterea terorismului, conform europalibera.org. Vorbind la o reuniune a Serviciului Federal de Securitate (FSB), Putin a spus că ar fi în interesul tututor reluarea dialogului cu agențiile de informații ale Statelor Unite și ale altor state membre NATO, și că e absolut clar că în domeniul combaterii terorismului, toate guvernele relevante și organizațiile internaționale trebuie să conlucreze.



ALIANŢĂ la nivel înalt între Rusia şi Germania: Ce a anunţat cancelarul german, Angela Merkel

Cancelarul german, Angela Merkel, a afirmat sâmbătă, într-un discurs rostit la Conferinţa pentru securitate de la Munchen, că relaţiile cu Rusia rămân complicate, dar că este important de a coopera cu Rusia în lupta împotriva terorismului islamist, relatează agenţia Reuters. ”Lupta împotriva terorismului islamist este unul dintre aspectele în care avem aceleaşi interese şi putem lucra împreună”, a declarat dna Merkel în cadrul conferinţei, unde era prezent şi vicepreşedintele american Mike Pence, conform Agerpres.

Angela Merkel, care a avut o atitudine critică faţă de interdicţia de călătorie impusă de SUA unor persoane provenite din şapte ţări cu populaţie majoritar musulmană, a subliniat că islamul însuşi nu este o sursă de terorism. În opinia sa, este important de a include ţări musulmane în lupta împotriva terorismului islamist.




Finlanda se pregătește de CONFLICT ARMAT: Decizia luată la Helsinki

Finlanda a anunţat joi că îşi va spori cu 50.000 de rezervişti efectivele armatei ce ar putea fi mobilizate în caz de conflict, măsură luată în contextul consolidării militare a Rusiei vecine, transmite AFP.

‘Rusia se ambiţionează să-şi consolideze statutul de mare putere şi şi-a afirmat obiectivul unui regim de securitate bazat pe sfera de influenţă’, menţionează guvernul de la Helsinki într-un raport privind securitatea naţională, în care avertizează asupra degradării stabilităţii geopolitice în zona Mării Baltice, scrie agerpres.ro.

 

Prin urmare, Finlanda, ţară care nu este membră a NATO, îşi va spori efectivele ce pot fi mobilizate în caz de conflict, de la 230.000 la 280.000, pentru a-şi ‘îmbunătăţi capacitatea de apărare a întregului teritoriu naţional’, se mai arată în document.

Această măsură va antrena o sporire cu numai 55 de milioane de euro a cheltuielilor militare ale acestei ţări, care a alocat apărării un buget anual total de 2,4 miliarde de euro, ce va creşte în fiecare an pentru a ajunge la orizontul anului 2020 la echivalentul a 1,5-1,6% din PIB.

 

Finlanda a început şi un program de modernizare a forţelor navale şi aeriene. De asemenea, guvernul de la Helsinki a semnat în luna octombrie un acord de cooperare militară cu SUA, la fel cum a procedat şi Suedia, care nici ea nu face parte din NATO.




SUA AMENINȚĂ cu folosirea armei nucleare

Statele Unite sunt „hotărâte” să apere Coreea de Sud şi Japonia, inclusiv cu recurgerea la descurajarea nucleară, a afirmat joi secretarul de stat american, Rex Tillerson, după testul balistic efectuat duminică de Phenian, transmite AFP.

Într-o declaraţie comună cu omologii săi sud-coreean şi japonez, Rex Tillerson a condamnat „în modul cel mai puternic” tirul de rachetă al Coreii de Nord şi a reafirmat că „Statele Unite rămân hotărâte să îşi respecte angajamentul de apărare a aliaţilor lor, Coreea de Sud şi Japonia, inclusiv cel de a furniza o descurajare nucleară, susţinută de o întreagă paletă de capacităţi de apărare nucleare şi convenţionale”.

 

Reuniţi la Bonn, în Germania, pentru o întâlnire a G20, Rex Tillerson şi miniştrii sud-coreean, Yun Byung-se, şi japonez, Fumio Kishida, au cerut din nou Coreii de Nord „să abandoneze programul său nuclear şi balistic interzis în mod complet, verificabil şi ireversibil”.

„Este singura modalitate pentru Coreea de Nord de a fi acceptată ca membru responsabil al comunităţii internaţionale”, a subliniat declaraţia comună.

 

Consiliul de Securitate al ONU a condamnat luni în unanimitate tirul de rachetă efectuat în ajun de Coreea de Nord şi a ameninţat că „va lua noi măsuri semnificative” împotriva Phenianului.

Rezoluţiile ONU interzic Phenianului orice program nuclear sau balistic. De la primul test nuclear nord-coreean din 2006, regimul comunist a fost supus la şase rânduri de sancţiuni care nu l-au convins să abandoneze ambiţiile sale militare.

 

Racheta balistică Pukguksong-2, testată duminică de Coreea de Nord, a parcurs vreo 500 de kilometri înainte de a se prăbuşi în Marea Japoniei.

Racheta a fost lansată de pe o rampă mobilă, şi nu de pe un loc fix, ceea ce face să fie o armă mai greu de contracarat pentru Statele Unite şi aliaţii lor, anunță Agerpres.

 

Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat dorinţa sa de a mări capacităţile americane de apărare antirachetă în faţa ameninţărilor nord-coreeană şi iraniană.




Germania vrea ca Rusia să acționeze în Ucraina

Ministrul de externe german Sigmar Gabriel a cerut Rusiei să-şi exercite influenţa asupra separatiştilor din estul Ucrainei pentru ca aceştia să-şi retragă armele de pe linia frontului, au declarat surse diplomatice germane după o întrevedere între Sigmar Gabriel şi omologul său rus Serghei Lavrov la Bonn, cu ocazia reuniunii G20, relatează joi Reuters.

Sursele au afirmat că şeful diplomaţiei germane a cerut Rusiei să depună toate eforturile pentru a asigura punerea în aplicare a unui nou acord privind retragerea armamentului greu de pe linia frontului din estul Ucrainei, acord convenit miercuri de grupul de contact de la Minsk, scrie agerpres.ro.

‘Acest lucru este esenţial pentru consolidarea acordului de încetare a focului… care este mult prea fragil’, au afirmat surse diplomatice germane după discuţiile dintre Sigmar Gabriel şi Serghei Lavrov la Bonn.

În vederea încheierii conflictului din Ucraina, început în 2014 şi soldat până acum cu aproape 10.000 de morţi, acordurile încheiate în 2015 în capitala Belarus stipulau încetarea imediată şi completă a focului şi retragerea rapidă a armamentului greu de pe linia frontului din estul Ucrainei. Ulterior, au fost implementate mai multe armistiţii, dar ciocnirile s-au reluat frecvent, inclusiv cu arme grele, reaminteşte AFP.




ATENTATE în lanț ale Statului Islamic: Peste 50 de morți, zeci de răniți

Un atentat cu maşină capcană a devastat joi un cartier din Bagdad, omorând cel puţin 52 de persoane şi rănind alte câteva zeci, atacul cel mai sângeros care a lovit capitala irakiană în acest an, transmite AFP.

Acest atentat, al treilea la Bagdad în trei zile, a fost revendicat de gruparea jihadistă Stat Islamic (SI), ţinta unei ofensive a forţelor irakiene care caută de la jumătatea lunii octombrie să o alunge din Mosul, ultimul său mare bastion din Irak.

Puternica explozie s-a produs în cursul după-amiezii într-o zonă cu reprezentanţe ale producătorilor de autovehicule din cartierul Bayaa, în sudul Bagdadului, a precizat un responsabil din cadrul Ministerului de Interne.

O densă coloană de fum se ridica din cartierul devastat de explozie, a constat un corespondent al agenţiei France Presse.

La locul atacului, zeci de maşini au fost distruse de flăcări, iar pe jos puteau fi văzute numeroase bălţi de sânge.

Responsabili din cadrul serviciului de securitate au fost trimişi la faţa locului pentru a face o anchetă, în timp ce civili îndureraţi îşi căutau rudele şi prietenii.

 

Echipele de prim-ajutor acţionează cu dificultate din cauza amplorii exploziei, a afirmat un responsabil din Ministerul de Interne, subliniind că bilanţul riscă să se înrăutăţească.

„Un atac terorist cu maşină capcană a lovit în apropierea de zona concesionarilor de autovehicule la Bayaa”, a informat într-un comunicat un purtător de cuvânt al comandamentului militar pentru capitala irakiană.

 

Un responsabil din Ministerul de Interne a anunţat 52 de morţi şi peste 50 de răniţi, un bilanţ confirmat de surse medicale, mai scrie AFP.

Gruparea jihadistă sunnită SI a revendicat atacul afirmând că a avut ca ţintă „o adunare a şiiţilor”, potrivit unui comunicat difuzat de agenţia sa de propagandă, Amaq.




Rusia a ATACAT iar Ucraina cu o ARMĂ folosită în premieră

Piraţii informatici sprijiniţi de statul rus folosesc un nou tip de virus, proiectat să atace infrastructura vitală a Ucrainei, a declarat miercuri Oleksandr Tcaciuc, şef de stat-major al serviciului de securitate ucrainean, citat de Reuters.

Un virus de tip „telebot” are ca ţintă specifică o anumită instituţie sau o infrastructură cum ar fi reţeaua electrică sau sistemul financiar, a explicat Tcaciuc într-o conferinţă de presă televizată, scrie agerpres.ro.

 

Potrivit oficialului ucrainean, atacurile sunt orchestrate de serviciul de securitate al Rusiei, FSB, în complicitate cu firme private de software şi infractori cibernetici. Autorii par a fi aceiaşi cu ai malware-ului (program care urmăreşte deteriorarea unui echipament informatic) BlackEnergy.

Reuters nu a reuşit să obţină imediat un comentariu din partea FSB.

 

Kievul a acuzat deja Rusia că duce un „război cibernetic” împotriva Ucrainei. Numai în noiembrie şi decembrie anul trecut ar fi avut loc 6500 de atacuri informatice. Tcaciuc a afirmat că acestea au devenit un instrument important de agresiune, „confirmat şi de colegii noştri din NATO şi UE, care au raportat recent un număr în creştere de atacuri asupra infrastructurii vitale a ţărilor membre NATO şi UE de către Rusia sau de pe teritoriul Federaţiei Ruse.”