Peste 30 de cazuri de gripă sezonieră în Olt. Ce recomandări fac medicii

Autorităţile din Olt au declarat, până la această dată, 33 de cazuri de gripă sezonieră la persoane cu vârste cuprinse în patru ani şi 81 de ani. 32 de cazuri confirmate indică prezenţa virusului gripal tip A subtip H3N2, într-un caz fiind vorba de virusul gripal tip B.

Din cele 33 de cazuri confirmate, 30 de cazuri au fost izolate în Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, alte trei cazuri fiind izolate în Spitalul Municipal Caracal, potrivit unei informări a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Olt.

La ora publicării acestei ştiri, dintre pacienţii spitalizaţi pe perioada acestui sezon rece doar patru persoane mai erau internate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina.

Departamentul de Supraveghere în Sanatate Publică Olt a declanşat, în urma noilor cazuri de gripă, mai multe acţiuni de investigare asupra condiţiilor de îmbolnăvire pentru identificarea sursei de infecţie, a factorilor agravanţi ai bolii şi a persoanelor cu care aceştia au intrat în contact.

Pentru limitarea infecţiilor virale, inclusiv gripă, specialiştii DSP Olt recomandă respectarea măsurilor de igienă individuală, evitarea aglomeraţiilor, curăţarea şi dezinfectarea veselei şi tacâmurilor folosite, evitarea schimbărilor bruşte de temperatură, respectarea unui regim sănătos de viaţă, consumul de lichide pentru o hidratare suficientă, evitarea alcoolului, aerisirea încăperilor şi adaptarea unei ţinute vestimentare adecvate sezonului.




Se întâmplă într-un spital din Olt: Instrumentarul medical, fiert într-o oală pe aragaz

Metode rudimentare folosite la sterilizarea instrumentarului într-un spital din Olt. Instrumentarul ajunge mai întâi într-o oală pusă cu apă încălzită pe un aragaz, şi abia după aceea piesele medicale sunt sterilizate la o mie de grade. Această metodă nu se mai foloseşte de câteva decenii, susţin specialiştii consultaţi de jurnaliştii de la Gazeta Nouă.

Este vorba de Spitalul Orăşenesc Balş. Managerul unităţii medicale, Ştefan Stănculescu, a confirmat informaţiile deţinute de Gazeta Nouă, afirmând că instrumentarul murdar din spital este mai întâi fiert într-o oală pe aragaz, după care se procedează la sterilizarea propriu-zisă.

„Procedura de care vorbiţi dumneavoastră, fierberea pe aragaz, se face într-o oală înainte de începerea procedurii de sterilizarea. După ce sunt spălate în oală, se șterg frumos şi se pun în soluţii dezinfectante, se mai pregătesc apoi şi se duc la sterilizare. Acesta este procesul la noi! Şi dumneavoastră, acasă, dacă aveţi un obiect murdar îl spălaţi, îl puneţi într-un vas cu apă caldă şi fierbeţi puţin. Dar asta se întâmplă doar când un obiect este foarte murdar, pentru că nu poate fi pus în soluţii dezinfectante aşa”, a spus şeful spitalul din Balş pentru Gazeta Nouă.

Specialiştii consultaţi de jurnalişti au spus că dezinfectarea instrumentelor medicale prin fierbere este o metodă depăşită.

„Nu cred că un manager poate spune aceste lucruri! Poate sunt unii care îşi închipuie că prin fierbere instrumentarul este mai bine curăţat. La acest moment sunt multe mijloace de curăţare moderne şi eficiente, care nu mai implică fierberea, procedeu făcut în urmă cu ani. Nu se mai folosesc astfel de metode. Există Ordinul 961 care spune că instrumentarul, în momentul sterilizării, trebuie să fie obligatoriu curat şi dezinfectat şi să nu prezinte niciun fel de resturi organice. Dacă există pete, ele se curăţă mecanic, la perie. În anul 2017 nu se mai fierbe nimic. Această procedură este rudimentară, mai bine sunt frecate cu peria. Cel mult se fierb tetinele la biberoane, se pun în apă clocotită, pentru că sunt din cauciuc, dar vorbim de altceva”, a declarat, indignat, un medic citat de Gazeta Nouă.




ALERTĂ: Virusul gripal care UCIDE în România a pătruns și în Olt. 17 oameni îl au

Virusul gripal tip A subtip H3N2 care a ucis șase oameni în România, inclusiv un copil de un an, iar în Franța a făcut deja 52 de victime, a pătruns și în Olt. Medicii români au confirmat tulpina H3N2 în peste 170 de cazuri. 86 de îmbolnăviri cu H3N2 s-au înregistrat în Capitală. Urmează județul Iaşi, cu 27 de îmbolnăviri şi judetul Olt cu 17 cazuri.

Citește și Topitoriile de aluminiu din Olt, „topite” cu controalele şi amenzile de Garda de Mediu. Lista firmelor amendate

În total, 18 cazuri de gripă sezonieră au fost confirmate până acum în Olt, dintre care 17 au fost generate de H3N2, anunţă, printr-un comunicat de presă, Direcţia de Sănătate Publică (DSP), care afirmă că ultimele 11 cazuri au fost confirmate în ultima perioadă.

Toţi cei 11 pacienţi s-au prezentat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina cu febră, dispnee, tuse, expectoraţie, cefalee, rinită, stare generala alterată, motiv pentru care cadrele medicale le-au recoltat probe pentru investigarea cazurilor cu laboratorul.

Citește și Angajaţi ai unei primării de oraş din Olt, trimişi în judecată pentru fraudă cu fonduri europene

„În urma rezultatelor de laborator, cele 11 cazuri au fost confirmate cu laboratorul din cadrul Institutului Cantacuzino Bucureşti”, se arată în comunicatul DSP Olt.

Pacienţii au vârste cuprinse între  6 şi 71 ani, cei mai mulţi fiind spitalizaţi, cinci dintre ei prezentând şi alţi factori de risc pentru că suferă şi de alte boli.

Citește și Olt Candidaţii la examenul auto se pot autoprograma pentru proba de traseu

Departamentul de Supraveghere în Sanatate Publică Olt a declanşat, în urma noilor cazuri de gripă, mai multe acţiuni de investigare asupra condiţiilor de îmbolnăvire pentru identificarea sursei de infecţie, a factorilor agravanţi ai bolii şi a persoanelor cu care aceştia au intrat în contact.

Citește și Șapte MORȚI în doar trei luni în Olt: Decesele au avut loc în împrejurări TERIFIANTE

Din total de 18 cazuri confirmate până acum, 15 cazuri au fost izolate în Spitalul JUdețean de Urgență Slatina şi alte trei în Spitalul Municipal Caracal.

itește și Primăria Slatina va acorda o nouă serie de tichete sociale populaţiei defavorizate

Virusul gripal tip A subtip H3N2 nu este o noutate și este cuprins în grupele de vaccin, dar de data aceasta el este cu mult mai virulent decât anii trecuți. Cel mai periculos este la persoanele care suferă de boli cronice.

Pentru limitarea infecţiilor virale, inclusiv gripă, specialiştii DSP Olt recomandă respectarea măsurilor de igienă individuală, evitarea aglomeraţiilor, curăţarea şi dezinfectarea veselei şi tacâmurilor folosite, evitarea schimbărilor bruşte de temperatură, respectarea unui regim sănătos de viaţă, consumul de lichide pentru o hidratare suficientă, evitarea alcoolului, aerisirea încăperilor şi adaptarea unei ţinute vestimentare adecvate sezonului.

Cel mai sigur este ca oamenii să se vaccineze împotriva gripei.




Primele cazuri de gripă sezonieră în Olt. Ce ne recomandă specialiştii

În judeţul Olt au apărut primele cazuri de gripă sezonieră la persoane cu vârste între patru şi 37 de ani, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP). Totodată, aproape 1.500 de olteni au fost diagnosticaţi de medici cu infecţii respiratorii şi pneumonii.

Este vorba de şapte cazuri de gripă sezonieră apărute în ultima lună. Pacienţii sunt un copil de patru ani, un bărbat de 27 de ani din Caracal, un tânăr de 20 de ani din Rusăneşti şi un elev de 16 ani din comuna Fălcoiu la care boala a debutat înainte de Crăciun.

Spre finalul anului, cu gripă sezonieră au mai fost diagnosticaţi un pacient de 34 de ani din Vlădila, un bărbat de 37 de ani din Slatina şi un altul de 30 de ani din Balş.

Pacienţii s-au plâns, printre altele, de febra mare, tuse, dureri în gât şi cefalee, patru dintre ei fiind îngrijiţi în Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, ceilalţi trei fiind internaţi în Spitalul Municipal Caracal (trei cazuri).

Probele recoltate de medicii olteni de la aceşti pacienţi au fost confirmate de Laboratorul din cadrul Institutului Cantacuzino Bucureşti.

În ultima săptămână din decembrie 2016 s-au înregistrat şi 906 cazuri de infectii respiratorii acute, 79 dintre pacienţi fiind internaţi, precum şi 569 de cazuri de pneumonii, 96 de oameni având nevoie de înrgijiri medicale în spital.

Pentru limitarea infecţiilor virale, inclusiv gripă, specialiştii DSP Olt recomandă respectarea măsurilor de igienă individuală, evitarea aglomeraţiilor, curăţarea şi dezinfectarea veselei şi tacâmurilor folosite, evitarea schimbărilor bruşte de temperatură, respectarea unui regim sănătos de viaţă, consumul de lichide pentru o hidratare suficientă, evitarea alcoolului, aerisirea încăperilor şi adaptarea unei ţinute vestimentare adecvate sezonului.




Focar de infecţii nosocomiale cu rujeolă la Spitalul Caracal. Ce s-a întâmplat

Din cele peste 28 de cazuri de rujeolă înregistrate în ultima vreme la nivelul judeţului Olt, 18 au apărut la copii internaţi în Spitalul Caracal, după ce în unitatea sanitară a fost internat un copil nevaccinat. La nivel naţional au fost înregistrate 1.366 de cazuri de rujeolă, şase dintre acestea soldându-se cu decesul pacienţilor.

Toate cele 18 cazuri confirmate la Spitalul Caracal au fost declarate ca focar de infecţie nosocomială, contaminarea producându-se în spital.

Directorul medical al Spitalului Caracal, medicul Mihnea Tuţă, susţine că întreg focarul a plecat de la un copil de un an şi zece luni pe care părinţii refuzaseră să-l vaccineze.

„În total, au fost 18 cazuri de infecţii nosocomiale, adică infecţia a avut legătură directă cu internarea. Rujeola este o boală foarte contagioasă şi din acest motiv am avut un număr atât de mare. Totul a plecat de la un copil de un an şi zece luni din Caracal, părinţii lui refuzaseră vaccinarea care se face între un an şi un an şi două luni. Copilul s-a prezentat cu viroză respiratorie şi tardiv au apărut semnele eruptive. Nu a fost o formă gravă şi nu au apărut complicaţiile. Noi am declarat aceste îmbolnăviri ca infecţii nosocomiale, pentru că toţi au avut legătură cu acest copil”, a declarat, pentru Gazeta Nouă, Mihnea Tuţă.

Ministerul Sănătăţii a dispus un plan de acţiuni pentru monitorizarea focarelor de rujeolă. Astfel, potrivit purtătorului de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Olt, DSP le-a cerut medicilor de familie să întocmească rapoarte în care să precizeze câţi copii de pe listele lor au fost vaccinaţi împotriva rujeolei.

La nivel naţional au fost confirmate 1.366 de cazuri de rujeolă, şase dintre acestea soldându-se cu decesul pacienţilor. La nivelul judeţului Olt s-au înregistrat 28 de cazuri de rujeolă, toate fiind confirmate de Laboratorul din cadrul Institutului „Cantacuzino” Bucureşti, se arată într-un comunicat al DSP Olt. Copiii bolnavi provin din localităţile Caracal, Drăgăneşti-Olt, Mărunţei, Verguleasa, Dobrosloveni, Rusăneşti, Scărişoara, Urzica, Studina, Deveselu, Vlădila şi Stoeneşti.




VIDEO/ALERTĂ: Numărul bolnavilor de HIV, în continuă creştere. Situaţie dramatică în Olt

Numărul persoanelor afectate de HIV este în continuă creştere şi ziua în care acesta va cunoaşte o scădere este departe în România. Semnalul de alarmă a fost tras, joi, la Slatina, de directorul executiv al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV, Iulian Petre, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii instituţilor locale care au legătură, sub aspect medical sau social, cu persoanele care suferă de această cruntă boală. În cadrul întâlnirii au fost ridicate problemele grave cu care se confruntă atât pacienţii, cu precădere pe linie integrării sociale, cât şi unele instituţii implicate în actul medical, mai ales pe munca de prevenţie, capitol la care nu există finanţare.

Organizată de  Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) şi de Compartimentul HIV al Spitalului Judeţean Slatina, conferinţa desfăşurată, joi, la Slatina sub titlul „Persoana seropozitivă, o prioritate locală” a avut drept obiect aducerea la aceeaşi masă a specialiştilor şi reprezentanţilor autorităţilor locale unde să-şi expună punctul de vedere în identificarea soluţiilor potrivite şi a demersurilor necesare pe plan local,pentru a fi extinse măsurile de prevenire a transmiterii infecţiei HIV în comunitate, dar şi pentru creşterea calităţii vieţii persoanelor seropozitive. Toate acestea în contextul în care numărul persoanelor afectate de HIV este în continuă creştere atât la nivel naţional, cât şi la nivel local.

Una dintre concluziile întâlnirii a fost aceea că, dacă pentru tratamentul persoanelor afectate nu sunt probleme, Ministerul Sănătăţii punând la dispoziţie fondurile necesare, sub aspect social situaţia oamenilor seropozitivi se complică. „Există terapia specifică prin programul naţional, dar problemele apar când pacientul trece dincolo de tratamentul specific. Dacă partea strict medicală de terapie adjuvantă este corect gestionată şi proiectată, observăm nişte probleme reale ale pacienţilor în afara unităţilor sanitare de care depind. Aceste probleme sunt legate de acceptarea lor în comunitate, de integrarea lor profesională, de statutul lor, lucruri care se cumulează în factori negativi ce agravează starea lor de boală. Unii dintre ei îşi găsescu cu greu acceptarea în familie, alţii rămân fără adîpost. Am avut situaţii concrete cu pacienţi cu forme severe ale bolii au fost lăsaţi în grija socială a unităţii medicale, adică au fost abandonaţi de familii. Aici trebuie să intervină comunitatea”, a reliefat doctorul Cătălin Pătru, directorul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina.

La rândul ei, Marinela Madan de la Direcţia de Sănătate Publică a criticat faptul că centrele de consiliere şi testare, înfiinţate în urmă cu 11 ani prin finanţare internaţională, au fost lăsate, după doi ani de funcţionare tot cu bani din afară, să se descurce cum pot din punct de vedere financiar. Respectivele centre au fost înfiinţate în 18 judeţe, dar numai în două mai funcţionează, cel din Olt fiind, încă, în stare funcţională prin efortul DSP. „Rolul acestor centre a fost prelungirea vieţii persoanelor afectate de HIV/SIDA, numai că ele au avut o soartă vitregită. Am făcut diligenţe la Ministerul Sănătăţii, dar ele au rămas într-o fază intermediară”, s-a plâns Marinela Madan.

Mai norocoase sunt centrele de consiliere psihosocială şi de tratament, înfiinţate în acelaşi context, dar care ţin de spitale, cel din Olt funcţionând, cu două asistente şi un medic psiholog, în cadrul Secţiei de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean Slatina, condusă de dr. Carmen Dumitrescu, şi ea prezentă la discuţiile de joi.

Integrarea acestor persoane din punct de vedere profesional este şi ea o problemă, din cauza extruziunii sociale la care sunt supuşi mulţi dintre oamenii care suferă de HIV ascund existenţa bolii atunci când se încadrează în muncă.

O altă problemă este lipsa fondurilor financiare pentru prevenţie, lucru care contribuie negativ la creşterea numărului de cazuri, potrivit directorului executiv al UNOPA. Dacă la sfârşitul anului 2011, la nivel naíonal erau înregistraţi 10.903 pacienţi, din care 7.536 în tratament, la 31 decembrie 2015, în România erau în viaţă 13.766 de persoane infectate cu HIV, din care 10.551 erau pacienţi în tratament antiretroviral.

La nivelul judeţului Olt, la 31 octombrie 2016 era înregistrat un număr de 239 de persoane cu HIV în evidenţă activă, din care 235 erau în tratement ARV şi 16 cazuri nou diagnosticate. Spre comparaţie, în urmă cu patru ani era înregistrat un număr de 227 de persoane seropozitive în evidenţă activă.

„Se vede clar în ultimii ani că tendinţa la nivel naţional este una de creştere a numărului de persoane diagnosticate cu HIV. Lucrul acesta se suprapune cu o scădere majoră a programelor de informare şi de prevenire a infectării, scădere cauzată de neimplicarea statului în susţinerea unor astfel de programe. Din păcate, judeţul Olt se înscrie şi el în tendinţa aceasta; vedem o creştere constantă a numărului de pacienţi diagnosticaţi în ultimii ani. Educaţia pentru sănătate la toate vârstele este imperios necesară. Programele de prevenire în grupurile de risc, serviciile de testare şi tratament prietenoase şi adaptate nevoilor pacienţilor sunt căi pentru a stopa această tendinţă”, a declarat Iulian Petre.

La întâlnirea de joi au mai fost reprezentanţii locali ai Agenţiei Naţionale Antidrog, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt, Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, Casei Judeţene de Pensii şi ai Primăriei Slatina.

Conferinţa de la Slatina s-a desfăşurat în cadrul proiectului „Prin ochii mei”, co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei, prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.




Condiții hoteliere deosebite și aparatură de ultimă generație pentru bebeluși la Spitalul Slatina

Primele rezultate ale modernizării Blocului Materno-Infantil încep să se vadă. Recent s-au încheiat lucrările la etajul 3 al Secției de Neonatologie – „Sectorul Terapie Intensivă Nou-Născuți, Prematuri”, potrivit CJ Olt.

Lucrările au vizat recompartimentarea Terapiei Intensive, aplicarea de tapet din fibră de sticlă ignifug şi antimicrobian, instalaţie de tratare a aerului, sistem de alarmare şi monitorizare video, uşi antifoc la căile de acces. 

De asemenea, s-au investit 600 de mii lei în aparatură şi mobilier medical, constând, printre altele, în incubatoare de ultimă generaţie şi un sistem de ventilaţie mecanică, sistem care nu se afla, până în acest moment, în dotarea SJU Slatina, necesar pentru a veni în ajutorul bebeluşilor care nu pot respira singuri.

nou-nascuti2

Lucrările de modernizare ale Blocului Materno-Infantil vor continua la etajul IV al Sectţiei de Neonatologie și la etajele VII – VIII ale Secţiei de Pediatrie.

Întrega investiţie destinată modernizării celor patru etaje, în valoare de 2,8 milioane lei, este suportată din bugetul propriu al Consiliului Județean Olt.

nou-nascuti3

 

,,Mă bucur să văd o Terapie Intensivă, la nivel european ca modernizare şi dotare. Mă bucur că am reuşit să investim în acest sector, atât de delicat şi sensibil, care se adresează bebeluşilor. Vom continua să investim în sănătate, este un domeniu  care a fost întotdeauna în atenţia administraţiei judeţene, pentru că investiţia în sănătatea, înseamnă beneficii pe termen lung pentru calitatea vieţii”, a declarat Marius Oprescu, preşedintele Consiliului Judeţean Olt.




Fonduri suplimentare pentru sistemul sanitar din Olt. În ce sectoare vor merge banii

În urma unei rectificări bugetare, Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Olt a primit fonduri financiare suplimentare pentru mai multe sectoare şi servicii medicale din județ. Banii vor ajuta la reducerea listei de aşteptare în sectorul îngrijirilor la domiciliu şi la rezolvarea unor probleme privind recuperarea medicală. Și spitalele din județ vor primi bani în plus, sumele urmând a fi distribuite zilele acestea.

Reprezentanţii CAS Olt vor distribui, în această săptămână, banii ce au fost primiţi în urma celei mai recente rectificări bugetare. Astfel, bani în plus vor primi mai multe sectoare şi servicii medicale, situaţia urmând a fi deblocată acolo unde sunt probleme. Preşedintele CAS Olt, Florin Ciocan, a precizat că sume de bani vor fi acordate şi serviciilor paraclinice, unde existau liste de aşteptare.

„În urma unei rectificări bugetare, am mai primit bani pentru mai multe sectoare şi servicii medicale. Am primit bani pentru spitale, deşi nu mai aveam neapărat nevoie, dar şi pentru paraclinice. Astfel, pentru cele două luni, noiembrie şi decembrie, sperăm să nu mai avem liste de aşteptare nici la paraclinice”, a spus Ciocan.

Aceste sume alocate vor debloca şi problemele apărute la recuperare medicală. Florin Ciocan spune că, iniţial, au fost acordaţi bani foarte puţini pentru aceste tipuri de servicii medicale.

„La recuperare medicală erau probleme, pentru că am primit sume mai mici anul acesta. Chiar aveam depăşiri de contact, însă, cu suma care ne-a venit acum, ne apropiem de bugetul de anul trecut şi ne vom încadra într-o limită bună. Şi pentru dispozitivele medicale am mai primit bani, dar aici nu aveam probleme de funcţionare”, a adăugat preşedintele CAS Olt.

Cu o listă de aşteptare pe care sunt trecuţi două sute de olteni, CAS Olt a primit la această rectificare bugetară 25.000 lei pentru îngrijiri la domiciliu. Banii vor reduce această listă de aşteptare, însă ea nu va fi eliminată.

„Pentru îngrijirile la domiciliu am primit în plus 25.000 lei, dar aici avem o listă de aşteptare de două sute de persoane. Vom începe însă să deblocăm puţin lista de aşteptare. Am primit bani şi pentru funcţionarea CAS Olt, reparaţii şi alte lucruri interne. În schimb, nu am primit nimic la transportul sanitar neasistat, deşi am solicitat 40.000 lei. Rămâne, practic, tot contractul vechi de 9.999 lei pe lună”, a conchis Ciocan. (Autor: Florentina Ștefan Ciobanu)




Rujeolă în Olt! Cazurile au fost confirmate de Institutul Cantacuzino Bucureşti

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Olt anunţă că, la sfârşitul lunii octombrie, la nivelul judeţului s-au înregistrat două cazuri de rujeolă la copii cu vârste cuprinse intre 0-2 ani.

Unul dintre copiii afectaţi de boală are 11 luni, iar celălalt un an şi unsprezece luni.

„Cele două cazuri au fost confirmate de laboratorul din cadrul Institutului Cantacuzino Bucureşti”, se arată într-un comunicat al Direcţia de Sănătate Publică.

În cazul bebeluşului mai mic acesta nu era vaccinat, boala debutând înainte de împlinirea vârstei de vaccinare antirujeolică.

Debutul bolii s-a înregistrat din 14 octombrie, cu forme uşoare şi izolate, mai spun specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică.

Un caz este în mediul urban, celălalt în mediul rural. Reprezentanţii DSP Olt susţin că este vorba de cazuri sporadice, fără surse de infecţie identificate.




Încă un centru medical de permanenţă va fi înfiinţat în judeţul Olt

Încă un centru medical fix de permanenţă va fi înfiinţat, în curând, în Olt, unitatea urmând să funcţioneze în comuna Baldovineşti, anunţă, printr-un comunicat de presă, conducerea Direcţiei de Sănătate Publică Olt. La nivelul judeţului vor exista cinci asemenea centre.

Înfiinţarea noului centru medical de permanenţă nu va spori numărul acestor unităţi în Olt, pentru că înfiinţarea celui de la Baldovineşti urmează desfiinţării centrului care funcţiona la Potcoava.

„Până la data de 01.07. 2016 a funcţionat şi în localitatea Potcoava un centru de permanenţă, care însă s-a desfiinţat prin retragerea, din linia de gardă, a unor medici de familie”, se arată în comunicatul DSP.

Cele cinci centre sunt organizate şi funcţionează în localităţile Brastavăţu, Crâmpoia, Dobroteasa, Osica de Sus, Visina şi, începând cu data de 10 noiembrie 2016, în localitatea Baldovineşti.

Centrele de permanenţă fixe sunt unităţi sanitare cu sediul stabil în localităţile respective, fără personalitate juridică, care asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă pentru pacienţii din zonele arondate.

Activitatea desfăşurată în centrele de permanenţă se finanţează de la bugetul de stat, prin Casa de Asigurări de Sănătate.

Pentru înfiinţarea unui asemenea centru este nevoie de convenţia de asociere a medicilor de familie, dovada deţinerii legale a spaţiului, autorizaţia sanitară de funcţionare, copii ale contractelor de muncă, respectiv prestări servicii, documente care să ateste pregătirea profesională şi dreptul de a profesa.