AGENDA FERMIERULUI / Stare agro-meteo judeţeană. Interviul cu ministrul agriculturii

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 15 – 21 Decembrie 2015

 

Caracteristici meteorologice

În acest interval va predomina un regim termic al aerului în general normal, în cea mai mare parte a ţării.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -4…5°C, valori apropiate de mediile multianuale, în majoritatea regiunilor agricole. Temperatura maximă a aerului se va încadra între 0…9°C, în toată țara.

Temperatura minimă a aerului va oscila între -8…2°C, pe întreg teritoriul agricol al țării, cele mai scăzute valori fiind posibile în zonele depresionare, unde vor fi condiții de producere a brumei și a înghețului la suprafața solului. Sub aspect pluviometric, se prognozează precipitații sub formă de ploi locale, dar și mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare), neînsemnate din punct de vedere agricol, acestea fiind însoțite de intensificări de scurtă durată ale vântului. Izolat, în zonele joase de luncă vor fi condiţii de producere a ceţii, asociată cu burniţă.

 

Caracteristici agrometeorologice

Rezerva de umiditate accesibilă plantelor de grâu de toamnă pe profilul de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în aproape toată ţara, cu excepţia unor suprafeţe agricole din nordul Moldovei şi sudvestul Transilvaniei, unde local se vor înregistra deficite moderate de apă în sol (secetă pedologică moderată).

 

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Ca urmare, ritmurile vegetative ale culturilor de toamnă vor evolua pe ansamblu normal, în majoritatea regiunilor agricole. Starea de vegetaţie a cerealierelor de toamnă se va prezenta în general bunǎ şi medie în semănăturile efectuate în epoca optimă.

Sub aspect fenologic, cerealierele de toamnă (orz și grâu) vor parcurge apariția frunzei a treia (50-100%) și înfrățirea (10-100%), în cea mai mare parte a zonelor de cultură.

În funcție de data semănatului, la cultura de rapiță va predomina faza de înfrunzire (6-15 frunze).

Speciile pomicole și viticole se vor afla în starea de repaus biologic, la nivelul întregii țări. În zilele cu precipitații, lucrările agricole în câmp vor fi sistate temporar.

 

Recomandări de specialitate

 Definitivarea arăturilor adânci de toamnă;

 Administrarea îngrăşǎmintelor minerale pe bază de fosfor şi potasiu la culturile de toamnǎ semănate în epoca optimă și încorporarea gunoiului de grajd în câmp;

 Lucrǎri de întreţinere în podgorii și livezi.

 

 

Dinamita de sub scaunul ministrului

 

       Când Daniel Constantin i-a predat funcția lui Achim Irimescu, era numai zâmbet și miere. Azi, se vede că sub zâmbet se ascundeau gânduri perfide. Plasase sub scaunul noului ministru mai multe pachete cu dinamită financiară.

       Prima explozie s-a produs în momentul plății avansului la subvenția pe suprafață. Sute de mii de agricultori așteptau bruma de avans din SAPS, de 53 euro la hectar. Irimescu știa că plățile sunt întârziate și a cerut lămuriri de la directorul general al APIA; Mihai Puțintei l-a asigurat dă plățile se vor efectua de marți, 17 noiembrie, fără dificultăți. Ba, mai mult, că se vor plăti toți banii până la sfârșitul lunii noiembrie.

       Noul ministru a bănuit că, poate cu știința premierului Ponta, i s-a pregătit o capcană. Dar se aștepta mai degrabă să nu găsească banii în conturile de la Finanțe. În alți ani, plățile au fost efectuate din octombrie. Dar acum se invocă schimbările aduse de reforma Politicii Agricole Comune. Dar reforma a fost aprobată în 2013.

       Explozia s-a produs unde lumea se aștepta mai puțin: în softul cu care lucra APIA. În ziua în care au început să se introducă datele, întregul sistem electronic a crăpat. Prim-ministrul i-a cerut lui Irimescu să rezolve problema. Cum va ști! De câteva zile, scriu de mână ordine de plată, ca pe vremea bunicii.

       De ce a întârziat softul, când se știa că avansul se poate plăti încă din 16 octombrie? Firmele Siveco și Teamnet spun că au agreat un calendar cu APIA, în noiembrie 2014, dar APIA a semnat contractul abia pe 10 noiembrie 2015. Este probabil ca Daniel Constantin, preocupat de situația sa politică, să fi uitat de plăți. Dar, când a văzut că trebuie să plece, a înțeles că plățile pot fi o bombă cu efect întârziat; o grenadă cu cuiul scos, pe care să i-o arunce în brațe lui Achim Irimescu.

       De pe margine, unii strigă să ia măsuri, să-l dea afară pe directorul general, Puțintei. Alții sunt revoltați că a fost eliminat a-tot-știutorul secretar de stat George Turtoi. Tocmai acum, Pro Agro anunță mari proteste de stradă dacă fermierii nu primesc banii. Să fie ei înțeleși cu Daniel Constantin să pună dinamită sub scaunul lui Irimescu? Urmează alte probleme: despăgubirile pentru secetă, avansul pe agromediu etc. Cum se va descurca ministrul fără sprijinul PSD și UNPR?

                                                                                                  G. Ostroveanu 

P. S.  Un cititor ne întreabă: „cum se face că Siveco și firmele lui Ghiță câștigă toate licitațiile organizate de stat pe piața IT?” (Sursa: Profitul Agricol)

 

 

O subvenţie mai mult anunţată decât dată

 

       În loc de avansul pe suprafață, fermierii au avut parte, în ultima săptămână, de umilințe, bâlbâieli și explicații ridicole. Softul e de vină! Bun, ministrul Daniel Constantin era preocupat de soarta sa politică, dar secretarul de stat George Turtoi și directorul APIA, Mihai Puțintei, nu erau preocupați de plata avansului la subvenția pe suprafață?

       LUNI, 23 NOIEMBRIE, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, anunță că încep plățile. Ar fi fost deja emise 120.000 de ordine de plată. „Reprezentanții APIA m-au asigurat că, în circa trei zile, se pot plăti avansurile pentru 700.000 de fermieri, dintr-un total de 900.000”, a spus Irimescu. El ține neapărat să se dea acești bani și pentru a nu încurca socotelile Guvernului cu deficitul bugetar pe 2016.

       MARȚI, 24 NOIEMBRIE, ministrul revine. Spune că softul APIA s-a blocat pentru a doua oară și că au fost introduse manual doar 400.000 de ordine de plată. În aceste condiții, Irimescu a recunoscut că plata avansului este incertă, dar promite că va face tot posibilul ca banii să ajungă la cât mai mulți fermieri. Inclusiv să ceară aprobarea Comisiei Europene de prelungire a termenului de depunere a cererilor după 30 noiembrie, zi nelucrătoare. El mai promite că vor cădea niște capete la APIA, deoarece instituția a avut un an la dispoziție să pună la punct softul.

       MIERCURI, 25 NOIEMBRIE, problemele cu softul APIA ajung și la urechile premierului Cioloș. În ședința de guvern, el îi cere ministrului Agriculturii să-și mobilizeze oamenii zi și noapte, astfel încât, până la începutul lunii decembrie, să fie făcute cât mai multe plăți. „O să vă rog să comunicați pe marginea acestui lucru, să explicați oamenilor ce se poate face, ce nu se poate face. Dar e important să recuperăm cât mai mult din întârziere”, a mai spus Cioloș.

       Tot miercuri, liderii Pro Agro anunță că membrii Federației se revoltă. Au avut un an secetos și acum nu li se dau nici banii care i-ar ajuta să se redreseze. Dacă la conducerea Ministerului Agriculturii rămânea Daniel Constantin, probabil liderii Pro Agro i-ar fi adus mulțumiri pentru întârzierea plăților!

       JOI, 26 NOIEMBRIE, numărul cererilor de plată introduse în sistem a ajuns la „fabuloasele” cifre de 12.235 fermieri introduși la plată. „Deși sistemul informatic funcționează cu fluctuații, lucrurile au început să se miște.Se lucrează non-stop la APIA. Vom face plăți chiar și în zilele de sărbătoare, respectiv 30 noiembrie și 1 decembrie. Este foarte important să folosim și aceste două zile libere, astfel încât banii să ajungă la fermieri”, a declarat Irimescu. El anunță și schimbările promise la APIA. „Începând cu data de 2 decembrie, Florin Marius Faur, care a mai deținut șefia APIA până în 2012, îl va înlocui pe Mihai Puțintei.”

       JOI SEARĂ, Achim Irimescu e indecis. „Eu sper să ajungem la 100% din plată, dar cred că doar 75% dintre cei care trebuie să-și primească banii îi vor avea în conturi. Iar restul vor primi banii în luna februarie, când se termină controlul pe teren.”

       VINERI, 27 NOIEMBRIE începe disputa: cui ar trebui să se plătească avansul mai întâi, micilor fermieri, persoane fizice, care sunt mai săraci și au nevoie de bani, ori fermierilor mari, persoane juridice, care au de plătit salarii. Aceștia din urmă argumentează că, în baza adeverințelor de la APIA, au luat credite de la bănci, iar acum – dacă nu vin banii – au de plătit penalizări, pentru care nu sunt vinovați. (Sursa: Profitul Agricol)

                                                                                 Gabriela ANTONIU

 

 

Ordonanţa privind ajutorul pentru secetă e plină de neconcordanţe

 

       Miercuri, 2 decembrie, este ultima zi în care fermierii au putut depune cererile pentru despăgubirile privind seceta. Deși numărul lor este foarte mic, data nu poate fi amânată, căci OUG 45/2015, convenită cu Comisia Europeană, nu poate fi modificată. Nu doar data limită îi nemulțumește pe fermieri, ci și conținutul ordonanței. Tocmai de aceea, deputații din Comisia pentru Agricultură l-au convocat pe ministrul Achim Irimescu la o ședință pe această temă.

       Pe lângă deputați, la ședință au participat Emil Dumitru, liderul Pro Agro, și doi fermieri din Galați, veniți special pentru a discuta cu ministrul.

       Emil Dumitru este nemulțumita că reglementările de la Ministerul Agriculturii vorbesc de pierderi de venit, nu de pierderi de recoltă. „Până pe 20 noiembrie, au fost întocmite procese verbale prin comisiile județene instituite pe baza ordinelor de prefect. În țară nu a fost o aplicare unitară a Ordonanței, multe procese verbale nu s-au întocmit cu un procent de dăunare clar pentru fiecare fermier în parte.

       Bineînțeles, sunt eligibili fermierii persoane fizice sau juridice care u proces verbal de calamitate. Ei pot depune cererea de despăgubire pe baza pierderilor de venit. Or, procesele verbale sunt întocmite cu pierderi de recoltă. Mai mult decât atât, persoanele fizice înregistrate fiscal pe OUG 44/2008, PFA, IF, sunt încadrate la despăgubiri ca persoane fizice, cu toate că țin contabilitatea în partidă simplă și ar putea să facă dovada pierderilor de venit.”

       Un fermier își povestește cazul. Cei de la APIA din județul lui i-au spus că va primi mai puțini bani decât spera el. în loc de 560 de lei despăgubire pentru un hectar de porumb, va primi doar 224 lei.

       Cum au ajuns cei de la APIA la această sumă? Au înmulțit cuantumul maxim al despăgubirii (560 lei pentru porumb) cu procentul de calamitare (40%, scris pe procesul verbal întocmit de comisie):

                                                 560 lei x 0,4 = 224 lei.

       Calculul acesta este prins în ordonanța de urgență, în Anexa 2. Valoarea ajutorului de stat se calculează înmulțind suprafața calamitată cu procentul de calamitare și apoi cu cuantumul maxim la hectar.

Certificatul de producător mai mult încurcă decât ajută

        Pentru ca producătorii agricoli persoane fizice să poată obține acest ajutor, ordonanța impune ca aceștia să obțină certificat de producător, la momentul întocmirii procesului verbal de constatare a calamității. „Problema este că foarte mulți fermieri persoane fizice nu aveau certificatul emis la momentul respectiv, pentru că primăriile nu au fost pregătite să aibă acel atestat de producător”, punctează Dumitru.

       Achim Irimescu a lămurit însă problema: se pot primi atestatele de producător cu orice dată. „Rămâneau o grămadă pe dinafară. APIA verifică dacă există sau nu atestat de producător, fără nicio importanță la ce dată a fost emis.”

Nu a venit comisia pe teren, nu primești banii!

       Pentru ca fermierii să poată beneficia de ajutor de secetă, ei trebuia să cheme, în perioada 1 aprilie – 20 octombrie, o comisie pe teren, care să constate paguba și să încheie un proces verbal. Mulți au crezut însă că echipa va veni singură, pentru că fenomenul secetei nu s-a manifestat doar la unul sau altul, ci i-a afectat pe toți agricultorii din localitate.

       „Este o lipsă crasă de comunicare dinspre prefectură spre fermierii atât mici, cât și mari. De exemplu, în Bistrița-Năsăud, comisia de pe lângă prefectură a făcut evaluarea la vreo zece persoane: trei juridice și șapte fizice. Sunt mari cultivatori de cereale care nu au știut că trebuie să anunțe prefectura să le facă evaluarea”, a declarat deputatul Stelian Dolha.

       Probabil că lipsa aceasta de comunicare nu ar fi existat dacă, la rândul lor, și fermierii erau mai bine organizați, consideră deputatul Ioan Munteanu.

       „Când fermierii voiau să se asocieze, am găsit formule politice să nu îi lăsăm pentru că ni se părea că devin o forță. Dacă ești într-o echipă, ești la curent cu noutățile”, susține Munteanu.

       Deputatul George Scarlat este nemulțumit că în echipa de constatare a pagubelor a fost trecut și ISU. „Ce treabă are ISU când avem INMH-ul, care știe unde a plouat și unde nu? Oare Comisia Europeană ne-a băgat acest lucru (n. red.: ISU, membru în Comisie)? Oare nu ne punem piedici singuri? Sunt foarte mulți fermieri, și mai ales cei mici, care nu au depus cerere. Ce facem cu ei?”

       Pentru pierderile de venit, OUG prevede că se utilizează datele publicate de INS și datele operative ale MADR, pentru fiecare cultură în parte, prin utilizarea producției medii pe anii 2012, 2013, 2014 și a prețului mediu pe aceeași perioadă. Care este formula de calcul, nimeni nu știe însă. „Se spune în ordonanță că procesele verbale trebuie să conțină valoarea pierderilor, pentru ca APIA să despăgubească. Nimeni în teritoriu nu știe formula ca să calculeze valoarea. Așa că s-a scris doar procentul în procesul verbal”, punctează Scarlat.

Ajutor de secetă sau credite la bănci?

       Prezent la discuții, Romeo Burciu, fermier din comuna Barcea, județul Galați, a povestit cum cererea de ajutor de secetă îi aduce probleme în accesarea creditelor la bănci. „Fermierii care pică la control la PIA, cei 5% nu primesc partea de avans pentru continuarea lucrărilor. Eu sunt unul dintre ei. Când ești la control, dosarul stă până se finalizează. Suntem nevoiți să apelăm la credite, iar băncile ni le dau foarte greu. Este al doilea an consecutiv când pic la control și trebuie să apelez la mila băncilor. Dacă vreau să iau credite, firma mea trebuie să fie pe profit. Dacă am un leu pierdere, nu-mi mai deschide ușa niciun bancher. Pe de altă parte, mă lovesc de altă situație. Dacă am un leu profit, nu mai beneficiez de ajutorul de secetă. Deci, sunt la mijloc.”

                           OUG 35/2015 nu se mai poate modifica

       În ciuda tuturor nemulțumirilor create vizavi de ordonanță, ministrul Achim Irimescu susține că ea nu se mai poate modifica. Pentru asta, ar trebui notificată Comisia Europeană, apoi primit un răspuns. Dar nu mai este timp.

       „Din păcate, OUG nu se mai poate modifica. S-a adoptat ce am transmis la Comisia Europeană. Noi am făcut demersuri ca această OUG să iasă cât mai repede, pentru că fermierii așteaptă banii, mai ales într-un an de secetă. Din păcate, astea sunt condițiile europene. Legislația nu o mai putem modifica, dar trebuie să accelerăm să ajungă banii cât mai rapid la producători”, a declarat Achim Irimescu.

       Potrivit datelor deținute de MADR, de ajutorul pentru secetă ar urma să beneficieze 120.000 de fermieri, iar despăgubirile totale s-ar ridica la 640 milioane lei. Având în vedere problemele pe care le ridică ordonanța, probabil că cifrele se vor diminua. În orice caz, banii pentru despăgubiri ar urma să intre în conturile fermierilor până la sfârșitul anului.

CULTURA                 AJUTORUL MAXIM         AJUTORUL MAXIM

                                   PT. PERS. FIZICE (lei/ha)  PT. PERS. JURIDICE (lei/ha)

Porumb boabe                         280                                      560

Floarea-soarelui                       285                                      570

Soia                                          335                                      670

Cartof                                    1.130                                   2.260

Sfeclă de zahăr                          600                                   1.200

Legume în câmp                     1.490                                   2.980

Plante de nutreț                          222,5                                   445

Pășune                                          50                                      100

Fâneață                                         75                                      150

                                                     

                                                                                     Alina BARDAȘ

 (Sursa: Profitul Agricol)

 

 

2015 – Un an între agonie şi extaz

                                                                               de Barna Tánczos

       Dacă analizez anul 2015 din  perspectiva fondurilor europene disponibile în cele două programe de dezvoltare rurală (2007-2013 și 2014-2020), mă încearcă multe sentimente. De la o anumită satisfacție până la mâhnire și, câteodată, disperare.

       Deși mai avem la dispoziție practic o lună, putem trage concluzia că am încheiat onorabil programul 2007-2013. Absorbția de peste 90% situează România printre campionii Europei la cheltuirea banilor, iar în comparație cu celelalte programe de finanțare, putem afirma că agricultura a câștigat competiția internă. Cu mici abateri de la traseul normal, cu problemele și greutățile de rigoare, PNDR 2007-2013 a fost un  program bun, care a contribuit semnificativ la dezvoltarea sectorului agricol, la îmbunătățirea condițiilor de viață în mediul rural, chiar și în condițiile în care din implementarea efectivă au rezultat și sancțiuni administrative, procese, destituiri și chiar ani grei de pușcărie. A fost o lecție bună, o bază de la care am fi putut porni în noua perioadă de programare. Spun că „am fi putut” pentru că anul 2015 a fost, din multe puncte de vedere, anul decepțiilor.

       Pentru APIA, anul ce se termină a fost un calvar, de la început și până la sfârșit. Să ne aducem aminte cu câtă întârziere s-a deschis perioada de depunere a cererilor pentru plățile directe, de câte ori a modificat MADR regulile în timpul jocului, să ne reamintim cozile interminabile și forțele de ordine din fața sediilor APIA. Prelungiri de termene, sisteme informatice nefuncționale, oameni dezorientați, nervi, bani pierduți. Nici sfârșitul de an nu este mai fericit. Promisiuni, acuzații reciproce, conducători destituiți și fermieri fără bani. După mulți ani, APIA nu plătește avansuri, fermierii nu primesc un drept care devenise ceva firesc în ultimii ani. Nu caut vinovați și nici nu vreau să acuz. Dar am ajuns de la un sistem funcțional la unul falimentar. Așa arată anul 2015 din perspectiva plăților directe.

       La măsurile de investiții, lucrurile stau diferit. AFIR a trecut mai ușor peste greutățile închiderii vechiului program și ale lansării noilor măsuri. Aici lucrurile sunt mai nuanțate. Chiar dacă au fost multe sincope, s-au găsit soluții de salvare a proiectelor cu întârzieri. Tranziția la noul program a mai dat o gură de oxigen multor beneficiari. În schimb, noile măsuri au suferit. Reticența MADR de a publica pe site-urile ministerului și agenției procedurile de verificare mi-a lăsat un gust amar. Nu s-a dorit o transparență totală. Chiar dacă au fost mai multe solicitări decât fonduri disponibile, Măsura 4.1 pleacă de la studii „științifice” complet greșite în ceea ce privește potențialul agricol. Condițiile de protecție a mediului și măsurile de prevenire a poluării cu nitriți și nitrați inventate de MADR au fost halucinante, făcând aproape imposibilă depunerea proiectelor în zootehnie. Depunerea, retragerea și redepunerea proiectelor pe măsurile de infrastructură, eliminarea concurenților prin încărcarea în sistem a proiectelor incomplete vor da de lucru, probabil, organelor de anchetă penală.

       Sistemul este complicat, provocarea este uriașă. Soluțiile nu vor fi niciodată perfecte, niciodată nu vom fi cu toții mulțumiți pe deplin. De aceea, trebuie să venim cu propuneri și să îmbunătățim mecanismele, astfel încât fondurile disponibile să ajungă la cei care au cu adevărat nevoie de ele. (Sursa: Profitul Agricol)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here