„Dialog”-ul dintre generații sau poetica artei abstracte

În cadrul select al Galeriei „Artis” din Slatina, vineri, 26 februarie, s-a desfășurat vernisajul expoziției de pictură cu titlul „Dialog”, semnată de doi artiști ce împărtășesc un interes comun pentru pictura non-figurativă, abstractă.

Din punctul de vedere al autorilor, Gheorghe Dican și Marcel Duțu, pentru că despre ei este vorba în acest material, pictura nu mai poate fi împărțită în curente, mișcări sau direcții, pentru că prin interesul multor generații de artiști, caută să exprime universul sufletesc al artistului, în concordanță directă cu ideile și conceptele proprii dar și în raport direct cu contextul social, cultural și chiar politic, în care aceștia se manifestă.

Având acest preambul de partea noastră, încercăm să realizăm, pentru pasionații de artă mai mult sau mai puțin avansați, o scurtă analiză a lucrărilor expuse de cei doi plasticieni.

În privința lui Marcel Duțu, cunoscut publicului slătinean, se poate vedea cu ușurință demersul mai vechi pentru îmbinarea limbajului specific cadrului bidimensional cu arta volumului. Prin seriile anterioare, prezentate în expozițiile personale sau de grup, artistul lasă să se întrevadă un interes vădit pentru tehnicile mixte care permit soluții pentru o abordare specifică, de graniță, dintre diferite ramuri ale artelor plastice. Exponatele prezentate acum la „Artis” confirmă continuarea acestui demers și, mai mult de atât, registrul elementelor stilistice capătă noi aspecte interesante. Intervențiile volumetrice ce modifică planurile inițiale ale suportului, ca și când ar încerca să caute istoria basoreliefului, sunt jalonate acum de practicarea unor decupaje din planul inițial al suportului. Deși cumva riscante la prima vedere,  aceste intervenții au darul să sporească complexitatea ritmurilor și, în final, stârnesc atenția privitorului în diverse centre compoziționale. Completarea acestor registre ritmice cu o paletă mult mai diversificată, mai generoasă la nivelul gamelor cromatice combinate, conferă lui Marcel Duțu identitate artistică, autentică și distinctă în peisajul artistic local, dar și național, lucru confirmat de activitatea tot mai intensă la nivelul filialei UAP Vâlcea, unde treptat își câștigă locul de membru titular.

Cel de-al doilea expozant, după ordinea prezentării, este unul dintre cei mai importanți plasticieni contemporani la nivel național și, privind din această perspectivă, putem spune că este un mare privilegiu pentru pasionații de artă plastică să poată vedea o personală Dican acasă la ei.

Privind lucrările artistului vâlcean ești practic captiv într-o lume dinamică în care pictura și desenul conlucrează la eșafodajul unei poetici vizuale bine conturate, în care expresivitățile cromatice sunt susținute de forța liniilor modulate ce-și croiesc loc de sub straturile de laviuri ori demipaste semiopace. În fapt, este forța unui act artistic unic ce are în spate acumulări și experiențe de atelier spectaculoase, posibile doar în condițiile unei pasiuni și trăiri artistice asumate. Putem afirma că lucrările d-lui Dican sunt adevărate opusuri cromatice ce redau vibrațiile vieții în toată complexitatea ei, pe multiple paliere de observație și înțelegere.

Formal, lucrările domniei sale se pot încadra în mișcarea abstracționismului liric de filiație expresionistă. Recunoaștem că în realitate artistul caută să surprindă nu doar aparențele, ci mai curând o intimitate a unui proces mult mai complex și generos în același timp, prin care viața generează și întreține trans-formări ale formelor naturale, de la obiectele cele mai simple, elemente din natură și până la figura umană.

Cu siguranță această abordare nu este singulară, după cum recunoaște și artistul Gheorghe Dican: „Suntem la 106 de ani de la prima pictura abstractă a lui Kandinsky, la 100 de ani de la apariția manifestului DADA în cabaretul Voltaire din Zurich, la 100 de ani de la obiectul ready made a lui Marcel Duchamp…”, „în anii ’50 a apărut Jackson Pollock cu action painting”, care re-valorizează posibilitățile limbajului vizual și oferă artistului posibilitatea de a problematiza,  nu doar de a ilustra.

Poate tocmai din acest motiv și a faptului că în pictura sa se resimt influențe ale unora dintre cei mai importanți pictori expresioniști români (Mattis-Teutsch), precum și ale altor pictori români de dată mai recentă (Ion Sălișteanu), se poate afirma că pictura d-lui Dican este una autentică și de certă valoare artistică.

La final, putem spune că expoziția celor doi autori poate fi privită ca un tot unitar, în care doi artiști din generații diferite caută și reușesc, prin culoare, modalități artistice ce surprind elemente din complexitatea ființei umane și a contextului în care aceasta trăiește și se auto-identifică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here