Miliarde plătite pe nimic de o primărie de oraș din Olt. Curtea de Conturi a descoperit totul/DOCUMENT

Curtea de Conturi a descoperit la Primăria Balș prejudicii de peste șase miliarde de lei vechi, mare parte din bani fiind plătită pe lucruri care în realitate nu există sau fără documente justificative. Cel puțin așa reiese din raportul ultimului control derulat anul trecut de reprezentanții Camerei de Conturi Olt la primărie, dar publicității recent.

Oficialii Primăriei Balș au efectuat, la nivelul anului 2015, plăți nelegale de 159.000 de lei reprezentând contravaloarea unor servicii de salubrizare neprestate în cantitatea facturată şi plătită, potrivit raportului Curții de Conturi.

De asemenea, administrația publică a orașului a înregistrat „cheltuieli materiale reprezentând contravaloare flori, aranjamente florale şi buchete flori achiziționate şi date în consum fără documente justificative din care să rezulte modul de utilizare și locul de folosință a bunurilor”.

O altă neregulă a fost descoperită la un obiectiv de investiții la Liceul Teoretic „Petre Pandrea”; ste vorba de realizarea unei șarpante pentru care primăria a plătit unele categorii de materiale înscrise în situațiile de plată la prețuri supraevaluate, prejudiciul fiind aici de 71.000 de lei.

Efectuarea de plăți pentru lucrări de investiții neexecutate în cantitatea facturată şi plătită la obiectivul de investiții „Reparații în zona Pod Măineşti în orașul Balș, jud. Olt” a creat un prejudiciu de 181.000 de lei.

Auditorii externi au mai depistat efectuarea de cheltuieli de capital nejustificate de 110.00 de lei reprezentând contravaloarea unor lucrări neexecutate în cantitățile înscrise în situațiile de plată întocmite de constructori şi decontate de entitate la alte obiective de investiții verificate.




Dan Ciocan: PSD are cel mai bun program de guvernare, cu cifre exacte și surse de finanțare

Consilier județean în perioada 2008 – 2012 și actual deputat din partea Partidului Social Democrat, al cărui membru este din 2002, Dan Ciocan candidează la alegerile din 11 decembrie pentru încă un mandat în Camera Deputaților. În cadrul unui dialog propus de OLT-ALERT, domnia-sa a explicat care sunt motivele care l-au determinat să candideze încă o dată. De asemenea, a vorbit, concret, despre programul de guvernare propus românilor de PSD, despre soluțiile cuprinse în acest document și despre cum poate fi el pus în aplicare după 11 decembrie 2016.

Domnule deputat, candidați pentru un nou mandat de parlamentar. O întrebare simplă: de ce?

Fac parte dintr-un partid politic care încearcă să pună lucrurile pe făgașul lor normal în țara aceasta și guvernările social-democrate au arătat că PSD nu doar încearcă, dar și reușește acest lucru: creșterea economică și măsurile reparatorii pe care guvernele Partidului Social Democrat le-au luat readucând salariile la nivelul de la care fuseseră scăzute de Guvernul Boc în domeniul bugetar dovedesc buna credință și eficiența PSD în societatea românească. Ei bine, și eu sunt o rotiță în acest partid și am avut un rol în acțiunile PSD din postura de parlamentar și vreau să îmi continui acest rol în Camera Deputaților. Noi am dovedit că putem, iar acum suntem mai pregătiți mai mult ca oricând pentru o nouă guvernare și, evident, pentru o nouă majoritate parlamentară.

Ați fost consilier județean înainte de a fi deputat; v-ați aflat, așadar, în contact direct cu problemele județului. Care sunt prioritățile momentului în Olt?

Avem nevoie de o infrastructură rutieră modernă fără de care dezvoltarea județului Olt nu poate continua, și mă gândesc aici la autostrada Craiova – Pitești, la centurile ocolitoare de la Slatina și Balș, la reabilitarea și modernizarea mai multor drumuri județene. Apoi mă gândesc la domeniul agricol, cu precădere la modul de valorificare a produselor agricole, dar și la creșterea producției agricole la nivelul fermelor, iar programul de guvernare al PSD are soluții la acest capitol. Eliminarea impozitelor pe terenurile lucrate începând cu 2018, impozit zero pentru tractoare și utilaje agricole începând tot cu 2018, continuarea refacerii și modernizării instalațiilor de irigații sunt puncte concrete în programul nostru de guvernare. Atragerea fondurilor europene, punct la care Oltul nu stă prost, dar care poate fi îmbunătățit, este o altă nevoie a județului.

Județul Olt este categorisit de către contracandidații dumneavoastră ca fiind unul dintre cele mai sărace județe din țară. Este Oltul atât de sărac, sau vorbim de simple sloganuri politice?

Nu trebuie să uităm cele câteva mii de locuri de muncă existente pe platforma industrială a Slatinei. Este adevărat că există zone mai puțin dezvoltate, precum zona de nord a județului, dar programul nostru de guvernare va tura motoarele pe componenta agricolă pentru aplicarea unor importante facilități fiscale care vor genera noi locuri de muncă. Deja revirimente importante au fost demarate, și exemplificăm aici cu zona de sud a județului care a început să se revigoreze acolo unde existau probleme. Introducerea gazelor naturale în Corabia va aduce, de pildă, investitori importanți în zonă, investitori care în trecut se fereau de acea parte a județului tocmai din cauza lipsei unor asemenea servicii. Investitorii care au deschis unități de producție în Balș și Piatra Olt sunt alte exemple. De asemenea, transformări importante sunt la Caracal, şi amintim doar finalizarea lucrărilor la centura de sud a Caracalului, începerea lucrărilor la mini-centura de nord tot la Caracal etc. În plus, împreună cu administraţia publică locală din Caracal s-a început o serie de demersuri în privinţa creării de facilităţi pentru investitori, astfel ca, prin atragerea acestora, să fie create noi locuri de muncă atât pentru tineri, cât şi pentru alte categorii sociale de oameni.

Nu negăm că sunt unele probleme, dar pentru asta suntem pregătiți cu cel mai bun program de guvernare la această oră pe investiții, programe de sprijin în agricultură și crearea de noi locuri de muncă.

Mesajul central al PSD în programul de guvernare este „Mai mulți români în clasa de mijloc”. Cum am putea atinge acest deziderat la nivelul județului Olt?

Așa cum v-am spus, avem un program economic care se bazează pe cifre, nu pe povești și sloganuri politice fără acoperire. Creşterea economică va aduce salarii mai mari, servicii medicale de calitate, educaţie de top și pensii cinstite. Sprijinirea fermierilor noştri pentru a nu mai importa alimentele pe care românii le pun pe masă, reindustrializarea, locuri de muncă bine plătite în companii româneşti puternice, creşterea anuală cu 20% a numărului de firme existente şi creşterea competitivităţii sunt măsuri care nu sunt gândite pe zone, ci pentru toată țara; de asemenea măsuri va beneficia, deci, și Oltul, iar în răspunsurile de până acum am dat și câteva date concrete.

Ce soluții are partidul din care faceți parte pentru tineri?

În România unul din cinci tineri sub 25 de ani este șomer, iar șomajul în rândul tinerilor trebuie imediat redus. De aceea, PSD a gândit un program special pentru tineri care preia problemele din fașă, cum s-ar zice, adică de la nivelul educației. Programul nostru, numit „Garanția pentru tineri”, prevede alocații pentru finalizarea studiilor pentru 60.000 de potențiali beneficiari, cu o valoare de 350 euro/persoană, alocații pentru terminarea gimnaziului la nivelul a 400 euro/persoană, burse profesionale de 400 lei/lună/persoană pentru 60.000 de potențiali beneficiari în școlile profesionale, dar și un sprijin de 250 lei/lună pentru tinerii din familiile sărace ca să își poată continua studiile. Sursele de finanțare vor fi fondurile europene, prin Programul Operațional Regional 2017 – 2020.

Mai există Programul „Primul salariu” pentru tinerii cu studii superioare, licenţiaţi. Este vorba de garantarea unui salariu de încadrare de 2.500 lei brut în primii trei ani de muncă, de subvenționarea cu 50% din cheltuielile angajatorului în cei trei ani, cu obligația menținerii a cel puțin cinci ani în muncă a angajatului. Programul este gândit pe patru ani, cu un impact bugetar de 180 de milioane de euro pe an de la bugetul de stat și de el vor beneficia, anual, 40.000 de tineri.

Avem programe de sprijin pentru înființarea unor firme de către tinerii care provin din familii sărace, programe de ucenicie pentru învățarea unei meserii, dar și programe de stagii pentru experiență profesională. Domnule Mirea, avem cifre și surse de finanțare identificate, toate acestea gândite de specialiști în domeniile respective și care vor duce la eradicarea șomajului în rândurile tinerilor.

Ce propuneți pentru întreprinzători, pentru mediul de afaceri?

PSD are o schemă de ajutor de stat pentru finanțarea a 10.000 de start-up-uri anual, de până la 200.000 de lei pentru un proiect al unui antreprenor. Un asemenea proiect va putea fi depus, în procedură simplificată, on-line, într-o singură zi. Alocarea financiară nu se va face decât în funcție de contribuția proiectului la dezvoltarea regiunii din care provine solicitantul, prin crearea de noi locuri de muncă bine plătite în domenii precum agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură, textile, lemn, mobilă și indistrii creative, turism, industria auto și componente, sănătate și produse farmceutice, procesarea alimentelor, tehnologia informațiilor și comunicații. Aceste domenii nu au fost luate la întâmplare, ci au fost identificate în cadrul strategiei naționale pentru competitivitate pentru perioada 2014 – 2020.

Foarte important va fi să simplificăm procedura de înființarea a unei firme și să sprijinim acest lucru prin câteva măsuri la îndemână, și anume o societate cu răspundere limitată să poată fi înființată cu doar un leu capital social, într-o singură zi, cu semnătură electronică gratuită și cont bancar fără costuri.

La acestea se adaugă relaxarea fiscală pentru mediul privat. Toate aceste măsuri vor duce la creșterea cu 20% a numărului de firme în România.

Pe câte mandate de parlamentar mizați în Olt?

Avem un obiectiv precis și realizabil, de a obține patru mandate de deputat și două mandate de senator, dar este posibil să câștigăm chiar șapte mandate de parlamentar. În procente, un asemenea obiectiv înseamnă aproximativ 65%.

Aveți un mesaj pe care să îl transmiteți electoratului?

Mesajul meu pentru alegătorii din Olt este acela ca ei să aibă încredere în Partidul Social Democrat, în programul nostru de guvernare, un program care pleacă de la realitățile și nevoile concrete ale țării și care, repet, are soluții cu cifre exacte și surse de finanțare identificate. Prin urmare, îi îndemn pe toți oltenii să iasă la vot și să voteze cu încredere candidații PSD.




Siminica Mirea: Mizez pe voturi în care să se regăsească suficientă conștiință

– Interviu cu Siminica Mirea, prim-vicepreşedinte executiv al PNL Olt şi candidat, pe prima poziţie din listă, pentru un loc în Senatul României – 

Doamnă Siminica Mirea, atunci când se ivește prilejul vorbiți deschis despre afacerile pe care le-ați dezvoltat în zona rurală și în care sunt angrenați peste 500 de salariați. Mai avem oameni politici care au afaceri, dar care se feresc să vorbească senin despre propriile inițiative particulare. De ce oare?

Nu am refuzat niciodată dialogul pe tema afacerilor private în care lucrez. Totul e transparent, niciun leu din bani publici în această construcție începută cu entuziasm de mine și de soțul meu, în urmă cu mulți ani. O afacere, așa cum o văd eu, e cea din care câștigă toți cei implicați: administratorul companiei, angajații din firmă, dar și bugetul statului. În ceea ce mă privește, mă consider un om corect din acest punct de vedere. Cât îi privește pe alții, pe cei care vor să ascundă sursa existenței lor, deja e o mare problemă la purtător.

500 de salariați în zona rurală înseamnă mult în contextul socio-economic actual din România. Cum reușiți să păstrați aceste locuri de muncă ocupate? Cât de ușor sau cât de greu vă este?

E destul de greu să supraviețuiești într-un mediu de afaceri bazat pe concurență reală, dar, în același timp, o astfel de competiție te și motivează. Eu cred că un loc de muncă în mediul rural, nou-înființat, trebuie privit altfel decât un loc de muncă asigurat în mediul urban. Marea problemă a satului românesc de astăzi este lipsa locurilor de muncă. Aici mă văd implicată responsabil în noul parlament. Cred că în domeniul flexibilității pieței muncii mai e mult de lucru. Dar, să ajungem acolo și vă promit că voi intra într-un dialog cu dumneavoastră pe detaliile proiectelor mele!

Dacă aţi adus vorba de asta, ce poate determina o femeie care, prin propriul efort, are o stare materială bună, să vrea să facă parte din parlament?

Dreptul de a vrea să ajungi în parlament nu trebuie condiționat de starea materială. Ar însemna că ne întoarcem la sistemul de vot cenzitar și nu e bine deloc. Eu cred că un om care poate să facă ceva pentru comunitate nu trebuie să prezinte în fața alegătorilor extrasul bancar. Mă consider interesată de proiectul meu politic, fără a lua în calcul trunchiul întrebării dumneavoastră. Da! Sunt de acord! Femeile sunt mai disciplinate în politică decât mulți dintre bărbați. Dar și pe această temă vorbim mai multe după alegeri.

A rămas mai puțin de o săptămână până la alegerile parlamentare; simțiți că aveți susținerea electoratului după ce ați bătut județul în lung și-n lat?

Am vorbit cu mii de oameni în această perioadă. Am simțit o deschidere din partea lor, iar asta mă mulțumește. Nu am vrut să-i conving într-un fel anume, decât exact așa cum sunt eu: nu cel mai bun orator, dar un om capabil să înțeleagă mesajul celui din fața sa. Susținerea se va vedea pe 11 decembrie. Mizez pe voturi în care să se regăsească suficientă conștiință.

Ce își doresc azi oamenii de la un potențial parlamentar?

Oamenii vor o schimbare reală a întregii clase politice. Vor aleși care să nu mai cadă pradă suficienței care vine după post. Oamenii vor politicieni normali. Îi simt că modelul Dacian Cioloș e ceea ce vor de la noi, toți ceilalți membri activi ai clasei politice din România.

În ce comisie a Senatului vă vedeţi?

Nu m-am gândit atât de intens la această problemă. Mă văd implicată în oricare dintre comisiile care funcționează la nivelul Senatului României. Aș refuza din start acele comisii care privesc Apărarea, Siguranța Națională și altele de acest gen, Doar vă vorbisem mai sus despre responsabilitatea politicianului care trebuie să înțeleagă ce poate și ce nu ține de el.

Vorbiţi de o schimbare radicală în societatea românească la nivel politic; de fapt, această campanie electorală este, pentru prima oară în România post-decembristă, o bătălie cruntă între vechi și nou. Cum credeți că va arăta România peste patru ani?

România liberală, peste patru ani, va putea arăta românilor rezultatele unei guvernări echitabile. Peste patru ani, românii vor înțelege că nu au greșit când au votat PNL în 2016.

Dincolo de realizări sau nerealizări (vorbim, totuși, de numai un an de guvernare în condiții extrem de grele) ceea ce a definit guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș a fost, înainte de toate, sinceritatea. Credeți că a prins sau este pe cale să prindă această calitate la români, după 50 de ani de manipulare comunistă prelungită, în alt context, şi după 1989?

Vorbiți de sinceritate. Da, sinceritatea este principala coordonată morală a acestei guvernări. Ea e specifică oamenilor bine crescuți, oamenilor normali. A prins la români această abordare, dar se va consolida după alegeri, cu Dacian Cioloș prim-ministru în continuare.

Care sunt cele mai importante proiecte pentru care vă veţi bate în parlament?

Într-un alt interviu, la această întrebare, vorbeam despre proiectele județene, parte componentă a proiectelor naționale. Îmi mențin afirmația: o Românie săracă nu poate avea un județ Olt bine dezvoltat, și nici invers nu funcționează lucrurile. Haideți să parcurgem programul de guvernare asumat de primul-ministru Dacian Cioloș, și vom vedea acolo că Oltul este parte a proiectului de țară.

Care este mesajul dumneavoastră, în calitate de candidat liberal, pentru alegătorii din Olt?

Nu vreau decât atât să le spun oltenilor: să meargă și să voteze pe 11 decembrie! E atât de important, încât eu astăzi spun că, din punctul meu de vedere, esențială e participarea la vot. Opțiunea ține de fiecare cetățean în parte. Oricum, pe partea dreaptă există un singur nume de luat în seamă: Partidul Național Liberal.




Gen. Alexandru Grumaz: Redarea demnităţii militarului român este o necesitate obiectivă

• Material electoral comandat de Partidul Alianţa Noastră România-Filiala Olt, produs de SC Alexana Mircos Media SRL, CUI Mandatar: 11160024

Generalul (r) Alexandru Grumaz, unul dintre cei mai buni cunoscători ai strategiilor geopolitice în estul Europei, dar nu numai, a vorbit, în cadrul unui dialog propus de OLT-ALERT, despre starea actuală a României pe linie de securitate, despre pericolele care se prefigurează în jur o dată cu repoziționarea militară a Rusiei, precum și despre prioritățile de care țara noastră are nevoie pentru a-și întări capacitatea de apărare – priorități pe care Alianța Noastră România, din care domnia-sa face parte, le propune. De asemenea, dat fiind faptul că că generalul Alexandru Grumaz are o lungă și bogată carieră militară, dar și pentru că dânsul candidează în Olt pentru un loc în Senatul României din partea Alianței Noastre România, nu puteam să nu îl întrebăm despre oportunitatea și importanța bazei NATO de la Deveselu, capitol la care domnia-sa a explicat, exact, de ce baza este importantă și de ce ea nu poate reprezenta un pericol la adresa Rusiei, care folosește, ori de câte ori are ocazia, acest punct militar drept pretext pentru amenințări, mai mult sau mai puțin explicite, împotriva Occidentului.

Domnule general, ați vorbit în foarte multe rânduri despre condiția actuală a militarului român, despre neajunsurile Armatei și despre faptul că militarul român trebuie să aibă din nou demnitatea sa în societate. Vă rog să ne spuneți care sunt condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pe plan militar pentru a deveni un stat puternic?

România va fi un stat cu adevărat puternic doar în măsura în care va dispune de o armată națională, bine înzestrată și antrenată, și de o industrie de apărare de prim rang.

Să fim bine înțeleși, Alianța Noastră România pleacă de la opțiunea fermă a prezenței active a României în NATO, aliat fidel întru totul angajamentelor asumate, membru loial al parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii. De asemenea, Alianța Noastră consideră că România este un membru de nădejde în cadrul Uniunii Europene unde Bucureștiul trebuie să participe activ la întărirea și consolidarea structurii de securitate și de apărare, dar și la refacerea arhitecturii UE pentru o mai bună servire a intereselor cetățeanului european, dar și a intereselor naționale ale României.

România se află într-o zonă geografică marcată de conflicte îngheţate, este riverană Mării Negre, areal geopolitic unde forțele adverse se repoziționează, unde Federația Rusă este deosebit de activă, mai ales după anexarea peninsulei Crimeea şi desprinderea, de facto, a Donbasului, de sub autoritatea Kievului.

Proiecțiile Moscovei de putere maritimă pot împiedica forțele expediționare ale NATO de asistare a membrilor din prima linie în caz de atac sau de a oferi ajutor altor state vecine datorită, în primul rând, sistemelor A2/AD (de interdicție a accesului) instalate în Peninsula Crimeea. De asemenea, această repoziționare militară a Federației Ruse reprezintă o amenințare directă asupra bazei militare de la Kogălniceanu sau asupra acelor baze aflate în zonele adiacente.

De aceea ANR se concentrează, pe lângă problemele economice, pe lângă cele ale sistemului medical și de învățământ, pe consolidarea capacităților militare fără de care primele nu ar putea exista în siguranță.

Considerăm că redarea demnităţii militarului român este o necesitate obiectivă, fără de care armata nu-şi poate îndeplini jurământul de credință față de patrie. În acest scop, Alianța Noastră România va întreprinde, în Parlament, demersurile necesare pentru asigurarea condițiilor optime de instruire și viață ale militarilor români, dotarea armatei cu tehnică de luptă modernă, pe baza unor programe multianuale prin reconstrucția industriei naționale de apărare.

Ce s-a făcut până acum în privința dotării armatei?

Capabilitățile militare ale României rămân slabe, deoarece avem încă un buget de apărare relativ modest. Programul de modernizare lansat în 2007 a stagnat în mare măsură. Inadecvările militare sunt evidente la artileria României, capabilități de la sol de apărare anti-aeriană, capacitățile de apărare de coastă și anti-debarcare, dar și sprijin logistic. Vulnerabilitățile României includ, de asemenea, capacități limitate navale pentru a securiza zona Deltei Dunării și a Marii Negre, precum și investițiile limitate în materie de inovație tehnologică.

Suntem încă la capitolul de declarații privind înzestrare armatei. Am reușit ca, după 18 ani, de Ziua Națională a României, să pilotăm avioanele F16 aflate, în cele din urmă, în dotarea Forțelor Aeriene Române (discuțiile cu partenerul american de la Lockheed, la care am participat pe vremea când eram directorul Departamentului pentru Managementul Resurselor de Înzestrarea a Armatei și apoi în calitate de șef al Direcției Planificare Integrată a Apărării, au început în 1998 la târgul de aviație de la Farnborough din Anglia).

Avem o Lege a industriei de apărare, ceea ce este o realizare, dar acum trebuie să reconstruim această industrie, pe care am distrus-o sistematic vânzând-o la fier vechi. Cum o vom reconstrui? Cu ajutorul parteneriatelor cu industria de apărare din SUA sau cu cea din UE, din Germania, Franța, Olanda sau Marea Britanie (chiar dacă Anglia iese din UE). Avem nevoie de apărare antiaeriană, inclusiv la Deveselu pentru apărarea bazei, avem nevoie de nave moderne echipate cu armament de ultimă generație, avem nevoie de tancuri și mașini blindate pentru infanterie și câte și mai câte. Efortul financiar este unul deosebit iar alocarea de 2% din Produsul Intern Brut devine o necesitate strategică.

Care este situația în securitatea României astăzi?

Ne aflăm într-un moment de cumpănă în care Europa parcurge mai multe crize simultan. Lipsa de flexibilitatea a instituțiilor de la Bruxelles, lipsa de solidaritate a țărilor UE, criza imigranților cauzată într-un fel de răspunsul Kremlinului la sancțiunile aplicate de UE și SUA, a creat o situație explozivă. Securitatea continentului este pusă în pericol. Rusia vizează în primul rând zona Mării Negre și, în esență, vizează restabilirea influenței în spațiul care a fost cândva al Tratatului de la Varșovia. Întărirea militară a Rusiei prezintă implicații de securitate pentru traficul maritim și poate afecta economiile din regiune. Riscul de perturbare a fluxurilor maritime comerciale crește. Transporturile de la Marea Neagră sunt importante pentru fluxul de petrol, cereale și alte produse de bază, iar strâmtorile Bosfor și Dardanele sunt puncte critice de blocaj pentru alimentarea cu petrol a economiei mondiale.

Contextul actual din flancul estic al NATO este deosebit de nefast, în condițiile în care Putin a demarcat cu fermitate o zona concretă de interes a Rusiei în Bulgaria, Romania și cele trei state baltice.

Rusia se prezintă sub amenințarea Occidentului. Occidentul trebuie să recunoască incompatibilitatea între valorile acestuia și strategiile Rusiei. Ultimul care a recunoscut acestea a fost președintele SUA, Ronald Reagan. Și știți ceea ce a urmat: dispariția comunismului din Europa și destrămarea URSS.

Peisajul economic, politic şi social, intern şi cel din zona adiacentă țării noastre, este instabil, fiind marcat de creșterea amenințărilor asimetrice, migrația ilegală, creșterea infracțiunilor transfrontaliere legate de traficul de persoane, armament și substanțe interzise, sărăcirea populaţiei, corupția generalizată, șomaj, pierderea speranței și  amenințările extremiste și iredentiste.

Este nevoie de o strategie a NATO asupra securității în regiunea Mării Negre și, în al doilea rând, este nevoie de elaborarea unei strategii integrate a NATO pe două axe, pentru vecinătatea sudică şi estică a României. Odată elaborate, aceste strategii devin pilonii pe care se poate construi securitatea pe flancul estic al NATO.

Ce vă propuneți în cadrul Alianței Noastre România pentru militari?

În perioada scursă de la revoluție, instituțiile de apărare și siguranță națională au fost supuse la o continuă restructurare și reformare, parțial finanțate și excesiv politizate. Aceste procese au afectat atât capacitatea instituțiilor de a-și îndeplini misiunile de apărare a țării, de protejare a intereselor statului și cetățenilor, cât și de a răspunde exigențelor derivate din apartenența României la NATO și UE.

Avem în vedere inițierea unor demersuri legislative privind actualizarea doctrinei militare naționale, pregătirea populației, a teritoriului și a economiei pentru apărare, crearea Gărzii Naționale și a Corpului de Infanterie Marină, cât și dezvoltarea Forțelor Speciale, prin alocarea mijloacelor necesare, inclusiv pentru ducerea acțiunilor de descurajare a criminalității cibernetice.

Totodată, vor fi promovate programe legislative speciale de asistență și sprijin pentru familiile personalului dislocat în teatrele de operații și înființarea așezămintelor sociale pentru personalul în rezervă și retragere defavorizat. Acordarea tuturor drepturilor ce revin în mod legal militarilor, salarizarea corespunzătoare a corpului Soldaților şi Gradaților Profesioniști (SGP), asigurarea plății ajutoarelor la trecerea în rezervă, reprezintă obiective prioritare. Vom milita pentru refacerea sistemului piramidal al gradelor militare și eliminarea acordării gradelor militare persoanelor care nu au ocupat funcții în structurile militare.

Ce părere aveți despre Scutul de la Deveselul? Poate fi el o armă împotriva Rusiei?

De-a lungul timpului puține au fost momentele în care am avut garanții de securitate declarate: cazul din 1968 când China a declarat că va proteja România în cazul unei agresiuni a URSS (Moscova era cu trupe la Praga pentru a înăbuși Primăvara pragheză) și acum când, cu ajutorul Parteneriatul Strategic cu SUA, am amplasat un pilon de securitate în România – Scutul de la Deveselu (se știe de către specialiștii militari că inițial acesta trebuia să fie amplasat în Cehia).

Scutul de la Deveselu este o necesitate de securitate nu numai a României, dar și a Europei, el fiind sub jurisdicția NATO. Scutul nu este o armă ofensivă. Numărul de interceptoare este insuficient pentru a face față unui atac cu rachete balistice din Rusia, iar pe de alta parte, interceptoarele de la Deveselu sunt destinate interceptării rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune și nu au capacitatea tehnică de a intercepta rachetele rusești cu rază lungă de acțiune. În altă ordine de idei, întregul sistem de radare și interceptoare al scutului a fost gândit pentru a face față amenințărilor din Iran și Orientul Mijlociu și nu poate fi reorientat sau extins spre Rusia. Scutul este o umbrelă de securitate pentru Europa de Est și Centrală.

Eu personal consider că cetățenii din Deveslu trebuie să fie mândri pentru că amplasarea scutului acolo a făcut ca despre localitatea lor să se vorbească în cancelariile marilor puteri europene. Deveselu trebuie să devină un punct de referință în strategia militară europeană.

Aș vrea, de asemenea, să mă alătur celor care i-au urat noului comandant de la baza Deveselu, căpitanul Jon C. Grant (a fost decorat de 17 ori de-a lungul carierei militare din cadrul forțelor militare ale SUA) succes în activitatea sa de conducere a bazei. Importanța acestei baze este vitală intereselor de securitate ale europenilor. Aceasta este contribuția oltenilor la ceea ce înseamnă securitate în Europa.

• Material electoral comandat de Partidul Alianţa Noastră România-Filiala Olt, produs de SC Alexana Mircos Media SRL, CUI Mandatar: 11160024




Siminica Mirea: Vreau să acționez, ca senator de Olt, pentru binele locuitorilor acestui județ

Interviu cu Siminica Mirea, prim-vicepreşedinte executiv al PNL Olt şi candidată pentru un loc de senator pe prima poziţie a listei

Doamnă Siminica Mirea, președintele USR, Nicușor Dan, a venit, săptămâna trecută, la Slatina pentru a lansa un mesaj de susținere pentru Dacian Cioloș. El a afirmat însă că USR nu va face alianță cu nici unul dintre partidele care îl vor susţine, de asemenea, pe Cioloş. Ce părere aveți de partidul care recent dădea publicității un sondaj în care USR avea mai multe procente decât PNL?

Întrebare extrem de lungă… mai multe răspunsuri. În primul rând, faptul că Nicușor Dan spune că nu va face alianță cu PNL-ul, este poziția domniei-sale. Îl simt pe acesta, în declarațiile sale publice, mult mai ferm atunci când spune că nu face alianță cu PSD-ul. Referitor la sondajul de opinie invocat de dumneavoastră, vă invit la un exercițiu al memoriei! În urmă cu doi ani, aceeași casă de studii sociologice îl da pe Victor Ponta câștigător în fața lui Klaus Iohannis cu zece procente. Rezultatul a fost altul.

Este USR partidul lui Soros?

Este un subiect care nu mă interesează. E prea multă propagandă în această temă de campanie prin care se sugerează că unele partide românești aparțin unor cercuri de interese din afara țării…

Să revenim la Olt. Cum primesc oamenii ofertele PNL pentru viitorul mandat parlamentar?

Discut cu oamenii în fiecare zi, iar oferta noastră este privită de ei ca singura alternativă la ceea ce spune PSD și nu a putut să pună în practică, timp de aproape 30 de ani.

În afară de proiectele PNL, oamenii vin ei înșiși cu proiecte? Ce vi se cere cel mai mult? De ce se plâng oamenii?

Punctați foarte bine. Agenda politicianului poate să nu corespundă cu agenda cetățeanului. Oamenii vor locuri de muncă, stabilitate legislativă, îndeosebi în sistemul fiscal și un bun-simț din partea autorităților locale în ceea ce înseamnă cheltuirea banului public. Aceste lucruri se regăsesc în programul de guvernare asumat de primul ministru Dacian Cioloș.

În această campanie electorală anumite trusturi de presă au pus și pun din ce în ce mai mult tunurile pe Cioloș, țintind decredibilizarea lui. Cât de mare este impactul asupra electoratului al acestor campanii de presă?

Haideți să ne uităm cine îl acuză pe primul ministru Cioloș! Să-i vedem pe acei politicieni care se erijează în apărători ai unor valori. Privindu-i cu atenție, înțelegem ce e de înțeles. Spre exemplu, din partea unei persoane cu probleme în justiție, astfel de poziții ar trebui să fie mai rezervate! Însă, unii nu au limite, iar așa ceva îi duce în penibil.

A ajuns la oameni semnalul schimbării pe care PNL l-a dat la nivel politic? Înțeleg ei rolul pe care liberalii și-l asumă?

Eu cred că semnalul nostru este destul de clar. Oamenii au înțeles cine vrea să schimbe România în bine și cine vrea s-o întoarcă în trecut. Ne asumăm un rol istoric și cred că liberalismul poate da o guvernare cu adevărat în interes public, cum nu a reușit stânga atâta vreme.

Ați avut și experiențe neplăcute în această campanie electorală? Afișe rupte, provocări, ciocniri?

O campanie electorală e o campanie electorală. Cu excese, cu derapaje… Nu vreau să vorbesc despre incidentele izolate. M-a frapat un lucru întâlnit într-un oraș al județului, acum câteva zile, când un candidat, care se declară din partea unui partid de dreapta, îi îndemna pe oameni să voteze cu el la Camera Deputaților şi cu PSD la Senatul României. Și tragic, și comic în același timp. Am mai văzut funcționari publici implicați în campanii, însă îi compătimesc atunci când cred că fac asta pentru a-și păstra locul de muncă. Ei nu înțeleg că locul lor de muncă e conferit de legislația care definește funcționarul public. Mai multe pe această temă, după 11 decembrie!

Credeți că, după 11 decembrie, veți putea face front comun cu parlamentarii de Olt ai celorlalte partide în probleme de ordin comun privind județul nostru?

Deschiderea mea este maximă. Vreau să acționez, ca senator de Olt, pentru binele locuitorilor acestui județ. Am rezerve dacă și ceilalți aleși din PSD vor gândi și vor vrea să acționeze la fel.

La începutul campaniei electorale ați declarat că alegătorii olteni nu mai pot fi manipulați de factorii de decizie ai localităților, că ei vor vota nu cum li se va cere, ci așa cum le va dicta conștiința. Simțiți asta în acțiunile dumneavoastră electorale, în contactul direct cu oamenii?

Îi simt pe oameni gata să facă marea schimbare. E o stare de spirit aparte. Plutește ceva în aer. E vântul primei schimbări adevărate în politica românească. Exact ceea ce simțeau românii după primul tur la prezidențiale.

Care sunt primele proiecte pe care viitorii parlamentari liberali din Olt se gândesc să le inițieze în Parlament?

Vorbim de două seturi de proiecte: proiecte județene și proiecte naționale. De un județ care să recupereze decalajul economic față de alte părți ale țării apărut în perioada cât a fost condus de stânga. La nivel național, vorbim de o administrație a bunului-simț, de un guvern pe care să-l susținem din parlament, pentru că e al românilor, și nu al baronilor. Pornind de la această abordare, avem dreptul să gândim că România ne aparține!

Aveți emoții în privința țintei electorale pe care PNL Olt și-a propus-o pentru alegerile din 11 decembrie, respectiv câștigarea a trei mandate de parlamentar?

Nu am emoții, am încredere în puterea de mobilizare a noastră, a liberalilor. Depinde doar de noi să obținem ceea ce ne-am propus. Argumentele pentru a alege trei parlamentari ajung în teritoriu la oameni. De aici încolo, nu mai e nimic de făcut. Partidul Național Liberal nu cumpără voturi și nu încalcă legea electorală pentru a obține un scor mai bun. E și asta o diferență între ei și noi.




Ion Moisescu: „Noi, liberalii, garantăm că parlamentarii noştri vor fi profesionişti şi integri”

La jumătatea campaniei electorale, prim-vicepreședintele PNL Olt Ion Moisescu, candidat pentru un loc în Camera Deputaților pe poziția a doua pe listă, afirmă că oferta liberală este apreciată de oameni în contextul în care electorilor din Olt le este explicată, pe puncte, această ofertă și care vor fi efectele ei în timp. Pe de altă parte, liderul liberal susține că integritatea persoanelor care figurează pe listele de candidați ale PNL fac diferența în comparație cu listele altor partide, pe care se găsesc mulți oameni cu probleme penale. Despre toate acestea Ion Moisescu a vorbit în cadrul unui interviu realizat de OLT-ALERT.

Sunteţi văzut prin tot judeţul în această perioadă de campanie electorală, iar cel mai bun sondaj, în care poţi avea deplină încredere, este cel care reiese în mod direct din contactul cu oamenii. Ce spun, aşadar, oamenii cu care staţi de vorbă în legătură cu oferta liberală, cu partidul din care faceţi parte?

Într-adevăr, în ultimele luni – nu doar de când a început campania electorală – am fost în multe localităţi din judeţ, am avut întâlniri cu organizaţiile locale şi am stat de vorbă cu foarte mulţi cetăţeni. Oferta liberală este apreciată de oameni, pentru că le explicăm că se pot face lucruri bune construind sănătos şi pe termen lung. Majoritatea celor cu care am stat de vorbă au înţeles “cadoul otrăvit” cu care PSD-ul a ieşit la rampă în prag de campanie electorală, lucru pe care din punctul meu de vedere puteau să-l facă, dacă îşi doreau acest lucru, la începutul anului. Aş mai vrea să menţionez, pentru a împrospăta memoria unora, că actualul guvern tehnocrat a fost votat de majoritatea partidelor care au grup parlamentar. Mai mult decât atât, domnul Dragnea uită să menţioneze că în fruntea guvernului pe care îl huleşte se află un social democrat cu state vechi în persoana domnului Vasile Dâncu, care este vicepremier.

Modul în care se face campanie electorală s-a schimbat radical încă din vară, când au avut loc alegerile locale. E mai bine acum, e mai rău?

Din punctul meu de vedere este mult mai bine. Am scăpat de nebunia cu afişe pe toate gardurile, de bannere puse legal sau mai puţin legal, toţi banii de campanie se strâng într-un cont de unde se poate verifica cum s-au cheltuit.

Este o campanie mult mai civilizată, mult mai corectă, în care primează mesajele pe care le transmiţi, care trebuie să recunoaştem, sunt mult mai vizibile acum prin campaniile de presă şi prin dezvoltarea extraordinară a reţelelor sociale.

O parte din presa naţională, cu precădere anumite site-uri, încearcă să inculce ideea că între Dacian Cioloş şi PNL apar tot mai multe discrepanţe. Este un dram de adevăr aici?

Aţi spus foarte bine, o parte din presa naţională. Ştim foarte bine că o parte a presei are anumite afinităţi, aşa că, indiferent ce se spune, eu consider că relaţia între PNL şi Dacian Cioloş este una de compatibilitate.

Mesajul principal al programului de guvernare al PSD este, în această campanie, „Mai mulţi oameni în clasa de mijloc”. Cât de motivat este Partidul Social Democrat să îmbrăţişeze un asemenea slogan şi ce măsuri are PNL pentru ca, în realitate, clasa de mijloc să cuprindă, în viitor, cât mai mulţi români?

PSD a înţeles că românii de dreapta sunt în proporţie mai mare decât cei de stânga, şi atunci a considerat că prin demagogie poate rupe o parte dintre votanţii de dreapta. La ce probleme penale au unii dintre liderii lor, sunt în stare să facă oferte electorale încât paradisurile fiscale să nu mai fie interesante… Haideţi să fim serioşi – politica PSD este una care promovează ajutorul social. Ei vor ca oamenii să fie dependenţi de sumele primite de la stat, pentru a putea continua să-i controleze mult mai uşor. E suficient să ne uităm în judeţele conduse de PSD, ca să constatăm acest lucru. Acum ei reiau în mare parte aceleaşi promisiuni făcute acum patru ani. Promiteau un milion de locuri de muncă, acum vorbesc de 800.000. Promiteau autostrăzi, centuri, investiţii, le promit şi acum, că nu îi doare gura. Venind din partea PSD, aceste promisiuni nu mai au nici un pic de credibilitate.  Măsurile PNL sunt concrete, vizează reducerea fiscalităţii şi încurajarea mediului privat, sprijinirea micilor antreprenori.

Aţi declarat, într-o conferinţă de presă, că zona de nord a județului Olt ar trebui declarată zonă defavorizată pentru a putea fi atrase fonduri publice acolo. Vreţi să dezvoltaţi puţin subiectul?

Da, consider că nu numai zona de nord, ci şi alte zone din judeţ, cum ar fi Balş, Drăgăneşti, au nevoie de o restartare din punct de vedere economic şi acest lucru cred că s-ar putea face numai prin modificarea Legii 20 din 15.01.1999, care ar putea crea, prin facilităţile fiscale oferite, un boom economic. Domnule Mirea, în România există discrepanţe majore între Bucureşti cu zonele limitrofe, marile oraşe în special din Transilvania, şi zone întinse din Olt, Teleorman, Gorj, Mehedinţi, Vaslui, etc, discrepanțe care trebuie diminuate. O soluţie este modificarea acestei legi. Unele UAT-uri au buget mai mult decât suficient, altele nu au nici pentru plata salariilor, nu mai vorbim de bani pentru investiţii sau cofinanţare.

De ce alte proiecte importante şi realizabile are nevoie Oltul?

Infrastructura este prioritară, pentru că de aici pleacă totul. Nu poţi avea pretenţii să atragi investitori, dacă drumurile sunt praf. Multe din problemele unei zone se pot rezolva dacă infrastructura este la standardele normale.

Dumneavoastră candidaţi pentru un loc în Camera Deputaţilor. Sunteţi om de afaceri şi, aş spune, unul de succes. Aţi câştigat şi bani din contracte încheiate cu statul, sub o formă sau alta?

Eu nu am avut afaceri cu statul, nu am şi nici nu voi avea. Afacerile mele nu depind de banul public, de aceea îmi și permit să vorbesc liber, chiar dacă mai deranjez pe unii.

Aţi fost vreodată cercetat de organele de urmărie penală?

Nu.

Ce credeţi că ar trebui făcut pentru încurajarea oamenilor să-şi deschidă afaceri care să şi meargă bine, evident? Vă întreb asta pentru că, totuşi, un motor important pentru o clasă de mijloc este antreprenoriatul.

Mai devreme v-am menţionat cum văd eu lucrurile, dar consider că pot fi luate şi alte măsuri – încurajarea tinerilor şi sprijinirea lor, concret, cu împrumuturi cu dobânzi reduse, nu cu vorbe şi birocraţie sufocantă, şi mai cred într-o fiscalitate redusă cu o bună colectare a taxelor.

Românii merită un parlament de profesionişti integri – acesta este mesajul candidaţilor PNL Olt pentru populaţia judeţului. Se cunosc listele şi candidaţii eligibili ai tuturor partidelor şi, într-o oarecare măsură, se cunosc şi calculele pe care partidele şi le-au făcut în legătură cu procentele ce vor fi obţinute. În ce proporţie credeţi că vom avea, după 11 decembrie, un parlament de profesionişti integri?

Eu nu cunosc pe lista de candidaţi PNL oameni care să aibă probleme penale şi consider că aceşti oameni pot într-adevăr să formeze un Parlament integru.

Nu acelaşi lucru l-aş putea spune, şi se vede cu ochiul liber, despre listele de candidaţi de la alte partide. Noi, liberalii, garantăm că parlamentarii noştri vor fi profesionişti şi integri.




INTERVIU/Gigel Ştirbu: Cei ce se duc în parlament să-și cumpere imunitatea, nu vor face treabă

Deputatul Gigel Ştirbu, preşedintele PNL Olt, candidează pentru un nou mandat în Parlamentul României pe prima poziţie a listei pentru Camera Deputaţilor. Într-un dialog cu OLT-ALERT, el a vorbit despre problemele cu care se confruntă judeţul Olt, despre proiectele pe care şi le-a propus pentru judeţ în viitoarea legislatură şi despre schimbarea pe care PNL şi-a asumat-o la nivel politic.

Domnule Gigel Ştirbu, suntem în cea de-a șaptea zi de campanie electorală. Cum simțiți electoratul și ce semnale aveți din județ?

Semnalele pe care le avem din județ din partea electoratului, după primele zile de campanie, sunt mai mult decât îmbucurătoare în sensul în care, ori de câte ori discutăm cu alegătorii din diverse zone ale județului și pomenim numele premierului Cioloș, oamenii reacționează pozitiv. Sunt convins că, în urma votului din11 decembrie, acest lucru se va vedea – mă refer la faptul că Dacian Cioloș este nominalizat de PNL pentru funcția de premier – în rezultatul votului, în sensul în care PNL – Filiala Olt va obține un scor destul de bun. Sigur, acum trebuie să recunosc că ne ajută și faptul că adversarii noștri politici – mă refer, aici, la PSD – vin în fața electoratului cu Liviu Dragnea. Dacă e să facem o comparație între Dacian Cioloș – un adevărat om de stat: fost comisar european, fost ministru, fost secretar de stat, acum prim-ministru – și Liviu Dragnea – condamnat cu executare și trimis în judecată într-un alt dosar de corupție, fost președinte de consiliu județean poate în cel mai sărac județ al României, vă daţi seama cine este unul şi cine este celălalt. De fapt, nici nu e prea greu să-i convingi pe alegătorii din județul Olt, chiar dacă au o anumită apetență pentru votul către stânga, că nu poate fi făcut lucrul acesta, adică alegerea lui Dragnea. Ca atare, sunt convins că 11 decembrie va fi o zi de cotitură în istoria modernă a României.

Care este pulsul în Slatina, unde, la alegerile locale, ați obținut un rezultat bun?

Slatina nu se deosebește cu nimic de județ. Spun acest lucru în cunoștință de cauză, deoarece mergem prin blocuri, pe la cetățenii din Slatina, și, când batem la uși și încercăm să discutăm cu oamenii, spunându-le că suntem mesageri politici, sunt, la început, un pic reticenți; dar, în momentul în care le spunem că suntem mesagerii lui Dacian Cioloș, își schimbă radical optica și modul de abordare. Deci, cu nimic nu se deosebește Slatina de restul județului.

PNL afirmă că a dat tonul înnoirii clasei politice românești, atât prin promovarea unor oameni noi – care n-au mai făcut politică, dar importanți în domeniile lor – pe listele de candidați pentru alegerile parlamentare, cât și prin propunerea și susținerea unor profesioniști, precum Cioloș pentru funcția de premier. Ar putea fi aceasta scânteia care să declanșeze o adevărată transformare în România, din punct de vedere politic și administrativ, după 26 de ani de „tradiție” postrevoluționară?.

Domnule Mirea, e posibil să par ipocrit, dar, la cei 45 de ani ai mei, s-ar putea ca unii să considere că fac parte din „vechea gardă”. De ce?! Pentru că am deținut câteva funcții de demnitar, dar ceea ce a făcut PNL în momentul acesta – și anume nominalizarea pe listele pentru alegerile parlamentare din decembrie 2016 – n-a mai făcut nici un partid. Nu veți găsi niciun om cu probleme penale – trimis în judecată sau urmărit penal pentru probleme de corupție – pe listele PNL. E, poate, singurul partid politic care face acest lucru. Și vreau să vă spun un lucru: sunt ancorat în sferele de decizie ale PNL la nivel național: să știți că au fost lăsați deoparte sau acasă oameni cu greutate din PNL, oameni care erau membri de partid de 26 de ani, cu funcții extrem de importante în partid, cu influență destul de mare în sferele de conducere ale partidului, deoarece ni s-a spus că acesta este un moment de cotitură în istoria țării și în istoria partidului. Dacă dorim să le arătăm cetățenilor că suntem altfel, că ne deosebim de adversarii noștri de la PSD, trebuie să luăm o decizie. Și s-a luat această decizie: oameni cu greutate în partid, dar care au anumite probleme în momentul de față – și vă dau doar două exemple: Ludovic Orban și Dan Motreanu, oameni cu notorietate maximă, cel puțin în rândul membrilor de partid – au renunțat la candidatură, și nu pentru că li s-ar fi cerut să nu candideze, ci ei înșiși au făcut un pas în spate. Avem aceste criterii de integritate – adoptate în unanimitate – și fiecare dintre noi a înțeles că e un moment de cotitură, atât în istoria partidului, cât și în istoria țării și a trebuit să luăm această decizie. Suntem – repet și o să repet de fiecare dată, fiindcă e un lucru cu care chiar ne mândrim: suntem, la ora actuală, singurul partid care nu are penali pe liste. Nu mai vorbesc de PSD, care e condus de un condamnat penal și trimis în judecată într-un al doilea dosar (este vorba de Liviu Dragnea), pe care ei îl și susțin pentru funcția de premier.

Cu puțin timp înainte de campania electorală, în Parlament au fost aprobate legi pentru mărirea salariilor din sistemul bugetar şi pentru tăierea celor peste 100 de taxe, măsuri împotriva cărora PNL a adus argumente legate de sustenabilitate. Ce punct de vedere aveţi aici, este electoratul pregătit să înţeleagă astfel de argumente, sau o să aveţi de pierdut la alegeri?

În periplul nostru electoral prin județ, oamenii aduc în discuție și acest aspect, dar trebuie să vă spun ceva: aseară, fiind într-o localitate, la o ședință de campanie, unul dintre colegii noștri a spus următorul lucru: „Domnule Știrbu, știți de ce a insistat Dragnea să facă ordonanța privind taxele?” Eu am zis: „Da, să mintă electoratul…” „Nu, dom-le” – mi-a replicat omul – „Dragnea nu mai poate acum să dea ulei, votcă, găleți… și, atunci, face această lege”. În altă ordine de idei, dacă cineva mai stătea pe gânduri să se-ntrebe dacă PSD va putea guverna România după 11 decembrie, în urma acestei ordonanțe de urgență s-a dovedit că PSD știa că nu va mai fi la guvernare și, în această situație, plantează mine și bombe în calea viitorului guvern. Cum vine asta?

Nu știu dacă dv. ați avut curiozitatea să vă uitați pe fiecare taxă din acea ordonanță. Unii dintre noi s-au uitat. Știți că cincizeci de taxe din cele 102 – de fapt: din cele 100, fiindcă celelalte două se referă la taxa radio-tv și au fost introduse exact în momentul în care se discuta în plenul Parlamentului -, deci, știți că cincizeci de taxe erau scoase, iar celelalte cincizeci au fost introduse de Guvernul Ponta? Știați acest lucru? Atunci, să mă ierte Dumnezeu, vin și eu și întreb: când ești la guvernare, bagi taxe, iar când nu mai ești la guvernare, le scoți?! Ăștia sunt oameni responsabili? Acesta e un partid alcătuit din oameni care vor binele acestei țări? Eu cred că nu!

Ei bine, ca să mă întorc la întrebarea dumnoavoastră, electoratul a nceput să nțeleagă. Să știți că-n ultimii 26 de ani – și aici e și meritul dumneavoastră, al media (locale, naționale) – oamenii au început să-nțeleagă mecanismul puterii, al guvernării. Nu mai sunt ca la-nceputul anilor 90, când credeau că salvatorul nației e un fel de tătuc. Atunci era de înțeles… După 45 de ani de comunism, în care tătucul hotăra destinele fiecăruia dintre noi, era firesc ca educația respectivă să lase urme, dar, după 26 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, să știți că oamenii au cultură politică și au înțelepciunea de a alege grâul de neghină.

Ați vorbit, la ultima întâlnire cu presa, despre două proiecte legislative pe care le veți iniția în viitorul mandat de parlamentar: unul care să vină în sprijinul legumicultorilor olteni, iar altul pentru pensionarea mai devreme decât se pot pensiona oamenii acum, la limită de vârstă. Ați putea detalia?

În primul și-n primul rând, vreau să vorbesc de acel proiect legislativ care vizează pensionarea anticipată. În legislația din România există situații în care locuitorii dintr-un anumit areal se pensionează mai devreme. De ce?! Pentru că în acea zonă există agenți economici care, prin activitatea pe care-o desfășoară, poluează mediul înconjurător, ducând, la un moment dat, la o speranță scăzută de viață a locuitorilor din arealul respectiv. Și acestea sunt date statistice, date care se regăsesc la Institutul Național de Statistică. Aceste zone sunt, de pildă, zona minieră din județul Vâlcea, zona minieră din Maramureș (Baia Mare și un areal de circa opt-zece km în jurul Băii Mari), zona din jurul combinatului chimic Azomureș Tg.-Mureş. Ei bine slătinenii și şi oamenii dintr-un areal – să zicem – de circa 10 kilometri în jurul Slatinei, slătinenii care-au locuit aici 10, 20, 30 de ani au avut de suferit (atențiune: nu vreau să-nvinovățesc pe nimeni de ceea ce s-a-ntâmplat, dar e un fapt!). De ce oamenii din Slatina și din jurul Slatinei să nu beneficieze de prevederile legislative în vigoare? Pentru că nimeni nu s-a gândit la acest lucru?

Nu-mi fac un titlu de glorie din asta. Sunt de acord și chiar îi rog pe toți parlamentarii de Olt – cei care vor fi aleși în viitorul Legislativ – să punem umărul la materializarea acestei inițiative bune, pentru care oamenii ne pot alege și pentru care chiar merităm votul oamenilor, o chestiune pentru care chiar trebuie să facem tot posibilul. Pentru că în viitorul Legislativ vor fi din județul Olt parlamentari care, cu siguranță, vor face parte și din opoziție, și din rândurile partidului aflat la putere, deci unii dintre ei vor fi în partidul de guvernământ (eu sper să fie PNL, dar asta o va decide electoratul) și, cu siguranță, vom putea contribui la adoptarea acestui amendament la Legea pensiilor.

Să vorbim şi de cealaltă inițiativă legislativă; știți foarte bine că fostul meu colegiu are ca arie de cuprindere orașul Drăgănești-Olt, valea Oltului până spre Tia Mare. Acesta e, poate, unul dintre cele mai mari bazine legumicole din România, după Galați. Zona asta legumicolă și zona Pleșoiu-Strejești constituie unele dintre cele mai mari bazine legumicole din România. Sunt convins că și dumneavoastră, și mulți concetățeni ai noștri au văzut, de fiecare dată când au trecut prin localitățile respective, grămezi de legume la poartă sau pe marginea drumului. Aceste mii și zeci de mii de tone de legume, pe lângă faptul că sunt vândute pe nimic, sunt comercializate în niște spații improprii. De aceea, eu mă mir că, până acum, niciun parlamentar, niciun deputat din zona de sud a județului – și sunt parlamentari care-și desfășoară activitatea în zona respectivă, nu s-au gândit să facă nimic pentru amărâții ăia care i-au votat. Eu cred c-ar trebui să găsim o soluție ca în legislația viitoare să existe prevederi care să-ncurajeze asocierea în vederea înființării unor centre de colectare și de prelucrare. E destul de ciudat: vă duceți la hipermarketurile din municipiul Slatina – ca noi toți, de fapt – și e strigător la cer să vedeți etichete cu castraveți din Olanda, roșii din Turcia, pepeni din Etiopia… E strigător la cer: cum să aduci pepeni din Etiopia, dom-le, când noi, zona de sud a României, suntem recunoscuți drept zona cu cei mai mulți producători? Sigur, acum, există și o anumită percepție legată de asociere: unii, auzind cuvântul acesta, se gândesc, automat, la CAP… Nu, domnule! Te asociezi din punct vedere scriptic; nu-ți ia nimeni terenul, nu-ți ia nimeni solarul, nu-ți ia nimeni calul din curte sau altceva… Ne asociem scriptic pentru ca, atunci când facem contract cu un hipermarket, să știm că tu, Vasile, anul ăsta, pui roșii din soiul ăsta, Ioane, tu pui castraveți… Trebuie să existe și la noi o eficientizare cum există-n Franța. Franța este statul cu cele mai mari firme în domeniul agricol, în sensul în care oamenii sunt proprietari de terenuri, dar s-au asociat. Sigur, ei n-au trecut prin perioada comunistă… De aceea, vă spun: este o muncă de lămurire de dus cu concetățenii noștri, dar sunt convins că, dacă există oameni care-și fac un țel al viitorului mandat din rezolvarea acestor lucruri, sunt convins că, peste trei-patru-cinci ani de zile, lucrurile vor sta altfel în județul nostru. Domnule Mirea, noi, de fapt, vrem ca în parlament să se ducă oameni nu din rândurile celor ce-și caută imunitate, vrem să se ducă oameni care nu stau, la ora șase dimineața, să vadă cine le bate la ușă, ci să se ducă oameni simpli, oameni ca noi toți, oameni cărora nu le e rușine să iasă pe stradă și să meargă pe jos cu nevasta sau cu copiii, oameni cărora nu le e rușine să se ducă duminica-n piață să cumpere ridichi: Cei care se duc în parlament să-și cumpere imunitatea, nu vor face treabă…

Ce proiecte are PNL pentru crearea de locuri de muncă la nivelul județului Olt?

Dumneavoastră știți că-n ultima conferință de presă am spus că, pentru parlamentarii din Oltenia, cel mai important lucru este conștientizarea factorilor de decizie de la București că această cale de acces în Oltenia, unde locuiesc peste două milioane de oameni – adică mai mult de 10 la sută din populația României – este extrem de importantă pentru crearea de locuri de muncă, pentru investiții… Această cale de acces este autostrada Pitești-Craiova – Tr. Severin și e foarte importantă pentru noi. Uitați-vă ce s-a-ntâmplat în Ardeal! Ardealul geme de investiții. Toată lumea se-ntreabă de ce se duc investitorii în Ardeal. Pentru că sunt aproape de Occident. În acest sens, vorbeam, acum câtva timp, cu un coleg și-mi spunea că la Baia Mare există două firme care și-au dublat numărul de personal cu 200 la sută în ultimele șase luni. De ce?! Pentru că au angajat oameni și firme care vin să recruteze forță de muncă din zona de sud a țării ca să lucreze la Baia Mare, în Maramureș… De ce acea firmă să nu vină să facă rost de oameni la Slatina, la Caracal sau la Balș? Pentru că n-au cale de acces. De la Corabia și până la Pitești faci două ore jumătate. Îmi aduc aminte că, acum patru ani, Paul Stănescu, Darius Vâlcov, Liviu Dragnea, Victor Ponta – toți cei patru crai de la Răsărit zbierau de-și vărsau boșogii pe masă că ei nu vor mai da ochii cu media locală din Oltenia dacă Oltenia, peste patru ani, adică acum, nu va avea – așa cum spuneau ei – Autostrada Sudului. Dragnea ce-a făcut? Și-a făcut el drumul lui, de la București la Alexandria, cu două benzi, pentru ca nu cumva el și Bombonica să facă până la mall-ul din Capitală mai mult decât trebuie.

S-a pus problema celor două centuri ocolitoare, la Slatina şi la Balş. Când le vom avea efectiv?

S-a adjudecat licitația pentru efectuarea studiului de fezabilitate la cele două centuri ocolitoare. În Masterplanul trimis la Bruxelles pentru exercițiul bugetar 2014-2020, de către ministrul Ioan Rus (PSD), nu era prevăzută autostrada Pitești-Craiova. Repet: ministru PSD! Ei bine, după ce Guvernul Ponta a picat în urma presiunii populare, actualul guvern a retras Masterplanul de la Bruxelles și a introdus în el această autostradă, pentru care se vor primi bani în cadrul actualului exercițiu bugetar. Nu mică mi-a fost bucuria atunci când l-am văzut pe șeful de la CNADNR, acum câteva zile, care a spus că a fost scos la licitație studiul de fezabilitate pentru autostrada Pitești-Craiova. De aceea vă spun: una dintre cele mai sărace zone din România este Oltenia. Parlamentarii din Moldova, spre deosebire de cei de aici, și-au dat mâna indiferent de culoarea politică și i-au capacitat pe factorii de decizie guvernamentali în vederea realizării construcției autostrăzii Târgu-Mureș – Iași, care e mult mai greu de realizat decât autostrada Pitești-Craiova, deoarece străbate munții. Dar se face pentru ca Moldova să fie legată de Occident. Asta trebuie să facă parlamentarii, nu să se-ascundă prin Parlament de frica DNA-ului! Eu voi cere, în 2020, părerea presei locale despre activitatea mea. Dacă dumneavoastră veți considera că eu am făcut tot ceea ce mi-a stat în puteri pentru ca aceste trei lucruri – încurajarea, prin legislație, a legumicultorilor din Olt în vederea asocierii pentru crearea de puncte de colectare; pensionarea anticipată a cetățenilor din Slatina și din jurul acesteia ca urmare a faptului că Slatina e unul dintre cele mai poluate orașe din Europa și legarea Olteniei de Capitală și de restul țării printr-o autostradă – , probabil că voi fi satisfăcut de mandatul meu. Dacă dumneavoastră veți considera că n-am făcut îndeajuns, atunci cetățenii din județ îmi vor arunca în obraz vorbe de ocară.

Asta trebuie să facă un parlamentar! Un parlamentar nu trebuie să facă angajări, nu trebuie să se ducă în parlament de frica DNA-ului ș. a. m. d. Un parlamentar trebuie să facă legi și, prin legile pe care le face, să încurajeze investițiile și creșterea nivelului de trai al cetățenilor care l-au trimis în parlament.

Deci, ne mai vedem în 2020…

Nu! Atunci ne vom vedea să mă întrebaţi despre ce voi fi făcut în mandatul meu de parlamentar. Altfel, noi, eu şi dumneavoastră, presa, ne vom vedea, cu siguranță, de cel puțin două ori pe lună, ca să discutăm despre aceste lucruri.




Medicul Dănuţ Ghiţă: Sănătatea ar trebui să fie o prioritate națională, fiindcă trebuie să fim un popor sănătos

Medicul Dănuţ Ghiţă a absolvit, în 1990, Facultatea de Medicină Craiova. În intervalul 1990 – 1992 a fost medic stagiar la Spitalul Municipal Caracal, iar între 1992 și 1996 a fost medic la Dispensarul Studina. În 1996 şi 1997 a practicat medicina de familie în Caracal, iar în perioada 1997 – 2004 a făcut pregătire de rezidențiat și a devenit medic specialist în medicină de urgență și în medicină internă. Ulterior a mai făcut o specializare, conform cerințelor normelor europene, în gastroenterologie, așa încât, în acest moment are titlul de medic primar, atât în medicina de urgență, cât și în medicina internă și gastroenterologie. Din 2004, este medic specialist în cadrul Spitalului Municipal Caracal, unde a fost medic-șef al Policlinicii, apoi, vreme de patru ani, medic șef de secție, funcţie pe care o ocupă şi în prezent, dar cu delegaţie pe termen determinat. Este, de asemenea, doctor în științe medicale și membru al Comitetului Român pentru Istoria și Filozofia Științei și Tehnicii din cadrul Academiei Române.

Acceptând invitaţia OLT-ALERT la un dialog, domnia-sa a vorbit despre dragostea cu care îşi urmează cariera profesională, despre implicarea civică pe care individul trebuie să şi-o asume în societate, despre starea actuală a sistemului sanitar românesc şi despre măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea lui, dar şi despre pasiunile sale pe care le are în afara celei profesionale.  

Cum ați ajuns să alegeți medicina?

Printre rudele mele apropiate erau mulți medici și erau medici performanți, medici de valoare, niște exemple pentru mine – pe de o parte. Pe de altă parte, asta am simțit eu că pot să fac bine. Am oroare de a face un lucru la un nivel scăzut de performanță. Asta nu înseamnă că mă laud, ci asta cred eu că pot face la un nivel măcar bun, dacă nu foarte bun. Nu știu dacă și reușesc, dar, cu siguranță, mă străduiesc.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră actualul loc de muncă, Spitalul Municipal Caracal?

Actualul meu loc de muncă înseamnă pentru mine exact ceea ce înseamnă și Caracalul, adică totul (sunt caracalean și romanațean sută la sută)! Înseamnă locul în care eu simt că mă împlinesc profesional cu adevărat, acordându-i atenția mea totală.

Ce investiții importante s-au făcut la Spitalul Caracal în ultimii ani și de ce anume credeți că ar mai fi nevoie pentru ca, în timp, actul medical să ajungă la o calitate din ce în ce mai înaltă?

Investițiile în aparatură medicală au fost și sunt, la spitalul din Caracal, o prioritate. În acest sens, aș aminti faptul că, datorită sprijinului direct al domnului general Lucescu din Germania, am obținut, prin donație, aparate de endoscopie digestivă, ceea ce înseamnă o dotare semnificativă. De asemenea, s-au făcut dotări pentru investigațiile de laborator, dar, de departe, cea mai mare investiție făcută la acest spital este computerul tomograf, care a intrat în dotarea noastră de numai câteva luni. Noi, medicii, ne dorim întotdeauna aparatură cât mai multă și cât mai performantă și desigur că dotarea pe mai departe a spitalului e în continuare în atenția Comitetului Director al spitalului, dar achiziționarea computerului tomograf constituie pentru noi un mare pas înainte în creșterea eficienței actului medical.

Atunci când vorbim de investiții, ne lovim, vrând-nevrând, de autorități. Cât de importantă este relația între un spital și autorități și care este, în acest sens, relația spitalului cu Primăria și Consiliul Local Caracal?

Relația între spital și autoritatea locală este esențială aici. Vorbim de un binom format din autoritatea locală și spital, iar în prezent relația noastră cu autoritățile din Caracal e una excelentă, de foarte bună colaborare și de implicare. De altfel, eu cred că nici nu putea fi altfel, câtă vreme actualul primar al municipiului Caracal este de profesie medic și, până de curând, a activat în Spitalul Caracal. Evident, în momentul acesta, el este primarul tuturor caracalenilor, dar precizez acest lucru pentru că mecanismele de funcționare a unui spital nu sunt întotdeauna ușor de înțeles de cei din afara sistemului. Prin asta țin să subliniez că domnul primar Liviu Radu, cunoscând problematica spitalului, va avea și pe mai departe o colaborare excelentă cu instituția noastră. Relația trebuie să fie excelentă: până la urmă, toți urmărim același scop: creșterea calității actului medical.

Ce părere aveți despre starea actuală a sistemului medical românesc și de ce are el nevoie pentru o îmbunătățire?

Sistemul sanitar românesc are nevoie de multe lucruri pentru îmbunătățire; în primul rând el trebuie restructurat. Și nu pentru că nu ar fi fost bun; el a fost bun, dar acum vremurile sunt altele și el trebuie adaptat la necesitățile actuale ale țării. În primul rând, eu aș privi sistemul sanitar românesc și ca pe un sistem în așteptare; el nu trebuie neapărat evaluat imediat prin ceea ce face. Sigur că și ceea ce face este important din punct de vedere al performanței, dar spuneam că trebuie privit ca un sistem în așteptare pentru că trebuie apreciat și gândit și prin prisma a ceea ce poate să facă în anumite situații de criză, în anumite cazuri particulare. Dacă îmi permiteți o comparație, evaluarea cheltuielilor și a investițiilor pompierilor nu se face după numărul de incendii stinse, ci se face și pentru creșterea capacității lor de a interveni, iar aspectul acesta este esențial și pentru sănătate. Ce-ar trebui făcut?! Deja lucrurile acestea s-au spus: sănătatea ar trebui să fie o prioritate națională, alături de învățământ, fiindcă trebuie să fim un popor sănătos şi educat.

În altă ordine de idei, noi ar trebui să ne bucurăm atunci când nu avem foarte mulți pacienți, deoarece asta înseamnă că atitudinea preventivă a fost eficientă. Deci, sistemul trebuie să fie performant, iar ca să fie performant, are nevoie de investiții; nu se poate sistem medical performant fără investiții: investiții în aparatură medicală, dar și în oameni. Și, aici, revin la actul educativ. Și mai trebuie ceva: sistemul sanitar din România trebuie să-și protejeze elementul cel mai important: capitalul uman.

Ați intrat și în politică. Ce v-a determinat să faceți acest pas?

Eu cred că orice adult trebuie să facă politică; a face politică nu înseamnă neapărat să fii activist de partid, ci ca simț civic. În acest sens, o chestiune elementară este prezența la vot: să nu uităm că, în 1989, mulți tineri și-au dat viața pentru ca noi să putem vota, iar votul nostru să conteze cu adevărat. În numele celor care, atunci, s-au sacrificat, noi trebuie să ne exercităm acest drept civic sau, mai degrabă, această obligație civică. Este o obligație – morală și civică – să ne exprimăm opțiunea politică.

De ce am intrat în politică?! Pentru că, la vremea respectivă, am simțit că pot să fac ceva în acest sens. Dacă urmează să mă întrebaţi de ce acum nu mai fac politică, aș răspunde că sunt implicat, dar nu sunt în prim-planul acțiunii politice. Întotdeauna am considerat că un medic trebuie să fie un om de centru-stânga și eu din această arie de acțiune fac parte.

Ați avut, recent, un eveniment extrem de important pe linie profesională: este vorba de Zilele Medicale, manifestare ajunsă la ediţia a VIII-a. Vă rog să vorbiți puţin despre importanța acestui eveniment.

Este vorba despre a opta ediție a Zilelor Medicale Caracalene, ceea ce ne îndreptățește să spunem că e deja vorba de o manifestare tradițională, care se desfășoară în cadrul mai larg al Zilelor Municipiului Caracal, organizată, însă, un pic mai devreme decât manifestarea-mamă pentru a beneficia și noi de ambianța superbă a Teatrului Național din localitate. Zilele Medicale Caracalene, care constituie o întâlnire medicală regională de anvergură la care a contribuit o întreagă echipă de organizare, a oferit paisprezece puncte de pregătire profesională, ceea ce denotă importanța ei, pe lângă participarea unor certe valori ale medicinii românești, fie și numai dacă ne gândim la domnul profesor Florin Mihălțan, doamna profesor Ruxandra Ulmeanu, doamna Emilia Crișan – de la Pneumologie, profesorul Eugen Moța – Nefrologie, profesoara Viorela Enăchescu – Interne și Ecografie, dr. Camelia Diaconu – Interne-Cardiologie. De aceea, cred că această întâlnire e un reper profesional și științific.

Pentru reuşita acestei ediţii ne-am bucurat de sprijinul autorităților locale, al domnului primar, al domnului deputat Dan Ciocan etc. S-a publicat și un volum de rezumate ale manifestărilor de la șase ediții. Mă bucur că am reușit să organizăm acest eveniment și mă bucur și pentru faptul că, atât conducerea spitalului, cât și a orașului – de altfel, ca de fiecare dată – s-au implicat în organizare, alături de Colegiul Medicilor, Asociația „Fiii și Prietenii Caracalului” și Asociația de Medicina Familiei.

Cum vă împărțiți între îndatoririle profesionale și familie?

Nu e foarte simplu, dar, atunci când faci ceva cu entuziasm, orice obstacol poate fi depășit. Pe de altă parte, familia mă înțelege și mă sprijină în toate demersurile mele: îmi înțelege timpul…, fiindcă medicina e o meserie cronofagă și energofagă: îți mănâncă mult timp și multă energie, ție, ca persoană. Din punctul acesta de vedere, repet, am o familie care mă-nțelege și mă sprijină, dar, în același timp, dacă am vreun derapaj, mă trage de mânecă și mă atenționează: „Vezi că aici parcă n-a fost în regulă!…”

Ce pasiuni aveţi dincolo de cea profesională?

Citesc. Cândva, mai jucam și tenis, dar acum doar îl privesc, fiindcă nu mai am timp, iar vârsta își spune și ea cuvântul: articulațiile nu mai sunt ca-n tinerețe… Citesc foarte mult: literatură de specialitate, dar și romane românești și străine – selectiv. Citesc, apoi, aproape zilnic, presa, fiindcă îmi doresc să fiu totdeauna informat.

E bine ca un medic să creadă în Dumnezeu? Dumneavoastră credeți?

Da, sunt credincios și consider că, în medicină, adevărul zicalei „Nihil sine Deo” se verifică în fiecare clipă. Acesta este punctul meu de vedere și aș vrea să vă spun ceva: am cunoscut, de-a lungul anilor, foarte mulți medici care, chiar dacă, la un moment dat, erau din acest punct de vedere oarecum mai detașați, pe măsură ce au înaintat în vârstă, au devenit credincioși

Domnule doctor, vă mulţumesc pentru răspunsuri.

Şi eu vă mulţumesc pentru întrebări.




Dalia Cîrstea, șefa OFL Olt: La serviciu sunt profesor și în timpul liber fac politică

Absolventă, în 2002, a  Facultății de Geografia Turismului din cadrul Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și a Universității ,,Lucian Blaga” din Sibiu (Departamentul pentru pregătirea personalului didactic), precum și, în 2003, a cursurilor postuniversitare (conversie profesională) de la Universitatea Bucureşti – Facultatea de Geografie, dar și, în 2006, a Universității din Piteşti – Facultatea de Științe ale Educației, Dalia Cîrstea a ocupat, din 2008 încoace, postul de profesor titular la mai multe unități de învățământ din județ și, de curând, a fost numită în funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Olt. Având cunoștințe de geopolitică și fiind absolventă de geografie, a fost interesată dintotdeauna, spune ea, de politica externă și internă, urmărind cu seriozitate evenimentele naționale și internaționale. Atrasă de doctrine politice de dreapta, ea a devenit, după destrămarea USL, membră a PNL, urcând până la funcția de președintă a Organizației Femeilor Liberale din cadrul PNL Olt. Până să se înscrie în PNL nu a mai fost înscrisă într-n alt partid.

Doamnă Dalia Cîrstea, să discutăm, în deschiderea acestui dialog, despre cel mai recent eveniment din cariera dumneavoastră profesională: numirea în postul de inspector şcolar general adjunct. Ce reprezintă acest post pentru dumneavoastră: o dorinţă îndeplinită, o provocare, o responsabilitate civică în domeniul educaţiei?

Da, o provocare pe care am acceptat-o cu responsabilitate! Din fericire, fac parte din categoria de dascăli care nu au ajuns din întâmplare la catedră. Mi-am dorit acest lucru. Îmi iubesc meseria, iubesc copiii și școala. În cei 22 de ani de vechime în domeniu, pot să vă spun că sistemul nostru de educație, după părerea mea, nu a reușit să se ,,plieze” pe necesitățile societății românești, o societate care a trecut prin transformări economice, sociale și politice. Eu sper că educația va păși pe poziția corectă în societatea românească.

Veniţi, așadar, de la catedră, unde aţi profesat, cum spuneți, 22 de ani. Cunoaşteţi, deci, bine sistemul de învăţământ la nivel preuniversitar. Care ar fi tarele, hibele lui, şi care ar fi punctele tari în domeniu?

Aș dori să vă rog să-mi permiteți să începem cu punctele tari, să gândim pozitiv. Avem cadre didactice foarte bine și bine pregătite și dedicate (acest lucru este certificat de locurile obținute de elevii noștri la concursuri și olimpiade internaționale), infrastructura sistemului de învățământ este una bună (în sensul că avem unități de învățământ în toate colțurile țării facilitând astfel accesul copiilor la educație), iar sistemul nostru de învățământ este pe cale de a se adapta la economia românească (prin programe educaționale relativ noi, dezvoltarea învățământului profesional, tehnic, economic cu specializări conectate cu piața de muncă locală).

Bineînțeles că mai sunt multe de făcut. Dirijarea învățării trebuie orientată către abilitatea elevului de a se integra social și profesional. Școala românescă, după părerea mea, este mult prea teoretică. Copiii ar trebui pregătiți mai bine pentru viață, astfel că opționalele ar trebui să aibă o mai mare aplicabilitate practică. Deasemenea, activitățile extrașcolare pun în valoare alte abilități și capabilități pe care le au copiii și prin aceste activități se consolidează relația profesor-elev.

Aţi intrat, cum se spune, în pâine la IȘJ? V-aţi familiarizat cu tot ceea ce presupune această funcţie? Cum colaboraţi cu colegii din conducere şi cu inspectorii de specialitate? 

Da, m-am familiarizat destul de repede și m-am integrat în colectiv. Avantajul meu a fost că cunoșteam activitatea desfășurată în inspectorat pentru că am fost profesor metodist mulți ani la diferite compartimente, am făcut parte din consiliul consultativ al ISJ Olt. Un alt atu, dacă pot spune așa, a fost faptul că cunoșteam foarte multe cadre didactice și persoane care lucrează în instituție. Sunt o persoană sociabilă, lucrez foarte bine în echipă, îmi place să muncesc cu seriozitate și mulți știau aceste lucruri.

S-a vorbit tot timpul despre politizarea sistemului educaţional şi, recent, guvernul în funcţie a decis organizarea, pe nepusă masa, a unui concurs pentru ocuparea posturilor de conducere la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar într-un mod aparte, menit să încurajeze profesionalismul la acest etaj educaţional, cel al managementului. Concursul a avut loc: reprezintă el un succes, un prim pas în sensul intenţiei guvernului, aceea a depolitizării şi profesionalizării funcţiilor?

Consider că acest concurs a repus pe făgașul normal școala, deoarece prin el au fost certificate cunoștințele și abilitățile de manager al unei unități școlare. Prin concurs posturile au fost ocupate de cadrele didactice care au fost bine pregătite. Și vreau să vă confirm că la concurs s-au înscris atât directorii în funcție, cât și alți profesori care au îndeplinit condițiile conform metodologiei.

Dumneavoastră reuşiţi un echilibru între funcţia publică şi cea politică? Adică reuşiţi să nu le amestecaţi?

O, da! Nu sunt o persoană pătimașă. La serviciu sunt profesor și doar în timpul liber fac politică… Faptul că fac ,,altă” politică decât colegii mei, aceasta este o altă discuție. Eu cred în depolitizarea educației, o consider absolut necesară. Și sper că în următorii ani să nu mai vorbim de politică în educație. Sunt oameni care îmi spun că sunt visătoare dacă eu chiar cred acest lucru, dar eu spun că dacă am visa toți la acest lucru el va putea deveni realitate.

Educaţia, alături de sănătate, este una dintre condiţiile de bază ca o societate să se dezvolte şi să prospere. Pe ce poziţie se află, după dumneavoastră, pe o scară de la 1 la 10, societatea românească din acest punct de vedere?

Procesul de reorganizare și restructurare a industriei și, în general, a economiei românești, a dus inevitabil la modificări ale mentalității sociale, iar baza unei societăți precum educația și sănătatea au devenit printre ultimele priorități ale guvernelor postdecembriste. Cel mai pozitiv semn că un popor se îndreaptă într-o direcție bună este creșterea procentului de populație situată în clasa de mijloc.

Statele în care corupția, violența și lipsa de autoritate sau autoritatea sporită sunt practicate generalizat sunt structurate pe două clase sociale, una a celor foarte bogați și alta a celor foarte săraci. De aceea sunt liberală, eu cred în puterea clasei de mijloc, cred în redarea demnității fiecărui individ de a-și câștiga pâinea prin muncă, cred că dacă sprijinim dezvoltarea firmelor mici și mijlocii, care crează locuri de muncă și contribuie cu venituri la bugetul de stat, atunci educația și sănătatea vor deveni cu adevărat piloni de baza ai societății noastre. După mine, societatea românească se află pe poziția 6 – 7.

Am adus în discuţie actualul guvern, iar dumneavoastră sunteţi şi om politic, aşa că întrebarea vine de la sine: şi-a atins Guvernul Cioloş menirea pentru care i s-a dat pe mână administrarea ţării? Că de critici, slavă Domnului, nu a dus lipsă, deşi partidele politice importante au susţinut, iniţial, ideea unei etape tehnocrate după momentul Colectiv.

Guvernul Cioloș a apărut pentru necesitatea de a asigura stabilitatea politică și economică, a avut rostul de a da un timp partidelor politice pentru a se reforma, pentru a se reconecta la societate și să recâștige încrederea populară. Unele partide nu au înțeles asta, și probabil au considerat că, după ce va mai trece un timp, oamenii vor uita de Colectiv.

Acest guvern a reamintit mentalului colectiv că se poate guverna cu decență și cu corectitudine. A fost un an bun, așa că schimbarea în sensul unei administrații profesioniste și nu hiper-politizată, trebuie să continue. Așa că proiectul de guvernare lansat de Dacian Cioloș, susținut de PNL, este cea mai bună alegere, pentru ca lucrurile să intre pe un drum drept.

Să rămânem în zona politică. Sunteţi om politic de dreapta: cer ar aduce doctrina politică în care dumneavoastră credeţi bun pentru România – şi aici mă refer la posibilitatea ca România să aibă, după alegerile din 11 decembrie, un guvern format de partidele de centru dreapta?

Trebuie să înțelegem cu toții că vremea asistaților sociali, a ,,pomenilor” de toate felurile a apus. Românii s-au săturat de clasa politică, de corupție, de pensii speciale, de aceea un guvern de dreapta va aduce: un tip de politică externă „smart”, adică înțelegerea politicii externe prin dimensiune economică; un buget multianual care poate să ofere premisele aderării României la zona euro; sprijinirea I.M.M. – urilor, pentru a crește nivelul de trai, deci și salariile și pensile, sprijinirea antreprenoriatului în rândul tinerilor, trebuie să avem o creștere economică sănătoasă care să ducă la creșterea numărului locurilor de muncă; reformarea și reorganizarea sistemul de asistență socială care este haotic și ineficient, (cei mai săraci oameni sunt umiliți și folosiți ca masă de manevră electorală); școala românească trebuie să se conecteze la piața muncii, trebuie dezvoltat  învățământul tehnic, economic și învățământul dual.

Am prezentat succint doar câteva dintre argumentele pentru care trebuie să votăm un guvern de dreapta.

Să accentuăm: există șansa să avem un asemenea guvern?

Eu cred că mulți cetățeni au înțeles că Partidul Social Democrat a avut România la dispoziție aproape 20 de ani și nu a găsit soluții; de ce credeți, așadar, că nu avem șansă? Știu, target – ul de populație căruia ne adresăm noi este unul urban, educat, ce face parte din clasa socială medie și înaltă; deasemenea diaspora, dar și mulți alți români, din celelalte categorii socio-profesionale au înțeles că nu se mai poate altfel. Și, bineînțeles, prim-ministru al României va fi Dacian Cioloș, care, susținut de Partidul Național Liberal, va reuși să continue sau să pornească proiectele bine identificate în Platforma România 100. Da, sunt aspecte care trebuiesc rezolvate cu celeritate, ca, de exemplu, un cabinet format dintr-un număr restrâns de miniștri, restructurarea administrației centrale, investițiile în IT ale instituțiilor publice să fie făcute eficient, conform unei strategii și în interesul cetățenilor, cheltuielile publice clar prioritizate, cu evaluarea impactului, continuarea procesului de depolitizare în special în sistemele de sănătate și învățământ… Deci, România înainte!




Siminica Mirea: Pe listele PNL sunt oameni care nu-şi caută un loc de muncă în Parlament

Candidată pentru un loc în Senatul României pe prima poziție a listei PNL Olt, Siminica Mirea afirmă că alegerile din 11 decembrie ar putea reprezenta un moment zero pentru țară, în măsura în care electoratul va opta pentru această schimbare. Acceptând invitația OLT-ALERT la un dialog pe tema alegerilor, domnia-sa a vorbit despre șansele românilor de a alege onestitatea în locul minciunii, al demagogiei, despre candidații PNL și despre proiectul liberal pentru următorii patru ani de guvernare.

Candidaţi pentru un loc în Senatul României pe prima poziţie a listei PNL Olt şi, potrivit calculelor efectuate nu doar de partidul dumneavoastră, ci şi de adversarii politici, Partidul Naţional Liberal va avea, după 11 decembrie, doi deputaţi şi un senator din Olt. Cu ce gânduri intraţi în competiţia electorală şi care va fi principalul mesaj către electorat?

Alegerile din 11 decembrie pot reprezenta un moment zero pentru România românilor de bună-credinţă. Noi, candidaţii Partidului Naţional Liberal, venim în faţa alegătorilor pentru a le arăta ce înseamnă un proiect de ţară sustenabil, în care să se regăsească fiecare cetăţean. De aici, din Olt, vom merge în noul parlament; o echipă, una dedicată interesului public, care să susţină oamenii cinstiţi în noua administraţie guvernamentală. Este, în sfârşit, timpul ca fiecare dintre noi să creadă în România. Gândurile mele sunt ale unui om care ştie că sunt multe de făcut. Consider că am expertiza necesară pentru a arăta de ce suntem mai buni decât contracandidaţii noștri.

După competiţiile interne, fireşti în orice partid bazat pe valori democratice, PNL Olt este, în momentul de faţă, o echipă omogenă, pregătită ca un întreg pentru bătălia electorală?

Da, PNL Olt este o echipă! Una în care fiecare dintre noi se regăseşte, iar proiectele noastre pentru judeţul Olt sunt parte a proiectului de ţară susţinut de prim-ministrul de azi şi de mâine, Dacian Cioloş. Nu venim cu atacuri la persoană, nu ne interesează decât principiile unei bune guvernări. Mesajele noastre nu îi separă pe români în funcţie de apartenenţă profesională, de clasă socială etc.

PSD, principalul competitor electoral al PNL în Olt, se bazează pe numărul mare de primari, asta este clar. Credeţi că, în ciuda acestui atu, social-democraţii vor pierde segmente de alegători care, deşi votau de regulă cu stânga, acum ar dori o schimbare reală în viaţa lor? Vă întreb acest lucru plecând de la faptul că, în 2014, PSD a pierdut, pe o asemenea logică, alegerile prezidenţiale.

M-aţi ajutat dumneavoastră la formularea răspunsului. Numărul de primari pe care îl are un partid nu este cheia succesului în alegeri. În 2014, la alegerile prezidenţiale, am arătat ce înseamnă aşa ceva. Primarii votează, evident, şi ei, dar comunităţile pe care le conduc nu sunt turme care ascultă îndemnul conducătorului. Românii sunt oameni liberi, ştiu ce trebuie să aleagă. Şi asta se vede şi pe stradă, şi pe uliţă. Locuitorii judeţului Olt nu sunt oameni de stânga sau de dreapta, sunt oameni care vor să fie respectaţi în ţara lor. Noi facem asta în fiecare zi. Nu în campanii electorale, cum se întâmplă în cazul altora.

Care sunt sectoarele în care judeţul Olt a rămas în urmă şi pentru care parlamentarii cu bune intenţii vor trebui să se bată la Bucureşti, pentru aducerea acestor sectoare la normalitate?

Normalitatea în judeţul Olt este sinonimă cu starea de necesitate. Oltenii merită o infrastructură altfel decât cea de până acum, fără ca aşa ceva să însemne un privilegiu acordat de guvernanţi. Este timpul relansării acestei zone, iar proiectul liberal include măsuri imediate în acest sens. Stânga a arătat ce poate sau ce nu poate, alegerea e la cei care votează pe 11 decembrie.

Nu putem vorbi de dezvoltarea socio-economică şi, prin asta, de creşterea nivelului de trai decât dacă punem în discuţie problema investiţiilor şi a locurilor de muncă. Are PNL soluţii oportune, actuale pentru aceste capitole?

Soluţiile pentru dezvoltare nu înseamnă relaxarea fiscală de acum câteva zile. Dezvoltarea unor comunităţi se face prin legi care să acţioneze pe termen lung. Locurile de muncă şi dincolo de Slatina, în Caracal, Drăgăneşti, Balş, constituite elemente de structură la un edificiu social durabil. Măsurile liberale sunt, de fiecare dată, motorul creşterii economice.

Aveţi afaceri şi, spre deosebire de alţi afacerişti, aţi dezvoltat segmente economice în zona rurală, acolo unde aţi creat sute şi sute de locuri de muncă. Poate fi multiplicat modelul dumneavoastră şi în alte zone ale judeţului? Ce politici propune PNL pentru încurajarea mediului privat?

Sunt mândră de ceea ce am putut realiza în plan privat până în prezent. O afacere durabilă nu trebuie să pornească de la banul public. Există oportunităţi în fiecare zonă a judeţului. Susţinerea micului antreprenor e reuşita principală, care dezvoltă atât pe orizontală, cât şi pe verticală, care dă independenţă pe toate planurile. Agricultura are un rol important în judeţul Olt, dar nu e de ajuns proiectul mare în domeniu, ci şi proiectele mici; cu cât sunt mai multe, cu atât înseamnă mai bine pentru mai mulţi, în mod autentic, nu demagogic, cum au descoperit alţii în campania electorală.

Se vorbeşte, din ce în ce mai mult, despre un posibil guvern de dreapta după alegerile parlamentare din decembrie, cu un premier tehnocrat în persoana domnului Dacian Cioloş. Ce ar însemna pentru România revenirea dreptei la putere? 

Viitorul prim-ministru al României va fi Dacian Cioloş, un român adevărat, un om care are pregătirea necesară şi, mai mult decât atât, este un suflet mare, un patriot adevărat. PNL este onorat să sprijine un asemenea om și se vor vedea rezultatele unei guvernări a bunului-simţ. Dreapta la putere în România înseamnă exact lucrul de care are nevoie această ţară acum. E singura şansă prin care putem opri exodul minţii şi a braţelor de muncă spre străinătate.

Va avea efect un asemenea guvern de dreapta şi asupra depolitizării instituţiilor publice la nivel local? Cum veţi acţiona pentru un asemenea deziderat, pentru profesionalizarea instituţiilor?

Depolitizarea instituţiilor publice este condiţie de bază. Un stat dominat de o guvernare clientelară este, din start, un stat falimentar. S-a văzut asta până acum, iar aşa ceva nu trebuie să se mai întâmple. Sunt legi în asemenea sens, dar ele au fost aplicate facultativ. PNL nu va începe, în decembrie, o vânătoare de vrăjitoare. Nu! Noi facem dreptate şi ordine acolo unde trebuie. Excesul poate dăuna. Pur şi simplu, cine îşi va face treaba va fi omul pe care nu-l va da nimeni afară, dar cine nu poate sau vrea să servească alte interese, nu are ce căuta în echipa lărgită a celor care construiesc ţara aşteptată.

Cum vă poziţionaţi dumneavoastră faţă de fierberile din aceste zile din Parlament în privinţa creşterilor salariale în sistemul bugetar?

Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Alina Gorghiu, a avut o poziţie faţă de aceste măsuri populiste, susţinute de cei care cred că-i pot minţi pe români prin această grijă suspectă. Oamenii trebuie să câştige mai mult, dar pentru asta e nevoie de un echilibru în zona bugetului public. Ce rezolvăm dacă impunem o creştere nesustenabilă, în măsura în care astăzi dispunem majorarea unor salarii, iar mâine nu vor mai fi bani deloc pentru asigurarea acestora?

Să revenim, pentru o ultimă întrebare, la listele de candidaţi. Se cunosc candidaţii tuturor partidelor, la nivel local şi naţional. Ce diferenţiază listele PNL de cele ale celorlalte partide, cu precădere de cele ale PSD?

Pe listele PNL sunt oameni din România normală, care nu-şi caută un loc de muncă în Senat sau în Camera Deputaţilor. Nu răsplătim lipitorii de afişe, nu promovăm prietenii, pur şi simplu suntem membri din echipa liberală. Vă las dumneavoastră plăcerea de a compara, de a găsi deosebirile şi asemănările, iar după asta vă invit la vot, pe 11 decembrie, să alegeţi ce este bine dumneavoastră, pentru familie şi pentru cei dragi. Îndrăznesc să vă mulţumesc anticipat.