Consolidarea NATO în Europa de Est, desemnată ameninţare în noua doctrină militară rusă. Deveselu, în atenţia ruşilor

Kremlinul a publicat vineri noua versiune a doctrinei militare a Rusiei, aprobată de preşedintele Vladimir Putin, care desemnează consolidarea capacităţilor NATO şi proiectul scutului antirachetă din Europa de Est printre ameninţările la adresa securităţii ţării, relatează AFP, citată de Mediafax. Scutul antirachetă va funcţiona, din 2015, şi în baza militară a NATO din localitatea olteană Deveselu.

Doctrina menţionează “consolidarea capacităţilor ofensive ale NATO direct la frontierele ruse şi măsurile luate în vederea amplasării unui sistem global de apărare antirachetă” în Europa de Est.

Moscova a denunţat de mai multe ori decizia Alianţei de a poziţiona trupe în mai multe state membre situate la frontierele ruse, precum ţările baltice sau Polonia, dar şi proiectul american de instalare a unui scut antirachetă în Europa de Est.

Ucraina a făcut miercuri un pas spre Alianţa Nord-Atlantică, renunţând la statutul său de stat nealiniat, un gest simbolic care a provocat furia Moscovei şi care poate permite Kievului să ceară, la un moment dat, aderarea la NATO.

Caracterul defensiv al doctrinei militare ruse este păstrat, punând accentul pe un angajament militar al Rusiei numai în cazul în care toate soluţiile non-violente sunt epuizate.

Aceasta notează că “probabilitatea unui război de anvergură împotriva Rusiei a scăzut”, dar enumeră o serie de ameninţări care s-au intensificat în anumite domenii, precum revendicările teritoriale, “ingerinţa în afacerile interne” din partea altor state şi trimiterea de arme strategice în spaţiu.

Noua doctrină militară rusă introduce de asemenea conceptul de “disuasiune non-nucleară”, care prevede menţinerea pregătirii forţelor militare convenţionale la un nivel înalt şi un angajament faţă de organizaţiile regionale de securitate precum Comunitatea Statelor Independente (CSI) sau Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai (OCS).

Rusia îşi rezervă totuşi dreptul de a utiliza arsenalul nuclear în caz de agresiune împotriva sa sau a aliaţilor săi sau în caz de “ameninţare pentru existenţa statului”. Termenul de “atac preventiv” nu apare, contrar afirmaţiilor anterioare ale presei ruse.

Moscova mai precizează că una dintre principalele sarcini ale forţelor sale armate pe timp de pace va fi să “asigure interesele naţionale ale Rusiei în Arctica”, o regiune strategică pentru dezvoltarea economică şi aprovizionarea energetică viitoare a Rusiei, disputată de Statele Unite şi Canada.

Scutul antirachetă va funcţiona, din 2015, şi în baza militară a NATO din localitatea olteană Deveselu. Unitatea a fost preluată de trupele SUA la începutul lunii octombrie 2014. Sistemul terestru de apărare antirachetă din România va fi aproape identic cu cel folosit pe distrugătoarele şi crucişătoarele cu capacităţi antirachetă Aegis ale Forţelor Navale. Sistemul este conceput pentru a detecta, urmări, acţiona împotriva şi a distruge în zbor rachete balistice.

Unitatea de Sprijin a Forţelor Navale ocupă aproape 174 de hectare. Amplasamentul va consta dintr-un sistem radar şi sistemul de comandă, control şi comunicaţii aferent. Separat, va găzdui mai multe module de lansare care conţin sisteme de interceptare SM-3, iar personalul va fi reprezentat de circa 200 de militari, angajaţi civili şi personal contractant.

Republicanul Mike Rogers, membru al Congresului SUA, a declarat recent că scutul antirachetă de la Deveselu, județul Olt, a fost ridicat ca măsură de apărare în faţa Rusiei.  „Scutul antirachetă de la Deveselu are rolul de a proteja România şi aliaţii din NATO de posibile agresiuni venite din partea Rusiei”, a declarat Mike Rogers.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here