Șeful Colegiului Psihologilor din România, trimis în judecată de DNA

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată a inculpatului ANIŢEI MIHAI, preşedinte al Colegiului Psihologilor din România, sub aspectul comiterii infracțiunilor de:

–            conflict de interese în formă continuată (trei acte materiale),

–            folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În contextul derulării proiectului „SCOP – specializarea consilierilor de orientare profesională”, finanțat din fonduri europene, implementat de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă în parteneriat cu Colegiul Psihologilor din România, inculpatul Aniţei Mihai, în calitatea sa de preşedinte al Colegiului Psihologilor din România, și-a atribuit şi a încheiat a două contracte cu el însuși, iar un alt contract l-a atribuit și l-a încheiat cu soția sa.

Decizia de atribuire și încheiere a contractelor a fost luată de inculpat în exercitarea atribuţiilor de reprezentant al Colegiului Psihologilor din România –  entitate juridică de interes public, atribuții vizând activitatea psihologilor din domeniul privat sau public, stabilite prin Legea nr.213/2004 și care atrag calitatea de funcționar public în accepțiunea art.175 al.2 Cod penal.

Concret, două contracte de prestări de servicii  au fost încheiate pe o durată de un an (01.11.2010 – 01.11.2011) de Mihai Aniţei în numele Colegiului Psihologilor din România cu psihologul Mihai Aniţei, având ca obiect prestarea de către acesta a unui număr de 1.596 ore ca și coordonator tehnic în cadrul proiectului, respectiv 1.008 ore ca expert elaborare ghid deontologic pentru formarea formatorilor;

Un alt contract  de prestări servicii a fost încheiat de Mihai Aniţei în numele Colegiului Psihologilor din România soţia sa, psiholog, având ca obiect prestarea activităţi supervizare consilieri de orientare profesională, pentru o durată de 672 ore.

Astfel, inculpatul Aniţei Mihai a  obținut un folos pentru sine şi pentru soția sa de 336.147 lei (din care 307.475 lei – sumă aferentă contractelor încheiate cu propria persoană şi 28.672 lei – sumă aferentă contractului încheiat cu soţia sa).

Valoarea contractelor era stabilită în funcție de numărul de ore, iar prețul convenit era un tarif orar brut.

Pentru a justifica sumele de bani primite în executarea celor două contracte de prestări de servicii pe care şi le-a atribuit sieşi, în perioada noiembrie 2010 – ianuarie 2012, inculpatul Aniței Mihai a prezentat la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă un număr de 28 de rapoarte ce conțineau date inexacte, nereale, cu privire la orele prestate ca expert, în condiţiile în care aceste ore nu puteau efectiv, fizic, să fie prestate.    Astfel, însumând orele declarate ca fiind lucrate în cadrul proiectului SCOP cu celelalte ore pentru care inculpatul Aniței Mihai era salarizat sau le presta benevol în alte activități (profesor universitar titular sau asociat la mai multe facultăţi, angajat al unei firme, expert sau alte funcţii în alte 5 proiecte finanţate din fonduri europene, preşedinte al Colegiului Psihologilor, activităţi de coordonare editorială şi doctorate, participare la activităţi profesionale în ţară şi străinătate, etc.),  reieșea că acesta lucrase peste 20 de ore într-o zi (inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică), sau chiar un număr de ore  de muncă ce depășea durata unei zile.  În plus, activitățile desfășurate în cadrul proiectului nu erau datate și nici însoțite de documente care să precizeze și să justifice volumul orar zilnic sau săptămânal al muncii prestate și pentru care se solicita plata.

A rezultat că inculpatul Aniței Mihai a încasat sume de bani din fonduri europene – F.S.E. (Fondul Social European), fără prestarea orelor menţionate în rapoarte, ceea ce a produs un prejudiciu din fonduri europene, în cuantum de 307.475 lei.

A.N.O.F.M. – Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, partenerul principal în proiect, s-a constituit parte civilă cu suma respectivă.

În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii prin instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului Aniţei Mihai, în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, a confiscării speciale şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare, până la concurenţa sumei de 336.147 lei.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.




ALERTĂ – Colonel SPP, trimis în judecată pentru ucidere din culpă

Procurorii militari l-au trimis în judecată pe colonelul SPP Petre Soare, pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi braconaj, acesta fiind acuzat că a împuşcat mortal în 2012 o persoană în timpul unei partide de vânătoare, potrivit unui comunicat de presă al Parchetului General.

Procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a inculpatului SOARE PETRE (colonel în cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază – Biroul Prahova), pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor și braconaj.

În rechizitoriul întocmit, procurorii militari au reţinut următoarea situaţie de fapt:

În ziua de 4 ianuarie 2012, în jurul orelor 16:40, în timp ce se afla pe raza comunei Drăgăneşti, judeţul Prahova, pe fondul de vânătoare din pădurea Turbatu (aparținând ROMSILVA, filiala Prahova, Ocolul Silvic Ploieșți), la o partidă de vânătoare organizată, inculpatul Soare Petre, din culpă, a împușcat mortal o persoană, utilizând o armă de vânătoare ce aparținea în mod legal victimei. Menționăm că inculpatul a deținut arma de vânătoare menționată fără a avea dreptul. Totodată, acesta a executat focul de armă în scopul practicării vânătorii în condițiile în care nu avea calitatea de vânător și nu îndeplinea condițiile cerute de art. 27 din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic.

În vederea stabilirii stării de fapt, în cauză s-a procedat la audierea mai multor persoane, la confruntarea acestora și s-a dispus efectuarea mai multor expertize medico-legale și criminalistice.

Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Tribunalului Militar București.




Ministrul Muncii, anunț de ULTIMĂ ORĂ – ‘Ne pune în imposibilitatea să ajungem la o soluție’

Ministrul Muncii Lia Olguța Vasilescu a reacționat vineri, după ce câteva zeci de cadre din poliţe au protestat, joi, în faţa Ministerului Muncii, nemulţumiţi de salariile actuale şi au cerut să aibă acces la proiectul noii legi a salarizării unitare, în forma lui completă.

„Soluția s-a găsit, numai că ei trebuie să știe foarte clar ce vor. Discuțiile care au avut loc în urmă cu o săptămână sau două văd că nu mai sunt valabile și au venit cu o altă listă de revendicări, ceea ce ne pune în imposibilitatea să ajungem la o soluție. Într-o primă fază, au fost patru revendicări, dintre care li s-au acceptat două, după modelul salariaților din învățământ, să li se asigure și dumnealor sporurile la nivelul salariul minim pe economie, care este la ora actuală de 1450 de lei. Asta a fost principala lor revendicare. O altă revendicare a fost salariul de merit pe care îl iau 20% dintre polițiști să se acorde cu patru luni mai devreme. Era programat pentru luna august. Am acceptat să li se dea din luna următoare. Pentru aceste chestiuni am făcut toate demersurile, am discutat la Ministerul de Finanțe. Ministerul de Finanțe a fost de acord. (…) Ieri, am văzut de la presă o listă de peste 20 de revendicări, inclusiv o primă pentru pensie, în condițiile în care poliția are deja pensie specială. Prima respectivă nu s-a mai dat de 7 ani, e adevărat, dar între timp a început să funcționeze legea specială a pensiilor.”, a spus Lia Olguța Vasilescu, vineri, la Antena3.




Veste URIAȘĂ: JUMĂTATE din POPULAŢIA din România trebuie să PRIMEASCĂ BANI de la stat

Lavinia Gheorghe, Sef Departament Managementul Riscurilor – Depozitarul Central, a vorbit in cadrul evenimentului Forumul Investitorilor, organizat de Bursa de Valori Bucuresti, despre „Marea Privatizare si ce a mai ramas din ea”.

Dupa 20 ani de la Marea privatizare, piata de capital din Romania are o evolutie interesanta a numarului detinatorilor de actiuni care au rezultat din programul de privatizare in masa, informează Capital. In perioada 1996-1997 cei care au fost eligibili sa primeasca actiuni in urma privatizarii isi puteau valorifica actiunile.

Daca initial erau 18.750.498 actionari (care au avut si au primit dreptul de a detine actiuni), numarul acestora a scazut treptat (8.992.575 in 2013 si 8.904.547 in 2014).

In anul 2017 numarul actionarilor este de 8.476.580, aproape jumatate din populatia din Romania.

Unele actiuni sunt latente pentru ca nu s-a mai interesat nimeni de ele.

Este important de stiut ca actiunile sunt sau poti fi purtatoare de dividende, dar pot oferi si alte drepturi.

Cum pot afla daca am actiuni?

Aceste informatii se pot obtine prin intermediul extrasului de cont de la Depozitarul Central. Extrasul de cont* reprezinta dovada dreptului de proprietate asupra unui numar de actiuni la o anumita data.

Pentru persoanele fizice, extrasul de cont se elibereaza la cererea titularului de cont pe baza urmatoarelor documente:

cerere de eliberare a extrasului de cont/sumarului de cont;

copia actului de identitate al titularului de cont;

dovada achitarii tarifului aferent operatiunii de eliberare a extrasului de cont pentru persoane fizice (6 lei / societate la care titularul de cont detine actiuni).




Noaptea minții! Cum măsluiau documentele falșii revoluționari / RECHIZITORIU DNA

Din rechizitoriul prin care au fost trimis în judecată secretarul de stat Adrian Sanda alături de alte 10 persoane rezultă că cei implicaţi în traficul cu certificate de revoluţionar foloseau hârtie îngălbenită pe care inscripţionau fapte nereale, astfel încât să pară a fi documente scrise în perioada Revoluţiei din 1989, informează Adevărul.

”La începutul lunii noiembrie 2015, George Avram, Ioan Blaga şi un martor s-au deplasat în municipiul Bucureşti, unde s-au întâlnit cu Ionel Iosef, care le-a explicat procedura prin care urmau să modifice documentele aflate la dosarele de revoluţionari, dosare care se aflau în acel moment în posesia lui Iosef, precizându-le că va pune la dispoziţie şi hârtie îngălbenită, pentru a crea aparenţa că documentele ce urmau a fi falsificate sunt autentice şi au fost scrise în perioada anilor următori după Revoluţie”, se arată în documentele de la dosar.

Când au ajuns la locuinţa martorului din dosar, Ionel Iosef le-a dat celor trei dosarele de revoluţionar şi ”i-a determinat să modifice memoriile aflate în dosare, în sensul atestării, în mod nereal, a împrejurării că, la data de 21.12.1989, toţi trei s-au aflat pe rază municipiului Bucureşti şi ar fi participat la activităţi revoluţionare în zona Hotelului Intercontinental, deşi în realitate, în perioada în cauza, toţi s-au aflat pe raza judeţului Bistriţa”, se mai arată în document.

Procurorii precizează în rechizitoriu că, în 8 martie 2017, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 14.047.085 de lei, reprezentând sumele aferente plăţii indemnizaţiilor pentru beneficiarii Legii nr. 341/2004.

”Ministerul Muncii a mai precizat că sumele sunt plătite de Casa Naţională de Pensii Publice, fiind suportate de bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi ale Serviciului Român de Informaţii”, se mai arată în document.

De asemenea, Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 14.047.085 lei, însă a precizat că instituţia nu a fost prejudiciată direct, prin acţiunea inculpaţilor.

Potrivit procurorilor, multe persoane interesate să obţină calitatea de “Luptător cu rol determinant în Revoluţie” au promis, oferit sau dat bani ori alte foloase pentru ei sau pentru alţii, direct ori indirect, unor persoane din cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR) şi din Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor (CPR) care aveau influenţă asupra unor funcţionari din cadrul acestor instituţii cu putere de decizie, pentru a-i determina pe aceştia să îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle lor de serviciu.

Una din persoanele identificate de organele de urmărire penală, interesată să faciliteze, contra unor sume de bani, obţinerea în mod fraudulos a titlurilor de „Luptător cu rol determinant”, este Gheorghe Neagu, despre care majoritatea revoluţionarilor din judeţul Braşov cunoşteau faptul că este consilier al unui fost deputat, spun anchetatorii.

”Reiese faptul că inculpatul Neagu Gheorghe se deplasa cel puţin săptămânal la Bucureşti, atât la sediul SSPR cât şi la sediul CPR, unde se «interesa» de stadiul cererilor formulate de diferiţi revoluţionari din judeţul Braşov, care apelau la serviciile sale”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii mai susţin că Neagu chiar avea relaţii în rândul SSPR şi că a reuşit să treacă pe liste falşi revoluţionari, numele acestora fiind publicate în Monitorul Oficial.

„Inculpatul Neagu Gheorghe şi-a folosit influenţa pe care o avea asupra membrilor Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, pentru a rezolva solicitarea inculpatului Vrânceanu Nelu Zoltan (…) acesta a fost cuprins în a doua listă de persoane, ce a fost înaintată Preşedinţiei României, figurând în Decretul nr. 215 din 19 ianuarie 2016 privind conferirea titlului de «Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant», publicat în Monitorul Oficial nr. 51 din 25 ianuarie 2016”, se mai arată în document.

În 16 martie, fostul secretar de stat Adrian Sanda şi alte 11 persoane au fost trimişi în judecată în dosarul privind acordarea ilegală a unor titluri pentru revoluţionari, prin care s-a produs un prejudiciu de peste 14 milioane de lei, în urma indemnizaţiilor acordate pentru 327 de falşi revoluţionari, din şase localităţi.




Klaus Iohannis a promulgat legea avocaților: Ce alte DECRETE a mai semnat președintele

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 24 martie a.c., următoarele decrete:

– Decret pentru promulgarea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat;

– Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

– Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2016 pentru modificarea alin. (4) al art. 24¹ din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind aplicarea în domeniul transportului cu metroul a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 şi nr. 1.107/70 ale Consiliului;

– Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea art.1¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României şi executarea serviciilor de digitizare şi actualizare a Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

– Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital.




Amenințare cu BOMBĂ la DOUĂ licee din Târgoviște. Elevii și profesorii, EVACUAȚI / UPDATE

UPDATE: Potrivit ultimelor informații din presă, sute de elevi şi cadre didactice de la Colegiul Naţional ”Constantin Carabella” şi Liceul de Artă ”Bălaşa Doamna” din Târgovişte au fost evacuaţi, iar cursurile au fost suspendate după ce persoane neindentificate au anunţat că în cele două şcoli au fost amplasate bombe.

Surse din administraţia locală au declarat pentru News.ro că alertele au fost primite de Poliţia Judeţeană Dâmboviţa şi Inspectoratul de Jandarmi, autorităţile decizând evacuarea de urgenţă a elevilor.

*

Amenințare cu bombă, vineri dimineață, la un liceu din Târgoviște. Autoritățile sunt în alertă și fac cercetări la fața locului. Nu sunt date suplimentare până la acest moment.

Panică la Liceul Carabella din Târgoviște ! Zeci de polițiști, mascați, pompieri și lucrători SRI sunt acum în zona liceului, cel mai probabil din cauza unei amenințări cu bombă. Oamenii legii au luat măsura de evacuare a zonei iar elevii au fost trimiși acasă. Nicio instituție nu a dat până acum o informație oficială. Surse din cadru profesorilor au confirmat că ar fi vorba de un apel prin care se anunța un atac cu bombă la Liceul Carabella din Târgoviște, informează presa locală.

– în curs de actualizare




PSD rade tot: Grindeanu mai schimbă un șef dintr-o instituție importantă

Guvernul condus de Sorin Grindeanu a trecut în etapa marilor schimbări din instituțiile publice, acolo unde se numesc oameni apropiați actualei majorități parlamentare. Astăzi, premierul Sorin Grindeanu l-a numit pe Cristian Vasile Bitea în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Totodată, şeful Executivului a decis eliberarea lui Cristian Vasile Bitea din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al ANFP.

Pe de altă parte, Cezar Stancu a fost numit în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pentru un mandat de patru ani, printr-o altă decizie a lui Sorin Grindeanu.

De asemenea, Liviu Narcis Pîrvu, consilier la cabinetul vicepremierului – ministrului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, a fost numit membru al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, reprezentant al Guvernului, pentru un mandat de patru ani.

Deciziile premierului Grindeanu au fost publicate joi în Monitorul Oficial.




Raed Arafat a avut dosar la Securitate. Replica fondatorului SMURD

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat a fost urmărit de Securitate timp de doi ani, potrivit unei adeverinţe de necolaborare făcută publică de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

“Raed Arafat este titular al dosarului nr. SIE 53239. Potrivit documentelor din dosarul menţionat, începând cu anul 1986, domnia sa a fost urmărit de către Inspectoratul Judeţean Cluj, Grupa Operativă 0544, cu scopul de a verifica dacă susnumitul prezintă interes pe linia muncii noastre, în special în perspectiva folosirii lui în exterior”, se arată în adeverinţa de necolaborare emisă de CNSAS pe numele actualului secretar de stat, informează News.ro.

În urma unor verificări “complexe”, dosarul lui Arafat a fost închis doi ani mai târziu, în 1988.

“Urmare derulării de măsuri de verificare complexe, dosarul a fost închis în anul 1988 cu menţiunea: materialele privind pe Raed Dowod Ahmad Arafat nu prezintă interes pe linia muncii noastre”, se mai arată în adeverinţa CNSAS, făcută publică în 28 februarie 2017.

Secretarul de stat a mai fost verificat o dată de CNSAS în 2008, însă atunci instituţia nu a găsit niciun document întocmit de ofiţerii fostei Securităţi cu privire la persoana sa.

Întrebat dacă a sesizat că a fost urmărit doi ani de către Securitate, Raed Arafat a răspuns negativ.

“Toţi studenţii străini ştiau că sunt în vizorul Securităţii. Asta era munca ofiţerilor de atunci. Nu am simţit că am fost urmărit, aveam 20 şi ceva de ani, nu prea mă gândeam la asta. Mai aveam discuţii cu colegii pe tema întreruperii apei şi a curentului în garsoniera în care locuiam şi pentru care plăteam chirie. Probabil de asta am fost verificat”, a declarat Raed Arafat pentru News.ro.

Raed Arafat, 53 de ani, este medic, născut în Damasc – Siria, specializat în anestezie-terapie intensivă. A crescut în Nablus, Cisiordania, iar la vârstă de 16 ani a emigrat în România pentru a studia medicina.




Liviu Dragnea anunță o mare lovitură în Parlament: Este aproape gata

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat joi la Tulcea că legea privind achiziţiile strategice este aproape finalizată, menţionând totodată că proiectele mari de infrastructură din acest judeţ, podul peste Dunăre, modernizarea portului şi a aeroportului, ar putea fi realizate în baza acestui viitor act normativ.

”Suntem foarte aproape să finalizăm legea privind achiziţiile strategice în care să fie proceduri simplificate pentru câteva domenii strategice pentru România, marea infrastructură, energie şi achiziţiile militare. Vrem să fie proceduri simplificate şi să avem garanţia că o decizie luată şi o finanţare identificată se finalizează cu investiţii. Nu stăm doi, trei, patru sau cinci ani în contestaţii şi când vor să se apuce de treabă constată că datele de acum cinci ani nu mai sunt valabile şi procesul se reia. E posibil ca şi aceste investiţii mari să intre sub incidenţa acestei legi”, a declarat, într-o conferinţă de presă organizată la sediul PSD Tulcea, preşedintele social-democraţilor.

Potrivit acestuia, actul normativ privind achiziţiile strategice trebuie să se dezbată în termen de o lună în Parlamentul României. ‘Pentru noi, este o lege vitală şi este după modelul unor ţări din vestul Europei’, a spus Dragnea.

Printre investiţiile importante care s-ar putea realiza cu sprijinul acestei legi se află podul peste Dunăre între judeţele Tulcea şi Brăila, investiţie anunţată de mulţi ani şi pentru care autorităţi din judeţele Galaţi şi Brăila au realizat mai multe studii de fezabilitate.

Liderul PSD a anunţat că pentru realizarea podului peste Dunăre pe Axa 2 a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) este prevăzută suma de 200 de milioane de euro, pentru amenajarea drumului expres Brăila-Tulcea-Constanţa, în POIM, este alocată suma de 477 de milioane de euro, iar pentru reabilitarea falezei şi a Portului Tulcea, în acelaşi program operaţional s-a prevăzut suma de 24 de milioane de euro.

‘Faptul că aici s-a alocat o sumă importantă ne face să fim şi mai atenţi ca aceste proiecte să se implementeze. Nu trebuie ratată o asemenea oportunitate (mecanismul financiar Investiţii Teritorial Integrate, n. red.) care poate să fie singura oportunitate. O asemenea infuzie de capital era singura posibilitate ca această zonă să se dezvolte’, a menţionat Dragnea.

Printre proiectele care vor fi susţinute financiar prin ITI, potrivit sursei citate, se mai află modernizarea Aeroportului Delta Dunării şi decolmatarea canalelor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea se află zilele acestea la Tulcea alături de senatori social-democraţi şi de miniştri ai cabinetului Grindeanu.

Prin ITI-Delta Dunării, comunităţile din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, 29 de comune din judeţul Tulcea, patru comune din judeţul Constanţa, municipiul Tulcea şi cele patru oraşe din judeţul Tulcea – Babadag, Isaccea, Măcin şi Sulina – beneficiază în perioada 2014-2020 de peste un miliard de euro. Această abordare multifond pentru o singură zonă este nouă şi pentru Uniunea Europeană, ea fiind introdusă şi în alte zone din Uniune. În funcţie de eficienţa acestui mecanism, autorităţile vor decide dacă vor replica experienţa din judeţul Tulcea în alte zone din România în următoarele perioade de programare.