Angajatorii, mediatorii şi responsabilii sistemului educaţional din Olt, front comun pentru combaterea şomajului

Joncţiunea între angajatori, mediatori şi învăţământ nu funcţionează încă la nivelul judeţului Olt pentru rezolvarea problemelor existente pe piaţa forţei de muncă – aceasta este o concluzie desprinsă din şedinţa organizată, joi, la Slatina, de Prefectura Olt, unde s-au întâlnit faţă în faţă reprezentanţii celor trei părţi, dar şi ai unor instituţii publice din subordinea Ministerului Muncii. Cu toţii au căutat să identifice cauzele acestui fenomen şi să găsească soluţii pentru viitor.

Cele 237 de locuri de muncă declarate vacante la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Olt, în plin sezon estival, sunt prea puţine pentru această perioadă a anului, în comparaţie cu anii precedenţi, când numărul acestora ajungea la peste 700, scăderea posturilor vacante reprezentând un semnal de alarmă privind ocuparea forţei de muncă, a reliefat Maria Puşcaş, reprezentantă a instituţiei. Ea a prezentat serviciile de consiliere profesională ale instituţiei şi programele finanţate din fonduri europene pentru crearea de noi locuri de muncă, subvenţiile pe care le oferă AJOFM angajatorilor pentru fiecare persoană angajată, în condiţiile legii, dar şi activitatea de mediator pe piaţa ocupării forţei de muncă, evidenţiind totodată lipsa de apetit a tinerilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă.

„Locurile de muncă nu se găsesc uşor, ele trebuie căutate. Din păcate, am constatat că mulţi dintre tinerii care le caută nu se zbat îndeajuns, sunt delăsători, nu sunt suficient de activi pe piaţa muncii. Alţii au pretenţii de salarizare mari în comparaţie cu experienţa profesională. Alţii îşi aleg greşit cariera, la sfatul mamei sau al tatei, apoi trebuie să facă alte şi alte cursuri profesionale pentru a-şi găsi un loc de muncă potrivit”, a spus Marian Puşcaş.

Unii dintre participanţi la întrunire au subscris acestei idei, dar alţii susţin că şi adulţii au o responsabilitate majoră în această privinţă. Conducerea SC Termex SA Balş (specializată în turnarea fontei) reclamă lipsa unor clase de învăţământ profesional din care să îşi recruteze muncitorii, deşi a cerut în mai multe rânduri responsabililor din sistemul educaţional acest lucru. Reprezentantul unităţii, Marin Iordache, a lăsat să se înţeleagă faptul că singura suferinţă a firmei, cu date economice bune altfel, ar fi lipsa personalului calificat.

Gheorghe Geantă de la Alro SA susţine că una dintre marile greşeli ale autorităţilor a fost desfiinţarea şcolilor profesionale. „În cariera mea de aproape 40 de ani am întâlnit şi colaborat cu oameni cu şcoală profesională extraordinari, cu care aveai ce discuta, de la OZN-uri la literatură. Desfiinţarea şcolilor profesionale a fost o mare greşeală, iar acum, reînfiinţarea lor trebuie continuată. Pe de altă parte, fac apel la sistemele educaţionale ca în permanenţă să fie în legătură cu noi, cu agenţii economici, să îşi adapteze mereu planurile şcolare în funcţie de nevoile angajatorilor”, a spus Gheorghe Geantă.

El a reliefat, totodată, că economia, în special unităţile mari, cu colaborare internaţională, au nevoie de angajaţi bine pregătiţi care trebuie să se dezvolte neîncetat în contextul unei competiţii acerbe cu care se confruntă astfel de unităţi. „Procesele de producţie nu mai sunt cele de acum 30 de ani, ci sunt deosebit de complexe, computerizate, pentru care trebuie personal specializat şi care să se dezvolte neîncetat”, a spus Gheorghe Geantă.

O propunere interesantă a venit şi din partea preşedintelui Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Olt, Dorel Mocanu, şi anume implementarea învăţământului profesional în sistem dual, cu implicarea financiară a operatorilor economici, sistem care funcţionează extrem de bine în ţări precum Germania sau ţările nordice. Este vorba de înfiinţarea unor clase cu profil profesional dictat de nevoile agenţilor economici, care să finanţeze într-un anumit procent aceste clase, în contextul unor facilităţi acordate de stat. Angajatorii ar încheia contracte de învăţământ cu elevii care ar urma să facă practică în unităţile respectivilor angajatori. O dată calificaţi, tinerii ar urma să fie încadraţi de cei care le-au susţinut şcolarizarea în meseriile de care operatorii economici au nevoie. Preşedintele CCIA Olt susţine că sunt multe zone în ţară, în special în nord-vest şi centrul ţării, unde un asemenea sistem de învăţământ a fost deja implementat şi începe să dea rezultatele dorite şi pentru care şi-a arătat susţinerea şi subprefectul judeţului, Emanuel Oproiu, prezent, şi el, la întrunire.

Indiferent ce anume s-ar încerca pentru ocuparea forţei de muncă, prefectul judeţului, Silviu Neacşu, afirmă că adulţii, părinţi şi dascăli, trebuie să îşi educe copiii în aşa fel, încât, mai târziu, cariera lor profesională să se bazeze pe calităţi înnăscute, şi nu pe obţiuni spre care au fost împinşi de alţii.

„Fiecare copil are o parte bună care trebuie dezvoltată şi exploatată”, a afirmat Neacşu, care a mai spus că ar fi bine ca unele pregătiri profesionale să ţină cont de specificul zonelor din care tinerii provin.

Astfel de întâlniri vor avea loc trimestrial, fiecare parte participantă urmând să îşi desemneze persoane pentru înfiinţarea unor comitete de lucru care să aibă permanenţă în astfel de şedinţe. Următoarea întrunire va fi organizată în luna septembrie la Balş. După şedinţă, participanţii vor vizita societatea comercială Termex.

1 COMENTARIU

  1. Din viitorul ciclu de comentarii intitulat „depolitizare” este sinonim cu „profesionalizare. Decat sa pierdem timpul cu asemenea sedinte fara finalitate mai bine am gasi raspuns la cateva intrebari:1) Mai este viabila actuala formă de organizare a învăţământului tehnologic din Slatina ?, 2) Cum vedeţi reorganizarea actualei reţele de licee tehnologice?, 3) Poate bugetul local să susţină plata numărului imens de ore ce nu se efectuează ( zeci de clase de seral, maiştri, postliceală care nu efectuează ore) ? Nu pot fi aceştia şcolarizaţi în formă intensivă?, 4) Corespund clădirile desfăşurării procesului de învăţământ ? . Vă recomand o vizită prin “subteranele” C.T. Alexe Marin. , 5) Poate fi regionalizarea o şansă pentru reorganizarea sistemului de invăţământ şi creşterea calităţii acestuia? 6) Cum se explica ca majoritatea elevilor de la licele tehnologice nu aleg pentru BAC secventa fireasca ROMANA -MATEMATICA -FIZICA desi FIZICA este un obiect contiguu cu foarte multe obiecte predate de ingineri? 7) De ce nu aleg FIZICA stiind ca totusi elevii sustin “atestate” (nu am auzit sa nu fi promovat cineva care s-a przentat pentru) a caror eleborare sunt necesare cunostinte de matematica si fizica ce le-ar permite sa promoveze la BAC.? 7) Avem evaluari depre reala risipa de resurse cu actuala forma de scolarizare prin Scoala Probsionala?.Acestea sunt doar câteva din întrebările care preocupă slătinenii. Slatina merită un sistem de învăţământ performant , nu de demagogie, deoarece are are oamenii şi resursele necesare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here