Specialiştii Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Olt marchează, în perioada 17 – 20 noiembrie, Ziua Naţională fără Tutun prin acţiuni în stradă, unde distribuie cetăţenilor materiale informative privind consecinţele fumatului, dar şi prin acţiuni în şcoli.
Activitățile CPECA Olt constau în informarea elevilor cu privire la consecințele fumatului și ale fumatului pasiv, discuții interactive pe baza unor filme tematice, activități stradale de distribuire de materiale informative cu implicarea voluntarilor centrului. Parteneri la aceste acţiuni sunt Direcția de Sănătate Publică Olt și Inspectoratul Școlar Judeţean. Pentru marcarea Zilei Naţionale fără Tutun s-au implicat Școala Gimnazială „George Poboran”, Școala Gimnazială „Eugen Ionescu”, Colegiul Economic „P.S. Aurelian”, Școala Gimnazială „Vlaicu Vodă”, Colegiul Național Vocațional „Nicolae Titulescu” din Slatina și Colegiul Tehnic, Liceul Teoretic „Petre Pandrea”, Școala Gimnazială „Mihail Drumeș” din Balș.
În aceste zile, reprezentanţii CPECA atrag atenţia şi asupra efectelor dăunătoare în planul sănătăţii ale fumatului secundar, în special asupra copiilor care cresc în familii cu cel puţin un membru fumător. Fără voia lor, aceştia sunt expuşi atmosferei viciate de fumul de tutun şi, în plus, există un risc crescut de a deveni ei înşişi fumători. De aceea, exemplul personal al părinţilor de nefumători este cel mai bun mijloc pentru a îşi convinge copiii să nu fumeze.
Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din noiembrie, printr-o iniţiativă de a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor.
În România se fumează zilnic peste cinci milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. Totodată, studiile au arătat că 89% dintre fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fumatul produce în prezent circa şase milioane de victime anual, dintre care peste 5 milioane sunt utilizatori şi ex-utilizatori, iar mai mult de 600.000 sunt nefumători expuşi fumatului pasiv. Se estimează că, până în anul 2020, numărul deceselor ar putea creşte la 7,5 milioane pe an, fumatul determinând 10% din totalul deceselor. Efectele negative ale fumatului nu se limitează la fumător, ele răsfrângându-se dramatic şi asupra celor aflaţi în proximitatea sa. Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de muncă şi ca o ameninţare la adresa sănătăţii publice. Numeroase studii arată că fumatul pasiv este o cauză a bolilor cardiace şi a cancerului pulmonar la adulţii expuşi. În Europa, bolile legate de fumat fac anual 650.000 victime. Dintre acestea, 80.000 de decese sunt urmare a fumatului pasiv.
