EXCLUSIV Cum a scăpat Alina Bica de primul dosar la DNA sub mandatul lui Daniel Morar. Acuzații ULUITOARE

Acuzațiile pe care oamenii de afaceri Marian Iancu și Corneliu Iacobov i le-au adus public fostei șefe a DIICOT, Alina Bica, în legătură cu implicarea ei în dosarul RAFO la ordinul lui Traian Băsescu nu par să fie lipsite de fundament. După „rezolvarea” fostului proprietar al RAFO Oneşti, Corneliu Iacobov, care a înfundat puşcăria, Bica, susţinută de preşedintele de atunci al României, a fost promovată rapid în mai multe funcţii înalte, ajungând într-un final şefă a DIICOT. Potrivit unor informații în posesia cărora OLT-ALERT a intrat, succesul repurtat în cu Dosarul RAFO nu i-a adus Alinei Bica doar ascensiunea în domeniul profesional, ci şi un dosar penal la Direcția Națională Anticorupție (DNA). Se întâmpla sub mandatul lui Daniel Morar, alt procuror susţinut făţiş de Traian Băsescu. În ciuda acuzaţiilor extrem de grave care i se aduceau, dosarul a dispărut subit, cel mai probabil înainte ca Daniel Morar să plece de la conducerea DNA.

Acuzațiile aduse fostului șef operativ al SRI, Florian Coldea, care au cutremurat Serviciul Român de Informații, au dat apă la moară mai multor „vedete” cu probleme în Justiție să-și clameze nevinovăția spunând că dosarele lor de cercetare penală ar fi fost, de fapt, fabricate. Este și cazul fostului procuror șef al DIICOT, Alina Bica, care în ultimele zile a prins curaj în fața camerelor de luat vederi arătând, nu în premieră, dar cu mult mai vehement, că dosarele ei trimise în instanță au la bază doar complicitatea tandemului Koveși – Coldea. Poziția acesteia a fost și este puternic susținută de fostul ei protector Traian Băsescu. Legătura dintre Bica și fostul președinte al României a fost pusă în evidență de mai multe persoane, printre care se numără și omul de afaceri Corneliu Iacobov, fost proprietar al RAFO, care a primit o pedeapsă de șapte ani de închisoare pentru devalizarea companiei, în urma unui dosar instrumentat de procurorul Alina Bica. În decembrie 2016, imediat după ce a ieșit din închisoare, Iacobov a reluat acuzațiile la adresa acesteia într-un interviu acordat Evenimentului Zilei. Potrivit omului de afaceri, el a fost ținta lui Traian Băsescu încă din 2004, acesta urmărind să slăbească forța PSD pe coordonatele sale financiare, iar Corneliu Iacobov, membru al partidului, era unul dintre principalii finanțatori ai social-democraților. În acest context, Alina Bica a primit ordin de la Băsescu, potrivit omului de afaceri, de a se ocupa de RAFO, în urma dosarului instrumentat de ea, Iacobov și câțiva subordonați ai acestuia fiind condamnați definitiv la ani grei de pușcărie. De pe urma succesului repurtat în instanță cu acest dosar, Alina Bica a cunoscut o ascensiune rapidă pe linie profesională, fiind promovată șef de serviciu în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, secretar de stat în Ministerul Justiției sub mandatul ministrului Cătălin Predoiu, apoi procuror șef al DIICOT. Potrivit OLT-ALERT, povestea cu RAFO i-a adus Alinei Bica nu doar promovări, ci și un dosar penal la DNA în care i se aduceau, ei şi altor trei procurori (printre care Petru Nariţa de la DNA) acuzaţii extrem de grave fix în contextul dosarului RAFO. Dosarul a fost deschis în 2010, dar a dispărut, pur și simplu, spre sfârșitul mandatului de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție al lui Daniel Morar, cunoscut ca unul dintre oamenii lui Traian Băsescu.

Ce s-a întâmplat?

În 2005, Corneliu Iacobov, Toader Găurean, Marin Marin și Liliana Luchian au fost trimişi în judecată pentru prejudicierea RAFO Oneşti, după ce aceştia au încheiat cu o firmă din Câmpina, Metaleuroest SRL, un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un pachet de acţiuni deținut de RAFO la SC Electrocarbon SA Slatina.

Cele 3.404.572 de acţiuni (42,6549 % din totalul acţiunilor Electrocarbon) au intrat în posesia SC Rafinăria Dărmăneşti SA, controlată de Iacobov prin SC Imperial Oil SA, după ce rafinăria a cumpărat o creanţă pe care firma cipriotă Famsor Investments System Management Limited o deţinea asupra societăţii slătinene. Creanţa, consfinţită prin contractul 110/24.08.1999 privind un împrumut pe care Asociaţia Salariaţilor PAS Electrocarbon îl făcuse la firma cipriotă pentru privatizarea fabricii cumpărând acţiuni de la stat, era garantată printr-un gaj asupra acestor acţiuni. Aşa că, achiziţionând creanţa, gajul trece la Rafinăria Dărmăneşti care pune garanţia în executare.

Pachetul de acţiuni ajunge ulterior la SC RAFO Oneşti SA, care îl pune, la rândul ei, gaj în cadrul unui contract de vânzare-cumpărare de benzină pe care RAFO îl încheie cu SC Metaleuroest SRL Câmpina, controlată de afaceriștii Emil Mihai Tufan şi Mihai Anastasescu. Pentru că RAFO nu-şi onorează obligaţia contractuală de a livra la termen marfa (deşi avea benzina pe stoc), Metaleuroest pune gajul în executare, punând mâna pe acţiunile Electrocarbon pentru numai 26.772.000.000 ROL (valoarea contractului), deşi ele valorau 85.114.000.000 ROL. Tranzacţia păguboasă pentru RAFO Oneşti (care înregistrează astfel o pierdere de 58.342.300.000 ROL) a fost, în realitate, o vânzare mascată de acţiuni în afara regulilor pieţei de capital, eludându-se legea pentru ca afaceriştii Tufan şi Anastasescu să preia la subpreţ controlul asupra Electrocarbon.

Achitaţi mai întâi de instanţa Tribunalului Bucureşti, Corneliu Iacobov, Toader Găureanu (administrator unic al RAFO Oneşti) şi Marin Marin (director general adjunct de management la RAFO), au fost condamnaţi, în 18 noiembrie 2010, de Curtea de Apel Bucureşti la mai mulţi ani de închisoare cu suspendare pentru devalizarea RAFO, decizie menţinută în 2012 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde avocații inculpaților făcuseră recurs.

În același dosar calitatea de învinuit au avut-o și Teodor Cărămizaru, director general al Electrocarbon Slatina, precum și doi subordonați ai acestuia, Liviu Țugulan și Eracle Ciocârlan. Urmăriţi penal în rând cu Iacobov & Compania, ei nu au mai fost trimiși în fața instanței, pentru că procurorul de caz, Alina Bica, a „disjuns cauza în vederea continuării cercetărilor“. Asta în condiţiile în care existau indicii că Iacobov a cumpărat creanța de la Famsor Investments System Management Limited, însușindu-și acțiunile Electrocarbon, cu bani tot de la Electrocarbon, după ce societatea din Slatina ar fi virat abuziv către SC Imperial Oil SA Dărmănești o importantă sumă de bani, respectiv 20 de miliarde de lei vechi.

Disjungerea cauzei a dus la întocmirea unui alt dosar, cu numărul 13/D/P/2006, preluat pentru cercetări de acelaşi procuror Alina Bica. Aceasta dispune ulterior declinarea competenţei de soluţionare a dosarului către DNA, întrucât „prejudiciul rezultat din săvârşirea infracţiunii de înşelăciune depăşeşte 1.000.000 euro“. DNA, la rândul său, îşi declină competenţa, culmea, pentru că prejudiciul citat e mai mic de un million de euro, Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, care dă, fără prea mari bătăi de cap din partea procurorilor, NUP.

În 2010, o persoană implicată în mai multe procese cu reprezentanții Electrocarbon și care deținea acțiuni ale acestei companii a făcut plângere la Parchetul General împotriva Alinei Bica și a altor trei procurori pentru „sustragere de înscrisuri, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, neglijență în serviciu, favorizarea infractorului, reținerea sau distrugerea de înscrisuri, fals intelectual, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și spălare de bani”. Nemulțumirea celui care a depus plângerea era, în principal, aceea că, deși în dosar figura ca parte civilă, nu i se mai recunoaște această calitate după disjungerea cauzei care îi privea pe cei trei reprezentanți ai Electrocarbon Slatina, deși el spune că fusese avizată trimiterea lor în instanță alături de Iacobov&Compania.

Semnatarul plângerii susținea că modul în care Bica i-a scos din dosarul RAFO pe cei trei reprezentanți ai Electrocarbon a fost unul ilegal. El invocă mai multe documente și dosare care trebuiau conexate dosarului trimis în instanță, lucru dispus, la vremea respectivă, inclusiv de procurorul George Muscalu, pe atunci șef al DIICOT. Toate aceste dosare și documente dovedeau că cei cercetați în dosarul principal puteau fi acuzați și judecați și pentru infracțiunea de spălare de bani, lucru imposibil după ce Alina Bica a disjuns parte din cauză, mai mulți dintre cei ce aveau calitatea de învinuiți fiind astfel scoși basma curată. Printre beneficiari s-a numărat și omul de afaceri Mihai Anastasescu, care a devenit din învinuit martor în dosar.

În urma plângerii, procurorii anticorupție au întocmit dosarul 133/P/2010. Către sfârșitului anului trecut, răspunzând la o întrebare conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public pe acest dosar, Biroul de informare și relații publice al DNA dădea, sub numărul 1052/VIII/3, următorul răspuns: “Cauza penală la care faceți referire nu a fost soluționată. Informații suplimentare nu sunt publice, în conformitate cu prevederile art. 12, alin. 1, lit. e, f din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public”.

La o solicitare ulterioară formulată de OLT-ALERT pe marginea aceluiași dosar, Direcția Națională Anticorupție și-a schimbat radical poziția, fiind lovită de o amnezie totală. Iată răspunsul conținut de adresa nr. 546/VIII/2 din 21 mai 2013: “Persoana la care faceți referire în cerere (Alina Bica – n.r.) nu are calitatea de învinuit sau inculpat în niciun dosar penal aflat pe rolul DNA”.

Prima solicitare a fost făcută la DNA înainte ca Alina Bica să fie propusă pentru ocuparea postului de procuror șef al DIICOT; cea de-a doua solicitare a fost făcură după ce domnia-sa, puternic susținută de Traian Băsescu, a fost propusă pentru înalta funcție.

Contactată de OLT-ALERT pe marginea acestui subiect, Alina Bica a declarat că nu are cunoştinţă de un asemenea dosar. „Dacă vreţi să scrieţi despre asta, vă rog să mă citaţi corect: nu am cunoştinţă de un asemenea dosar. Nu spun că nu am fost audiată de DNA, spun că nu cunosc un asemenea dosar, nu am cunoştinţă de povestea înşirată de dumneavoastră”, a declarat fosta şefă a DIICOT.

Redăm mai jos plângerea împotriva Alinei Bica şi a celor trei procurori prin mâinile cărora a trecut dosarul disjuns până când cauza a fost stinsă definitiv.
 



Cine a împins Compania de Apă Olt în braţele procurorilor DNA. Licitaţie „lucrată” la SF

Firma care se face vinovată de problemele descoperite de Curtea de Conturi la Compania de Apă Olt (CAO) SA și care fac în prezent obiectul unui dosar aflat în cercetări la Direcția Națională Anticorupție este SC KXL SRL București, apropiată, pe vremuri, Administrației Vâlcov. Este vorba de un contract de lucrări pentru extinderea și reabilitarea unor rețele publice de alimentare cu apă și canalizare în Slatina, pentru care firma din Capitală a elaborat studiul de fezabilitate în care prețurile au fost umflate în mod nejustificat. OLT-ALERT dezvăluie care a fost scopul pentru care SC KXL SRL a supraestimat prețul contractului.

Prejudiciul de peste 7,5 milioane de lei descoperit la SC CAO SA de Camera de Conturi Olt cu prilejul unui control derulat în urmă cu doi ani și pentru care anul acesta a fost sesizată Direcția Națională Anticorupție, a fost în mare parte opera firmei SC KXL SRL, cea care a elaborat studiul de fezabilitate în care a stabilit un preț estimat mai mare cu câteva milioane de lei față de valoarea corectă. Bunăoară, câteva „erori de calcul matematic” a făcut ca, ulterior, SC CAO SA să efectueze „cheltuieli supraevaluate sau majorate nejustificat”. Alte calcule similare în studiul de fezabilitate au dus la supraevaluarea valorii estimate a contractului de achiziție publică, „prin utilizarea unor prețuri care nu pot fi justificate ca rezultat al liberei concurențe și a sursei de proveniență”,  cu 3.923.000 de lei, potrivit Camerei de Conturi Olt.

Scopul acestor „calcule” era acela că licitația organizată în 2012 pentru atribuirea contractului de lucrări, proiectare și execuție, urma să fie câștigată de o asociere de firme din care făcea parte şi SC KXL SRL București. Potrivit unor surse din cadrul Primăriei Slatina, din motive pe care nu le putem face publice, firma din Bucureşti a dispărut subit şi nu a mai participat la licitaţie, care a fost câştigată de consorţiul Hidroserv Slatina (pe sectorul de executie) – Oltproiect SRL – Bazaltul SRL (proiectare), fără ca reprezentanţii celor trei firme să ştie că preţurile fuseseră „pregătite” dinainte pentru cu totul alţi agenţi economici.

„Preţul estimat al contractului pentru care se organizează licitaţie este stabilit de cel care realizează studiul de fezabilitate. Cei care câştigă licitaţia lucrează pe aceste preţuri. Dacă ceva este necurat privind valoarea contractului acolo se aranjează, în studiul de fezabilitate”, a declarat, pentru OLT-ALERT, un specialist în domeniul construcţiilor.

KXL SRL Bucureşti s-a „lipit” de Primăria Slatina către sfârşitul primului mandat de primar al lui Darius Vâlcov, şi de atunci a „prins” mai multe contracte, unele dintre ele finanţate din fonduri comunitare.

Curtea de Conturi a sesizat, prin Adresa nr. 40483/12.02.2016, Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală în legătură cu existența unor prejudicii imense descoperite la Compania de Apă Olt SA. În afară de sumele de bani supraevaluate arătate mai sus, la CAO SA auditorii externi au mai descoperit că reprezentanții companiei au încheiat mai multe contracte de consultanţă şi asistenţă juridică cu cabinete de avocatură, în condiţiile în care entitatea are organizat în structura proprie un compartiment juridic. În cadrul acestor contracte, compania a efectuat plăți de 623.000 lei.

De asemenea, prin Adresa nr. 40596/24.02.2016, Curtea de Conturi a sesizat DNA – Sectia de combatere a corupției și în cazul Primăriei Slatina, tot sub aspectul abuzului în serviciu, după un control efectuat la începutul anului 2015 în timpul căruia a fost descoperit un prejudiciu estimat de 4.843.153 lei.




Jaf la CAO și la Primăria Slatina. Totul a ajuns în atenția procurorilor DNA. Iată FAPTELE

Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală în legătură cu existența unor prejudicii de peste 12 milioane de lei, descoperite la Compania de Apă Olt SA și la Primăria Slatina. Este vorba, printre altele, de plata nelegală a mai multor lucrări neefectuate în realitate sau de efectuarea unor cheltuieli de investiții supraevaluate sau majorate nejustificat.

Reprezentanții Camerei de Conturi Olt au descoperit, cu prilejul unui control derulat în urmă cu doi ani, un prejudiciu estimat de 7.544.035 lei la Compania de Apă Olt SA, pagubă constatată prin proces verbal de constatare nr. 1733/28.10.2014. La aproape doi de la verificări, după ce a fost urmată o procedură specifică în mai multe etape, instituția de control a sesizat, prin Adresa nr. 40483/12.02.2016, Direcția Națională Anticorupție sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz in serviciu.

Printre altele, auditorii externi au descoperit că reprezentanții CAO au încheiat mai multe contracte de consultanţă şi asistenţă juridică cu cabinete de avocatură, în condiţiile în care  entitatea are organizat în structura proprie un compartiment juridic. În cadrul acestor contracte, compania a efectuat plăți de 623.000 lei.

Iată ce au mai descoperit reprezentanții Camerei de Conturi Olt:

  • Plata nelegală a unor lucrări neexecutate la obiectivul de investiții „Extindere și reabilitare rețelele publice de alimentare cu apă și canalizare, Slatina județ Olt” (796.000 lei);
  • Plata nelegală a unor categorii de cheltuieli, neprevăzute în devizul general al investiției „Extindere și reabilitare  rețelele publice de alimentare cu apă și canalizare, Slatina județ Olt” (46.000 lei);
  • Plata nelegală a unor cheltuieli de investiții supraevaluate sau majorate nejustificat, datorate erorilor de calcul aritmetic, la obiectivul de investiții „Extindere și reabilitare rețelele publice de alimentare cu apă și canalizare, Slatina județ Olt” (151.000 lei);
  • Supraevaluarea valorii estimate a contractului de achiziție publică, prin utilizarea unor prețuri care nu pot fi justificate  ca rezultat al liberei concurențe și   a sursei de proveniență (3.923.000);
  • Nerespectarea prevederilor legale cu privire la atribuirea contractului de lucrări nr.6982/2012 pentru realizarea obiectivului de investiții „Extindere și reabilitare rețele publice de alimentare cu apă și canalizare Slatina, județ Olt”, prin acceptarea și declararea câștigătoare a unei oferte neconforme cu cerințele impuse de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire. Oferta declarată câștigătoare nu conține elementele esențiale necesare evaluării, respectiv cantitățile de lucrări și prețurile unitare necesare cuantificării valorice a lucrărilor (2.005.000 lei).

Prejudiciu de milioane și la Primăria Slatina

Prin Adresa nr. 40596/24.02.2016 Curtea de Conturi a sesizat DNA – Sectia de combatere a corupției și în cazul Primăriei Slatina, tot sub aspectul abuzului în serviciu, după un control efectuat la începutul anului 2015 în timpul căruia a fost descoperit un prejudiciu estimat de 4.843.153 lei. Iată cele mai importante nereguli descoperite de auditorii externi:

• Nerespectarea prevederilor legale privind subvenţionarea activităţii de transport persoane în municipiul Slatina efectuată de către SC LOCTRANS SA.

• Efectuarea de plăți  nelegale reprezentând contravaloare servicii de salubrizare neprestate de către operatorul de salubritate, precum și lucrări de reparații  neexecutate la Adăpostul de câini Sărăcești.

• Efectuarea de plăți nejustificate reprezentând contravaloare operațiuni de încărcare şi transport deșeuri (pământ, moloz)  la obiectivul ,,Club Nautic și de agrement Plaja Olt”, fără documente justificative care să confirme realitatea acestor operațiuni.

• Nerespectarea condițiilor legale de acordare a ajutoarelor de încălzire de către ordonatorul terțiar de credite Direcția de Protecție si Asistenta Socială.

• Efectuarea de plăți din bugetul local fără justificare legală, reprezentând dobândă și daune-interese plătite ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale asumate prin contractul nr.1031/08.06.2007, stabilite prin Sentința civila nr.717/27.02.2013.

• Trecerea din domeniul public în domeniul privat şi vânzarea terenului ,,Parc Aleea Oltului” în suprafață de 80.120 mp, contrar prevederilor legale privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. 10.  Efectuarea unui schimb de imobile în condiții neeconomicoase.

• Darea în folosință gratuită a unui spațiu aparținând domeniului public al UATM Slatina către o societate comercială cu capital privat, contrar prevederilor legale.

• Neînregistrarea în scopuri de TVA pentru activitățile economice desfășurate de entitate după depășirea plafonului de scutire prevăzut de codul fiscal.

• Calcularea, înregistrarea, declararea și plata eronată a contribuției de asigurări sociale datorată de angajator pentru diferențe de salarii plătite în baza unor hotărâri judecătorești ramase definitive si irevocabile la ordonatorii terțiari: Colegiul Tehnic Alexe Marin, Colegiul National Agricol Carol I, Liceul cu Program Sportiv, Colegiul Economic P.S.Aurelian, Școala  Gimnaziala Eugen Ionescu.

• Supraevaluarea valorii estimate a Acordului-cadru nr.28.691/07.12.2010, având ca obiect ,,Proiectare si execuție lucrări de construcții, finisare, reparații,  renovare si restaurare clădiri in municipiul Slatina , județul Olt” și  atribuirea acestuia în baza unei oferte financiare care conține preturi supraevaluate la unele categorii de materiale.

• Efectuarea de plăți nejustificate din punct de vedere al eficacității, eficienței și economicității utilizării fondurilor publice, reprezentând servicii de consultanță juridică.

• Încheierea contractului subsecvent nr. 35308/29.12.2011 pentru execuția lucrărilor de reabilitare termica la blocurile de locuințe, la un preț unitar mai mare decât cel prevăzut în acordul cadru de lucrări nr. 28691/07.12.2010, ceea ce a determinat efectuarea de plăți nelegale.

• Încheierea Acordului cadru de lucrări nr. 28691/07.12.2010, precum și a contractelor subsecvente ale acestuia, în alte condiții decât cele rezultate din oferta declarată câștigătoare, respectiv prin înscrierea unor clauze de subcontractare a lucrărilor, în condițiile în care ofertantul declară în ofertă că nu subcontractează părți din contract.

• Efectuarea de plăți nelegale reprezentând contravaloare categorii de lucrări neexecutate la obiectivele de investiții: „Amenajare teren sport 1 Mai” și ,,Reabilitare termica bloc Zmeurei”.

• Efectuarea de plăți nelegale reprezentând contravaloare categorii de lucrări neexecutate, în cantitățile înscrise în situațiile de plată facturate și decontate, la ordonatorul terțiar  de credite Direcția de Administrare a Străzilor și Iluminat Public.

• Decontarea nejustificată a contravalorii probelor efectuate de constructor la obiectivul de investiții ,,Consolidare corp C Colegiul National Radu Greceanu” care, potrivit clauzelor contractuale, sunt în sarcina exclusivă a executantului.

• Efectuarea de plăți nelegale reprezentând ,,taxa depozitare groapă”, inclusa în tariful lucrărilor de refacere drumuri, facturate de constructori, fără ca aceștia să facă dovada plații acestei taxe la unitățile specializate de depozitare a deșeurilor, la ordonatorul terțiar de credite Direcția de Administrare a Străzilor si Iluminat Public.

• Solicitarea în afara cadrului legal, de sume de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale în scopul achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale la data de 30 septembrie 2014 pentru stingerea obligaţiilor fiscale restante înregistrate de diverşi furnizori care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege întrucât nu aveau relaţii contractuale cu unitatea administrativ-teritorială şi nu prestau serviciu public de producere, transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat.

• Neelaborarea Regulamentului de delegare a gestiunii serviciului public de administrare a domeniului public si privat de interes local, având ca obiect întreținerea, dezvoltarea si amenajarea parcurilor, a spatiilor verzi, a locurilor de joacă și a fântânilor arteziene din municipiul Slatina.

• Nestabilirea valorii estimate a contractului privind ,,Concesionarea serviciului public de administrare a domeniului public și privat având ca obiect întreținerea, dezvoltarea și amenajarea parcurilor, a spatiilor verzi, a locurilor de joaca și a fântânilor arteziene din municipiul Slatina’’, conform prevederilor legale și atribuirea acestuia în baza unei oferte în care prețul total nu rezultă din însumarea prețurilor unitare prezentate în anexele din ofertă și  fără ca aceste prețuri să fie fundamentate.

• Atribuirea contractului de concesiune a serviciului având ca obiect întreținerea, dezvoltarea si amenajarea parcurilor, a spatiilor verzi, a locurilor de joacă și a fântânilor arteziene din municipiul Slatina, unui ofertant care nu îndeplinea condiția obligatorie prevăzută în documentația de atribuire privind încheierea unei asigurări de răspundere profesională.

• Nu au fost stabilite clauze contractuale referitoare la constituirea garanției de bună execuție în contractul cadru pentru concesionarea serviciului public de administrare a domeniului public și privat având ca obiect întreținerea, dezvoltarea și amenajarea parcurilor, a spațiilor verzi, a locurilor de joacă și a fântânilor arteziene din municipiul Slatina.

• Nestabilirea valorii estimate a contractului de concesiune a  serviciului public de administrare a domeniului public și privat având ca obiect activitățile de ecarisaj.

• Admiterea participării la licitație și atribuirea contractului de concesiune a serviciului public de ecarisaj unui ofertant care nu îndeplinea condițiile minime de calificare privind obiectul de activitate.

• Încheierea de angajamente legale cu nerespectarea prevederilor legale privind semnarea acestora de către primarul UATM Slatina, ca urmare a împuternicirii date nelegal de către Consiliul Local unei alte persoane.




Minel Prina şi Mihaela Stana, detalii INCENDIARE de la DNA / Abuz în serviciu pentru judecătoarea Marinescu

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) dă informaţii detaliate din dosarul în care fostul primar al Slatinei Minel Prina a fost trimis recent în judecată de procurorii DNA într-un nouă cauză, de data aceasta pentru abuz în serviciu, alături de foştii săi colegi Mihaela Stana (fost viceprimar şi primar interimar) şi Mirela Pătru, director al Direcţiei Administrarea Domeniului Public și Privat (DADPP), dar şi de Gheorghe Beznea, expert tehnic autorizat, şi Iulius Severus Marinescu, ultimii doi pentru complicitate la abuz în serviciu.

Faptele au legătură cu terenul pe care Iulius Severus Marinescu, soţul fostei preşedintă a Tribunalului Olt, judecătoarea Carmen Marinescu, l-a cumpărat, de la Primăria Slatina, la preţ subevaluat, cu banii pe care soţia sa îi primise mită de la interlopul Sandu Anghel, alias Bercea Mondial, pentru a-l favoriza pe acesta într-un dosar în care era judecat de Tribunalul Olt.

În rechizitoriul întocmit de procurorii DNA se arată că, în cursul lunii iunie 2011, inculpatul Minel Florin Prina, administrator public al Slatinei la data faptelor, a determinat-o pe inculpata Mirela Pătru, director executiv adjunct al Direcției Administrarea Domeniului Public și Privat (DADPP) să-l ajute pe Iuliu Severus Marinescu în demersurile sale care vizau achiziționarea unui teren situat în intravilanul municipiul Slatina pentru a-și construi o casă

„Astfel, inculpata a identificat terenul, a extras din acesta o suprafață de 600 mp pentru care a dispus formalitățile necesare includerii în inventarul bunurilor proprietate privată a municipiului Slatina, a organizat procedurile de inventariere și de vânzare a terenului, implicându-se chiar în a impune expertului evaluator Beznea Gheorghe prețul minim de pornire al licitației, știind că acesta nu va fi depășit cu prilejul adjudecării. Acesta din urmă a denaturat intenționat coeficienții aplicați pentru evaluarea terenului, inclusiv cu privire la categoria de impozitare, toate aceste demersuri fiind efectuate pentru a stabili o valoare mult diminuată (de aproximativ cinci ori) față de cea reală a bunului imobil.
În același context, inculpata Stana Andronia Luana Mihaela, în calitate de director executiv al Direcției Administrarea Domeniului Public și Privat, și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu cu încălcarea legii, sens în care a semnat alături de inculpata Pătru Mirela referatul cu propunere de promovare a proiectului de hotărâre privind vânzarea terenului, având reprezentarea că terenul nu va fi atribuit în condițiile unei proceduri legale și transparente de vânzare și că va fi vândut la un preț mult sub valoarea sa reală”, se arată în comunicatul DNA.

Mihaela Stana şi Mirela Pătru au făcut parte și din comisa de evaluare a ofertelor, acestea refuzând să constate că ofertele depuse de cei doi ofertanți, Iuliu Severus Marinescu și un apropiat al acestuia, conțin informații evidente din care rezulta că se acționează în mod clar pentru denaturarea licitației și asigurarea cumpărării terenului la un preț cât mai mic, potrivit procurorilor.

„Ca urmare a acestor demersuri, inculpatul Marinescu Iuliu Severus a cumpărat terenul respectiv cu suma de 9.300 euro, față de 32.700 euro cât era valoarea reală, licitația publică din 25 noiembrie 2011 fiind organizată doar pentru o aparență de legalitate, câștigătorul fiind cunoscut dinainte. Tot în vederea favorizării intereselor inculpatului Marinescu Iuliu Severus, inculpatul Stana Andronia Luana Mihaela nu a prevăzut expres în contractul de vânzare cumpărare autentificat la notar clauzele stipulate în caietul de sarcini anexă la Hotărârea Consiliului Local al municipiului Slatina prin care s-a aprobat vânzarea terenului. Prin aceasta i s-a asigurat cumpărătorului un folos material injust chiar și în condițiile în care nu-și îndeplinea integral obligațiile privind edificarea unei construcții prezentate în oferta de participare la licitația publică, situație în care terenul ar fi trebuit să reintre în proprietatea Primăriei Slatina, fără restituirea prețului plătit”, se mai arată în comunicatul DNA.

Printr-o decizie civilă definitivă din 25 mai 2016, Tribunalul Olt a dispus ca terenul în suprafață de 600 mp să revină în proprietatea municipiului Slatina, acest demers survenind ca urmare a anchetei demarate de organele judiciare.

Procurorii au mai descoperit că toate înscrisurile purtând semnătura primarului în funcție la acea dată (Darius Vâlcov), absolut necesare pentru aprobarea de către Consiliul Local a vânzării terenului, inclusiv decizia privind desemnarea comisiei de evaluare a ofertelor, au fost falsificate, întreaga procedură derulată privind operațiunea de vânzare fiind astfel viciată.„Întrucât, terenul în cauză a revenit în proprietatea primăriei Slatina, această unitate administrativ – teritorială nu s-a mai constituit parte civilă în cadrul procesului penal”, mai arată procurorii.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Olt.

Fosta președintă a Tribunalul Olt, judecătoarea Carmen Marinescu, a fost condamnată, luna trecută, de magistrații Curții de Apel Craiova la opt ani de închisoare cu executare în dosarul în care a fost denunțată de interlopul Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, fiind găsită vinovată pentru luare de mită, trafic de influență, spălare de bani și fals în declarații.

În același dosar, soțul fostei șefe a Tribunalului Olt, Iulius-Severus Marinescu, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare, iar avocatul Dumitru Cismaru, prin care Carmen Marinescu a primit banii, a fost condamnat trei ani și jumătate după gratii. Inculpații au primit și pedeapsa complementară Decizia Curții de Apel Craiova nu este, însă, definitivă.

În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea potrivit căreia Eugenia Carmen Marinescu a pretins și a primit, prin intermediul inculpatului Cismaru Dumitru – avocat în cadrul Baroului Olt, de la o persoană denunțătoare, suma de 200.000 de euro, pentru a dispune cercetarea unui inculpat din familia denunțătorului în stare de libertate și pentru a pronunța o soluție pe fond favorabilă acestuia, respectiv de achitare sau de condamnare la o pedeapsă neprivativă de libertate, dar și pentru a interveni, în același scop, pe lângă ceilalți judecători care urmau să judece cauza.

Suma de bani menționată a fost primită de avocatul Dumitru Cismaru în două tranșe: 150.000 de euro înaintea termenului de judecată din data de 31.08.2011, când s-a dispus pentru prima oară înlocuirea măsurii arestului prevenit cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea şi 50.000 de euro în data de 20.09.2011, judecătorul Eugenia Carmen Marinescu amânând pronunțarea asupra cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea ori țara pentru data de 22.09.2011, când a și admis cererea formulată de inculpat, înlocuind măsura arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

„După primirea sumei de 200.000 de euro, la trei luni de la pronunțarea încheierii din data de 22.09.2011, respectiv în intervalul 14 – 22.12.2011, Marinescu Eugenia-Carmen și Marinescu luliu-Severus (soțul acesteia) au achiziționat trei suprafețe de teren și o casă, două dintre aceste achiziții nefiind menționate în declarațiile de avere ale magistratului, astfel: 1.) Marinescu luliu-Severus a primit de la o persoană apropiată de avocatul Cismaru Dumitru o donație reprezentând un teren în suprafață de 703 mp și o construcție de 29 mp pe același amplasament, situat în localitatea Băile Olănești. În realitate, pentru a evita menționarea magistratului judecător Marinescu Eugenia-Carmen în contractul de cumpărare a acestui imobil, inculpații Marinescu luliu-Severus și Cismaru Dumitru au determinat-o pe proprietară să accepte încheierea unui act de donație, în realitate între părți fiind încheiat un contract tipic de vânzare-cumpărare și fiind plătit prețul de 55.000 lei. 2) Marinescu luliu-Severus a dobândit, prin cumpărare de la o altă persoană, un teren situat în localitatea Corbu, județul Constanța, în suprafață de 1250 mp. Există indicii privind subevaluarea prețului achitat de inculpat, urmând a fi efectuate în continuare cercetări în cauză cu privire la această tranzacție. Aceste două achiziții nu sunt menționate în declarațiile de avere întocmite și depuse în cursul anilor 2012 și 2013 de magistratul judecător Marinescu Eugenia-Carmen, potrivit art. 93 din Legea 303/2004. 3) Marinescu Eugenia-Carmen și Marinescu luliu-Severus au achiziționat un teren intravilan de 600 mp situat în municipiul Slatina, tranzacție consemnată în declarația de avere a magistratului. Terenul în cauză a fost trecut de către Consiliul Local Slatina din domeniul public în inventarul bunurilor ce aparțin domeniului privat al municipiului Slatina prin Hotărârea Consiliului Local (C.L.) Slatina nr. 170 din 26.07.2011. În realitate aceste imobile, precum și cel situat în localitatea Corbu, județul Constanța, în suprafață de 1250 mp, au fost achiziționate din suma de 200.000 de euro pretinsă și primită de suspecta Marinescu Eugenia-Carmen prin intermediul inculpatului Cismaru Dumitru, toate aceste demersuri fiind efectuate în scopul ascunderii sau al ascunderii și disimulării originii ilicite a acestor bunuri și ajutarea persoanelor care au săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la răspunderea penală. În perioada 31.01.2012 – 22.02.2012, inculpatul BUCĂ ILIE, a primit suma de 50.000 de euro (inițial, fiind promisă suma de 100.000 de euro) de la același denunțător, pentru a-și folosi influența pe care pretindea că o are asupra unui judecător, ce avea spre soluționare același dosar penal în care inculpați erau membrii familiei denunțătorului, în vederea dispunerii unei hotărâri favorabile acestora”, se arată în rechizitoriul procurorilor.




Legea securității și sănătății, încălcată grosolan la Electrocarbon Slatina – FOTO

Un grav accident de muncă petrecut la SC Electrocarbon SA Slatina în data de 3 octombrie a fost ascuns de conducerea societăţii, nefiind declarat la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Olt, aşa cum cere legea. În acea zi, un muncitor s-a electrocutat şi a căzut de la înălţime. În loc să respecte procedurile legale şi profitând de starea confuză în care se găsea victima, şefii companiei l-au convins pe bărbat să susţină că nenorocirea i s-a întâmplat în afara societăţii. El a fost dus apoi la Urgenţe cu maşina unuia dintre directorii companiei şi internat în spital. Omul s-a ales cu răni grave la o mână şi la un picior, fiind supus unei intervenţii chirurgicale. Lăsat ulterior de izbelişte de şefii săi, el s-a hotărât să spună întregul adevăr.

Electricianul Viorel Călugăru, de 52 de ani, din Slatina, angajat al Electrocarbon de foarte mulţi ani, a intrat luni, 3 octombrie, în tura de după-amiază. Spre seară, el a fost chemat să repare instalaţia de iluminat dintr-un depozit, locul unde avea să i se întâmple nenorocirea.

„În jurul orei 19.00 – 19.30, terminasem ceva de reparat la vestiare şi am coborât la cântar. Acolo erau mai mulţi muncitori şi dispecerul, iar unul dintre podişti, Ciobănică, mi-a zis că trebuia reparat iluminatul la CD 5, un depozit pentru carbură. Am fost acolo, am verificat şi m-am întors, spunându-le că nu se prea poate repara. Amurgise, era întuneric, tabloul electric era sus, la înălţime, instalaţia – veche, nu se prea putea face nimic, doar o improvizaţie. Mi-au spus însă că trebuia neapărat reparat. Era de faţă, deci, şi dispecerul, care nu a zis nimic. Am luat scara şi trusa cu scule şi m-am dus. Am încercat să bag o fază acolo, fără să întrerup tensiunea, să le pun un bec care să meargă. Şi atunci s-a întâmplat. Am văzut o flamă, din cauza sperieturii m-am dezechilibrat şi am căzut. M-am pomenit jos. Am sunat dispecerul să vină să mă ia de acolo”, povesteşte muncitorul.

El a fost luat de jos şi transportat cu un motostivuitor la dispensarul unităţii. Între timp, au fost alertaţi toţi şefii companiei, care au ajuns imediat în societate şi, neţinând cont de starea victimei, au demarat negocieri pripite cu aceasta, bărbatul fiind sfătuit să nu spună nimănui că accidentul a avut loc în incinta companiei, în timpul serviciului, ci acasă la el, „pentru că e mai bine aşa” şi pentru că ”oameni suntem”. Ameţit de la căzătură şi cu dureri insuportabile la mâna electrocutată şi la unul dintre picioare, el spune acum că aproape nu înţelegea nimic din ce i se spunea. Omul a fost curăţat de mizerie, „aranjat” şi transportat apoi cu autoturismul folosit de directorul general adjunct al firmei, Ovidiu Pisică, potrivit angajatului, la Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean Slatina.

viorel-calugaru

„Au rămas cu toţii afară, doar unul dintre ei a intrat cu mine la Urgenţe, după care au plecat cu toţii”, îşi aminteşte victima accidentului, care afirmă că la „negocieri” au fost de faţă, alături de directorul general adjunct, directorul mecano-energetic al societăţii, Constantin Voicu, şeful de secţie Constantin Dicu şi maistrul Dumitru Popescu.

Ce riscă societatea

Viorel Călugăru a rămas internat în spital cu mâna dreaptă arsă de curentul electric şi cu ruptură de femur la piciorul drept, fiind supus unei intervenţii chirurgicale. Promiţându-i-se marea cu sarea dacă nu dezvăluie că de fapt s-a petrecut un accident de muncă, victima a fost uitată de şefi, care au ordonat subordonaţilor să-i asigure acesteia, după externare, doar câte o masă caldă pe zi, refuzată de cel care, pentru că nenorocirea sa nu a fost declarată accident de muncă, nu beneficiază de niciun drept prevăzut de lege în astfel de cazuri.

Externat din spital la sfârşitul săptămânii trecute, angajatul de la Electrocarbon, fără familie şi fără bani pentru tratamentul medical prescris de medici la externare, nedeplasabil încă, el se află acum într-o situaţie extrem de grea. Altfel ar fi stat lucrurile dacă reprezentanţii societăţii respectau legea şi declarau instituţiilor abilitate accidentul de muncă.

Potrivit art. 27, alin. (1) din Legea 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, „angajatorul are obligaţia să comunice evenimentele, de îndată, după cum urmează: a) inspectoratelor teritoriale de muncă, toate evenimentele aşa cum sunt definite la art. 5 lit. f (accidentele de muncă – n.r.); asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; c) organelor de urmărire penală, după caz”.

Contactat pentru precizări pe acest subiect, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Olt, Cristian Ungureanu, afirmă că, dacă victima va sesiza instituţia în acest caz, va urma o anchetă pentru stabilirea adevărului.

„Nu am fost sesizaţi că la Electrocarbon s-ar fi petrecut un accident de muncă. În măsura în care vom fi sesizaţi, vom demara cercetări pentru stabilirea adevărului. O astfel de faptă constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit legii”, a declarat şeful ITM Olt.

Nedeclararea accidentului de muncă de către angajator „constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.500 lei la 7.000 lei”, potrivit Legii securităţii şi sănătăţii în muncă. În plus, dacă angajatorul nu respectă obligaţia de a cerceta evenimentul poate plăti amenzi ce variază între 4.000 şi 8.000 de lei.

•••

În condiţiile în care un accident de muncă soldat cu incapacitatea temporară de muncă a victimei nu este vreo grozăvie care să atragă pedepse penale pentru angajator, este greu de înţeles de ce conducerea Electrocarbon a ales să ascundă evenimentul din 3 octombrie. Poate că reprezentanţii companiei s-au temut că o anchetă a instituţiilor abilitate ar fi descoperit şi alte nereguli în societate sau poate că a fost doar o prostie din partea lor. Un răspuns oficial al companiei nu avem, pentru că, deşi am încercat să-l contactăm pe directorul general adjunct Ovidiu Pisică, acesta a fost de negăsit. „Domnul director este ieşit din societate. Lăsaţi un număr de telefon şi, când se întoarce, îi voi comunica şi, probabil, veţi fi contactat”, ne-a spus, la telefon, secretara. Ne-am conformat, dar nu ne-a contactat, ulterior, nimeni.




Senatorul Ion Toma își ascunde afacerile de milioane de lei cu statul

Senatorul UNPR/PMP Ion Toma şi-a „albit” declaraţia de interese actualizată anul acesta, din document dispărând mai multe contracte de lucrări finanţate din fonduri publice şi câştigate de firma de construcţii pe care demnitarul o controlează, SC Scadt SA. O ciudată coincidenţă face ca unele dintre respectivele contracte să fie tocmai cele despre care presa a scris ca fiind cu bube. În cazul în care o persoană vizată de Legea 179/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice depune declaraţii de avere sau de interese care nu corespund adevărului, textul legii face referire la prevederile Codului Penal, şi anume la pedeapsa cu închisoarea de la trei luni la doi ani pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii.

Unul dintre contractele de lucrări declarate în anii anteriori şi care au dispărut subit, anul acesta, din declaraţia de avere a senatorului de Ialomiţa este cel privind lucrările de asfaltare a unor drumuri comunale care a băgat în conturile firmei controlate de Ion Toma aproape 3,1 milioane de lei. Mai exact, 3.096.404 lei. Contractul a fost semnat cu Primăria Slătioara în data de 15 mai 2013 şi a avut o durată de execuţie de trei luni.

Un alt contract „omis” din declaraţia de interese este cel privind implementarea proiectului „Protecţia resurselor de apă, sistem integrat de alimentare cu apă, staţie de tratare, canalizare în comuna Slătioara, judeţul Olt”, în legătură cu care Gazeta Nouă a dezvăluit nu doar că a fost atribuit în cadrul unei licitaţii dubioase, ci şi că, după atribuire, Primăria Slătioara, condusă pe atunci de colegul de partid al senatorului Toma, Savu Ciocârlan, a făcut plăţi ilegale către SC Scadt SA. Este vorba de plăţi nelegale în valoare de 120 de milioane de lei vechi pentru lucrări care cădeau în sarcina firmei executante, SC Scadt SA, fără ca aceasta să pretindă bani în plus. Neregulile au fost descoperite de reprezentanţii Curţii de Conturi care vorbeau despre „decontarea nejustificată a contravalorii unor lucrări reprezentând probe efectuate la obiectivul de investiţii «Protecţia resurselor de apă, sistem integrat de alimentare cu apă, staţie de tratare, canalizare si staţie de epurare, comuna Slătioara, jud. Olt» care, prin contractul de lucrări sunt în sarcina exclusivă a executantului lucrării”.

În acelaşi raport al Curţii de Conturi se mai arată că Primăria Slătioara a făcut plăţi fără acoperire legală şi în contul unor lucrări de asfaltare a drumurilor din localitate, lucrări executate doar pe hârtie. Despre toate aceste aspecte Gazeta Nouă a scris pe larg în urmă cu câteva luni, după care senatorul Ion Toma şi-a actualizat declaraţia de interese fără să mai amintească de contractele cu pricina. Şi nu sunt singurele pe care demnitarul a „omis” să le amintească în declaraţia de interese. Omul a fost lovit de amnezie în privinţa a peste 14 milioane de lei câştigate din lucrări finanţate de instituţii publice în cadrul unor contracte care nu se mai regăsesc în declaraţia de interese actualizată anul acesta. Şi vorbim doar de contracte câştigate în mandatul 2012 – 2016.

Fals în declaraţii

Potrivit Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, „declaraţiile de interese se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind funcţiile şi activităţile prevăzute în anexa nr. 2, potrivit prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare”. Partea din lege care îl obliga pe senator să treacă toate contractele de lucrări în declaraţia de interese este cea care se referă la „calitatea de acţionar sau asociat la societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare şi financiare”, întrucât el deţine 357.424 de părţi sociale în firmă. Mai mult, atunci când completează declaraţia de avere şi declaraţia de interese, titularul declară şi că are cunoştinţă de prevederile din Codul Penal privind falsul în declaraţii. Or, „declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 (funcţionari publici – n.r.) sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă” (art. 326 din Noul Cod Penal).

Finanţări cu cântec

Contracte de genul celor arătate mai sus poartă nu doar povara unor plăţi ilegale descoperite de Curtea de Conturi, dar şi mari suspiciuni asupra modului în care ele au fost finanţate de instituţii ale statului. Nu o dată presa a dezvăluit că banii puşi la bătaie de anumite ministere pentru investiţii derulate în zone familiare lui Ion Toma au venit după ce instituţiile respective au fost „onorate” de lobby-ul senatorului a cărui firmă a câştigat, ulterior, licitaţiile pentru atribuirea contractelor cu pricina. Şi nu doar firma senatorului şi-a alimentat conturile din astfel de afaceri, ci şi ale apropiaţilor săi. Astfel de finanţări s-au făcut, de pildă, pentru lucrări în judeţul Ialomiţa, unde Toma a fost paraşutat în 2012 să câştige încă un mandat de senator.

Zona în care putem paria că SC Scadt SA va derula noi afaceri este judeţul Dolj, unde Ion Toma va candida în decembrie pentru un nou mandat de senator din partea Partidului Mişcarea Populară, care a înghiţit partidul-trambulină al demnitarului, UNPR. În aşteptarea unor vremuri bogate în contracte, firma controlată de Toma îşi face deja încălzirea acolo în cadrul unui contract de lucrări în valoare de peste 3,6 milioane de lei, derulat în localitatea Giubega.




Fals material în înscrisuri oficiale „înghiţit” de trei instituţii publice din Olt-DOCUMENTE

O infracţiune de fals în înscrisuri oficiale săvârşită în urmă cu peste două decenii şi care poartă semnăturile funcţionarilor publici de la trei instituţii importante din Olt, respectiv de la Prefectura Olt, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Olt şi Direcţia Agriculturii Olt, a scos capul abia acum, după ce s-a observat că fapta a produs efecte juridice în dauna unei persoane. În vreme de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) susţine, prin reprezentanţii ei, că la mijloc ar fi vorba doar de o eroare materială ce poate fi îndreptată, persoana vătămată afirmă că, dacă ar fi fost aşa, greşeala ar fi fost îndreptată de mult şi că, fie ea şi eroare, de vreme ce a produs efecte juridice în dauna sa, poate fi catalogată drept infracţiune pedepsită de Codul Penal. Documentul falsificat face obiectul unui dosar penal care a trenat un an de zile la Poliţie, dar şi al unui proces în instanţa de judecată.

Este vorba de două titluri de proprietate eliberate pe numele unei singure persoane şi care privesc aceeaşi proprietate, respectiv un teren situat pe raza comunei Slătioara, documentele având însă numere de înregistrare diferite. Primul document poartă numărul 19.746/16 şi este considerat bun, celălalt, considerat fals, poartă numărul 19.749/16. Deşi cele două titluri au fost eliberate de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în aceeaşi dată, respectiv în 29 martie 1993, în dreptul prefectului de Olt, pe atunci Nicolae Grădinaru, sunt două semnături olografe diferite. Mai mult, în carnetul de titluri de unde ar trebui să provină ambele titluri există o singură parte nedetaşabilă (cotor), respectiv pentru titlul cu numărul 19.746/16. Pe de altă parte, numărul de pe documentul fals corespunde unui alt titlu de proprietate eliberat unui cetăţean din oraşul Piatra-Olt.

Cine a avut atunci interesul să încalce legea întocmind două titluri de proprietate, unul bun şi altul fals, nu se ştie. Cert este că, mai târziu, falsul a fost utilizat la redactarea şi autentificarea unui contract prin care mai multe bunuri, printre care şi terenul conţinut de titlu, au trecut în proprietatea altor persoane, totul în paguba alteia care s-a şi adresat organelor abilitate pentru stabilirea adevărului. În răspunsul primit de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, se vorbeşte de o „eroare materială”.

„Având în vedere că, din analiza aspectelor sesizate în conţinutul petiţiei dumneavoastră, raportat la informaţiile comunicate de OCPI Olt, reiese faptul că în cazul prezentat este vorba de o eroare materială strecurată cu ocazia completării Titlului de Proprietate nr. 19. din 29.03.1993, emis pe numele Diaconu Gr. Nicolae pentru suprafaţa de 0,1361 ha, pe raza UAT Slătioara, considerând că aceasta poate fi îndreptată de oficiul teritorial la cererea persoanelor care au în prezent calitatea de proprietar asupra imobilelor ce fac obiect acestui titlu/moştenitori legali, în temeiul dispoziţiilor art. 59-1. alin. 1) şi 3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991”, se arată în răspunsul pe care petentul, Paul Diaconu, l-a primit de la ANCPI.

titluri

Stânga – documentul autentic. Dreapta – falsul care ar putea trimite după gratii mai multe persoane

Instituţia a omis să explice, însă, de ce în carnetul de titluri nu există două părţi nedetaşabile (cotoare), ci un singur cotor la două părţi detaşabile (titlurile de proprietate).

Prejudicii

Ambele titluri de proprietate au fost eliberate pe numele autorului Diaconu Gr. Nicolae din Slătioara, care a primit în proprietate un teren de 1.361 metri pătraţi pe raza localităţii natale. 14 ani mai târziu, titularul şi soţia sa au încheiat un contract de întreţinere cu unul dintre cei doi fii ai săi şi cu soţia acestuia, transmiţându-le dreptul de proprietate asupra mai multor bunuri printre care s-a numărat şi terenul cu pricina, la perfectarea contractului fiind folosit titlul de proprietate fals. Bunurile au fost astfel înstrăinate fără ca cel de-al doilea fiu al titularului, Paul Diaconu, să fie înştiinţat, acesta bănuind că de fapt părinţii săi l-au îndepărtat pe ascuns de partea care i s-ar fi cuvenit printr-o donaţie deghizată sub forma contractului de întreţinere autentificat sub nr. 352/12.03.2007. Este o poveste de familie de care nu ne vom ocupa în amănunt, utilizând-o doar atât cât să ilustrăm că un fals „autentificat” de trei instituţii publice produce, peste ani, pierderi şi suferinţă unei persoane care a fost cât pe ce să piardă un proces prin care speră să îşi câştige ceea ce crede că i se cuvine din bunurile familiei, ca descendent direct. Procesul cu pricina, aflat pe rolul Judecătoriei Slatina, a fost suspendat până la soluţionarea definitivă a unei alte cauze în care reclamantul, după ce a descoperit titlul de proprietate fals, solicită instanţei anularea acestuia, în speranţa că anularea falsului îi va deschide drumul, într-un final, spre a-şi dovedi dreptul asupra a ceea ce el crede că îi aparţine.

Poliţia închide ochii

Să lăsăm cearta familiei Diaconu în instanţele de judecată pentru a reveni la ideea de fond şi a spune că, dacă în 1993, trei instituţii au fost adormite atunci când au parafat şi semnat un fals produs, cel mai probabil, de un funcţionar public, nici organele de cercetare penală de azi, cărora reclamantul s-a adresat anul trecut cu plângere atât împotriva funcţionarilor publici care şi-au pus semnăturile pe actul fals, cât şi împotriva celor care l-au folosit, nu au dat de cap poveştii. Mai mult, după un an de zile în care a bătut apa-n piuă în dosarul penal, Poliţia Olt a înaintat dosarul, luna trecută, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, cu propunerea de clasare a cauzei. Suspiciunile în acest caz sunt inflamate de faptul că, de unde până în urmă nu cu mult timp, ofiţerul care s-a ocupat cu cercetările afirma, potrivit reclamantului, că îi este clară existenţa falsului, acum o întoarce ca la Ploieşti, susţinând contrariul. Împotriva ofiţerului reclamantul a formulat plângere prin care a cerut recuzarea sa şi repartizarea dosarului unui alt lucrător de poliţie, solicitare respinsă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, prin Ordonanţa din 9 septembrie 2016, pe care procurorul la care a ajuns plângerea a motivat-o extrem de subţire. Atât de subţire, încât o plângere la prim-procuror sau în instanţă împotriva ordonanţei are şanse reale s-o dea peste cap şi să declanşeze redeschiderea urmăririi penale.

•••

Până la un apropiat sau îndepărtat deznodământ, să spunem că, potrivit Noului Cod Penal, „falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la şase luni la trei ani”. Săvârşită de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, infracţiunea se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi cu interzicerea exercitării unor drepturi.




Matrapazlâcuri marca SC Condor Păduraru SRL: Afacerea de la Bistreț – Dolj

Un contract de lucrări de peste 32 de miliarde de lei vechi câștigat în urmă cu câteva luni de firma omului de afaceri slătinean Sorin Păduraru, SC Condor Păduraru SRL, avea să ridice mari semne de întrebare la scurtă vreme de la câștigarea licitației, atunci când cei prin care se finanțează proiecte din fonduri europene au descoperit, la o verificare de rutină în teren, că la plată fusese introdus și un obiectiv care era deja realizat, dar pentru care se solicitau bani ca și când urma să fie construit de la zero.

Este vorba de un proiect privind îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de drumuri agricole și de exploatare în comuna doljeană Bistreț, pentru care au intrat în competiție nu mai puțin de opt firme, respectiv Domarcons SRL Craiova, Gidazi Prod Com SRL Craiova, Erpia SA Craiova, Real Construct Management SRL București, Trustul de Construcții Drobeta SA, Plant Cor Grup SRL Brădești, Dolj și SC Padrino SRL Slătioara, firma omului de afaceri Mircea Zăvelcă. Nu știm cât de corectă a fost licitația. Știm însă că, la o verificare de rutină în teren a organismului prin care a fost finanțată lucrarea, AFIR, respectiv Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4 Sud-Vest Craiova, specialiștii au descoperit faptul că unul dintre cele trei drumuri pentru care se solicitaseră fonduri era deja realizat. Și nu figura în documentație ca un obiectiv deja realizat și care, din cauza gradului de uzură, ar fi trebuit decât un pic reabilitat. Luați la întrebări de reprezentanții AFIR, reprezentanții autorității contractante, respectiv Primăria Bistreț, au dat din colț în colț, afirmând că plățile pentru drumul cu pricina vor fi trecute, pur și simplu, la capitolul plăților neeligibile și că, în consecință, vor fi suportate de autoritatea contractantă.

Așa a fost băgată sub preș o afacere necurată care ar fi putut atrage returnarea banilor alocați pentru investiție și, poate, chiar răspunderea penală a părților implicate. De altfel, un control în momentul de față ar scoate la iveală ce s-a întâmplat de fapt în toată această poveste gri, ca să nu spunem neagră de-a binelea.

Aceasta nu este singura afacere necurată în care firma omului de afaceri Sorin Păduraru a fost implicată. SC Condor Păduraru SRL este cea care a prins contracte grase finanțate din fonduri europene în cadrul cărora Sorin Păduraru a oferit șpăgi amețitoare fostului primar al Slatinei și ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, pentru ca acesta, prin influență, să intervină la factorii de decizie care să deblocheze tranșe de bani către constructor. Nu vom stărui asupra acestui capitol, pentru că el este cunoscut: ca să scape de eventualele potențiale belele, Păduraru a dat fuga la Direcția Națională Anticorupție, unde a „vărsat” tot și, beneficiind astfel de calitatea de denunțător, a scăpat, într-adevăr, de probleme.

Aducem în discuție, în schimb, un contract de lucrări pe care Păduraru l-a câștigat la Drăgănești-Olt. La scurtă vreme după câștigarea licitației, el s-a cinstit cu primarul orașului, Pantelie Rotaru, într-un local din Slatina. I-a dat de gol sistemul de supraveghere video cu care localul este dotat. Și nu doar acesta. Povestea are și unele detalii tehnice extrem de picante care merită o abordare aparte.

Să mai spunem că cei doi au în comun și faptul că, în prezent, au probleme penale grave. Primarul din Drăgănești este cercetat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, aflându-se sub control judiciar (amănunte AICI și AICI), iar Păduraru a fost trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu, la pachet cu un alt primar acuzat de infracțiunea de abuz în serviciu (amănunte AICI).




Marian Florescu, tun de peste 2,5 milioane lei dat statului. Afaceristul, sub control judiciar

Omul de afaceri slătinean Marian Florescu, cercetat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, a fost pus, săptămâna trecută, sub control judiciar, informează OLT-ALERT. El este acuzat de Fisc că a dat statului un tun de peste 2,5 milioane de lei.

Marian Florescu, patron al firmelor de construcţii SC Alinmar Construct SRL, Mar Construct Transport 2008 SRL şi SC Business New Era Creativ SRL (fostă Marsilva Com SRL) este cercetat, de aproape trei ani, în dosarul penal nr. 396/P/2013, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, însă abia săptămâna trecută s-a luat o măsură concretă împotriva sa, procurorii plasându-l sub control judiciar. Printre alte interdicţii, inculpatul nu are voie să părăsească ţara.

Dosarul a fost întocmit în urma unei plângeri depuse la parchet de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt, care, în cadrul unor inspecţii fiscale, au descoperit la firmele lui Florescu un prejudiciu de peste 2,5 milioane de lei.

Informaţiile au fost confirmate, la cererea OLT-ALERT, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt.

„Ca urmare a solicitării dvs. adresată acestei unităţi de parchet, vă comunicăm că, în dosarul penal nr. 396/P/2013 aflat pe rolul acestei unităţi de parchet, prin ordonanţa din data de 17.06.2016, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpatul Florescu Marian, pe o perioadă de 60 de zile, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 3 din Lg. nr. 241/2005 în formă continuată, circumscrisă unui prejudiciu în cuantum de 2 587 921 lei”, se arată în răspunsul oficial al parchetului.

De-a lungul anilor, în jurul afacerilor lui Marian Florescu au apărut mai multe informaţii scandaloase, acesta fiind suspectat că utilizează documente false pentru a câştiga licitaţii de atribuire a unor contracte de lucrări finanţate din fonduri publice. Numai anul acesta el a încercat să câştige trei licitaţii organizate de două primării comunale utilizând scrisori de garanţie false, în toate cazurile fiind vorba de bani europeni, potrivit OLT-ALERT. Este vorba de două licitaţii organizate de Primăria Gostavăţu, una pe Măsura 125, în valoare de peste patru milioane de lei, pentru modernizarea unui drum de exploataţie agricolă, alta pe Măsura 322, în valoare de 3,8 milioane de lei, pentru realizarea unui proiect integrat, cu mai multe obiective, şi de o licitaţie organizată de Primăria Şopârliţa. În documentaţiile cerute de lege, Marian Florescu, care s-a înscris în cursă cu firma Mar Construct Transport 2008 SRL, a introdus scrisori de garanţie financiară care ulterior s-a dovedit că sunt false. Primii care au descoperit că omul de afaceri săvârşeşte o infracţiune au fost membrii comisiei de evaluare a ofertelor de la Gostavăţu.

Ei au cerut precizări de la banca de la care Florescu ar fi obţinut cele două documente de garanţie financiară, ING Bucureşti, iar răspunsul a fost că documentele erau false.

De fapt, banca i-a eliberat lui Marian Florescu o singură scrisoare de garanţie în valoare de 450.000 de lei. Aceasta a fost falsificată, suma iniţială fiind transformată într-o valoare mai mare, respectiv de 1,2 milioane de lei. Prin scanare s-a obţinut un al doilea fals, căruia i s-a dat o valoare mai mare, de două milioane de lei. Falsul cu valoare mai mică a fost depus în documentaţia folosită la licitaţia pe Măsura 125, iar celălalt a fost utilizat la licitaţia pe Măsura 322.




Pulifricii lui Vâlcov, presiuni la Primăria Slatina pentru autorizarea chioşcului de la Poştă

Presiunile manifestate asupra Primăriei Slatina pentru autorizarea construirii chioşcului metalic răsărit în mijlocul trotuarului din zona Poştei, lângă Fântâna Speranţei (presiuni despre care a vorbit viceprimarul oraşului, Cristian Bircea) ascund o încrengătură de interese care duc, în ascuns, spre grupul de protejaţi ai fostului ministru al Finanţelor Darius Vâlcov.

Printre cei care au făcut presiuni la Primăria Slatina în ultimele luni pentru autorizarea construirii chioşcului metalic în care urmează să-şi desfăşoare activitatea o covrigărie se numără mai multe persoane din grupul de „pulifrici” controlat de fostul ministru al Finanţelor Publice Darius Vâlcov, dintre ei nelipsind Florin Obretin, unul dintre protejaţii de primă linie ai lui Vâlcov. Au bătut şi alţii, inclusiv la uşa viceprimarului Cristian Bircea, căruia i s-a cerut să avizeze favorabil autorizarea construcţiei. Bircea a refuzat însă şi atunci când documentaţia a ajuns pe biroul lui, a restituit-o neavizată la Serviciul Urbanism. Cel puţin aşa susţine edilul.

„Tot ce am făcut eu a fost să semnez contractul de închiriere a spaţiului, dar pe contract am scris că e valabil doar în situaţia în care există şi autorizaţie de construire. Or, autorizarea eu nu am avizat-o. Am restituit-o Urbanismului neavizată. După aceea am văzut autorizaţia de construire semnată şi parafată. L-am întrebat pe Adi Birin (Adrian Birin este şeful Biroului Urbanism din Primăria Slatina – n.r.) ce se petrece şi mi-a răspuns că i s-a cerut de sus”, a declarat, răspunzând unei interpelări a OLT-ALERT, Cristian Bircea.

Este vorba de autorizaţia de construire nr. 222 din 7 iunie 2016, eliberată „ca urmare a cererii adresate de SC Tonka Sport GM SRL Slatina, reprezentată prin Popa Ioana Cristina”. Documentul este semnat de primarul interimar al Slatinei, Emil Popa, de secretarul primăriei, Mihai Ion Idita şi de şeful Biroului Urbanism, Adrian Ciprian Birin.

actonka1

actonka2

Patroana firmei care a cerut şi primit autorizaţie de construire, SC Tonka Sport GM SRL, este Ioana Cristina Popa, care a administrat una dintre firmele înfiinţate de deputatul Daniel Bărbulescu la ordinul şi cu banii lui Darius Vâlcov. Vorbim de SC Contis Consulting Company SRL, societate care a preluat activitatea economică a SC Contis Company SRL, specializată în servicii de contabilitate şi administrată de Iuliana Strinu, soţia lui Marin Strinu, fostul şofer al lui Darius Vâlcov care ulterior s-a numărat printre numeroşii denunţători ai fostului ministru de Finanţe. Firma ţinea de fapt contabilitatea celorlalte firme controlate prin interpuşi de Vâlcov şi pe cea a firmelor apropiaţilor fostului ministru al Finanţelor, precum SC Cafmin SRL, controlată de omul de afaceri Cristian Tomescu, sau firmele controlate de Cristian Ghenciu.

Autorizaţia de construire i-a fost înmânată de angajaţii primăriei nu reprezentantei legale a firmei care a solicitat-o, ci lui Alberto-Ionuţ Popa. Este una şi aceeaşi persoană care în 2015 a fost condamnată de Tribunalul Olt la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, senţinţă rămasă definitivă în martie 2016, când Curtea de Apel Craiova i-a respins lui Alberto-Ionuţ Popa recursul. Acesta a fost trimis în judecată în 2012 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt după ce procurorii au descoperit un mecanismul prin care firma pe care el o administra, SC Popa Gam SRL, făcea evaziune fiscală prin tranzacţii fictive, folosind facturi false.

Iată interesele şi actorii din spatele afacerii ce stă să înceapă lângă Fântâna Speranţei şi iată de ce Primăria Slatina a autorizat o construcţie fără să ţină seama că ea siluieşte arhitectura ambientală a zonei.