În vreme ce la oaie şi porc numărul de animale s-a menţinut cam la acelaşi nivel, iar la capre apare o creştere în ultimii ani, numărul bovinelor a scăzut simţitor în ultimii 10 ani. Şeful Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, Dan Bărăgan, ştie care sunt cauzele acestui fenomen.
Efectivele de animale au scăzut, numărul fermelor zootehnice este mic şi nici speranţe că acest domeniu se va redresa curând nu sunt, declară şeful Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Olt, Dan Bărăgan, citat de Profitul Agricol.
„Una dintre cauzele care determină scăderea numărului de bovine este preţul mic al laptelui. Dar de această boală suferă toată Europa. Nu-i vorbă, nici nu avem în judeţ vreo unitate de procesare a laptelui, aşa că nu are cine să strângă laptele de la fermieri. Cel mai apropiat procesator este la Craiova. Se vorbeşte despre tendinţa de reorientare a fermierilor către vaca de carne, dar este încă timidă această tendinţă. Eu zic să nu ne entuziasmăm, să vedem dacă este doar o modă”, adaugă Dan Bărăgan.
Dimensiunea mică a fermelor de animale şi lipsa unor grupuri de producători sau cooperative funcţionale sunt, de asemenea, piedici în dezvoltarea sectorului. „Declinul zootehniei din Olt a început la scurtă vreme de la integrarea României în Uniunea Europeană, când s-a renunţat la sistemul naţional de subvenţionare şi ne-am aliniat la cel european.
„Dacă nu lăsăm gospodăriile populaţiei să producă, nu avem şanse mari să ne revenim. Înainte, abatoarele se ţineau cu animalele crescute în gospodăriile populaţiei. Oamenii duceau animalele la abator şi primeau bani. Eu am prins programul de subvenţionare a agriculturii, care era mult mai stimulativ decât cel al UE. Înainte erau gospodari care creşteau 150 de porci fiecare. Duceau porcul la abator şi primeau o sumă de bani. Apoi, veneau cu actele la Direcţia Agricolă şi mai primeau 10% din sumă, drept subvenţie. Condiţia era ca animalul să aibă între 90 şi 100 de kilograme. Statul dădea, la acea vreme, subvenţii şi pentru scroafa cu purcei până la 6 – 8 săptămâni, pentru fătări la vaci, pentru juninci ţinute până la o anumită vârstă, pentru tăuraşi daţi la abator. În 2009 s-a terminat definitiv cu acest sistem şi zootehnia s-a oprit brusc”, povesteşte Bărăgan.
Efectivele de vaci au scăzut mereu în ultimii 10 ani în Olt
În opinia directorului DAJ Olt, zootehnia ar avea o şansă dacă s-ar reveni la un program naţional de subvenţionare de tipul celui din 2003 – 2004. „Ar pleca zootehnia din loc, Subvenţiile europene şi naţionale merg astăzi aproape exclusiv către suprafeţele de pământ exploatat de fermieri, în vreme ce subvenţiile existente în zootehnie sunt o glumă”, a reliefat şeful agriculturii din Olt.
O soluţie pentru fermieri ar fi şi rezolvarea finanţării. 2Accept că suntem într-o economie de piaţă, dar mă întreb de ce băncile din vest dau credite cu dobânzi mici, iar filialele aceloraşi bănci din România oferă credite cu dobânzi de cinci ori mai mari. Eu bănuiesc un exces de zel al funcţionarilor români din sistemul bancar. Un exces de zel au arătat şi veterinarii când au desfiinţat micile abatoare, pretextând că aşa ne cere Uniunea Europeană, şi când au cerut condiţii prea de lux în micile ferme de vaci, de oi, de porci. Poate ar fi cazul să ne întoarcem cu faţa către zootehnia din micile ferme de familie. Acestea să fie stimulate financiar, să se dezvolte, să producă pentru piaţă. Altfel, aşteptăm să vină carne şi lapte din import”, mai spune Dan Bărăgan.
Sursa: Profitul Agricol
