INTERVIU / Ştefan Nicolae: Sper ca ţinta electorală de 35% pentru PNL Olt să fie depăşită

Reprezentant vechi şi marcant al Partidului Naţional Liberal, membru în Comitetul Executiv Judeţean al PNL Olt, fost subprefect şi prefect de Olt în perioada 2007 – 2009, Ştefan Nicolae a acordat OLT-ALERT.RO un interviu în exclusivitate în care vorbeşte, analitic şi cu puncte de vedere motivate, despre partidul din care face parte, despre adversarii politici ai acestuia, despre apropiata campanie electorală şi despre şansele PNL ca, după alegerile parlamentare din decembrie, să dea României un guvern de dreapta. El răspunde şi la întrebările legate de judeţul Olt, de modul în care se face politică la nivel local şi de ceea ce ar însemna, din punct de vedere social, o politică de dreapta în perspectivele de dezvoltare ale judeţului.

Se apropie campania electorală pentru alegerile parlamentare, iar dvs. aveți o zonă grea, sudul județului, acolo unde PSD, cu câteva mici excepții, stă extrem de bine. Cum sunt bătăliile electorale cu foștii dvs. parteneri de alianță?

Vreau să lămuresc un lucru încă de la început: acela că PSD-ul nu a fost, cel puţin pentru mine, un partener. Personal, am avut mari rezerve şi la constituirea USL. În sudul judeţului PSD-ul stă bine, aşa cum aţi afirmat şi dumneavoastră, dar din ultimele analize şi aprecieri personale reiese că un număr relativ mare de locuitori din sudul judeţului nu îi iubeşte foarte tare pe fruntaşii pesedişti. În legătura cu bătăliile electorale la care faceţi referire pot spune că pesediştii nu se pot debarasa de vechile metehne: liste suplimentare, căratul la vot, urna mobilă, adeverinţe medicale şi tehnicile speciale cunoscute. Personal, întotdeauna am făcut o campanie electorală pozitivă prin forţa cuvântului şi a argumentelor.

Există șansa ca în decembrie să luați mai multe voturi decât de obicei în localitățile de care vă ocupați dvs.?

Nu numai că există şansa, dar sunt ferm convins că, la votul din decembrie 2016, oamenii  vor şti să facă diferenţa dintre populism, minciună, lacomie, impostură şi ceea ce înseamna o Românie de dreapta = PNL.

Dle Nicolae, populația din Olt este una preponderent social-democrată în structura ei interioară sau domnia actualului PSD se sprijină doar pe numărul mare de primari care, se știe, dau tonul în alegeri?

Punctul meu de vedere este că majoritatea populaţiei judeţului Olt este una săracă şi uşor de manipulat. La o analiză statistică şi în dinamică numărul de asistaţi sociali la primăriile conduse de primari PSD, comparativ cu primăriile conduse de primari PNL, este cu mult mai mare şi asta spune totul despre cum se câştigă alegerile, cum poate fi şantajat şi manipulat, încurajat să nu muncească şi plătit din banii publici electoratul social-democrat la care faceti referinţă.

Credeți că raporturile de forțe se vor schimba vreodată în Olt în favoarea partidelor de dreapta? 

Da, raporturile de forţă se vor schimba, chiar dacă este nevoie de timp. O dată cu creşterea gradului de informare a populaţiei, graţie mass-media locale, dar şi prin ceea ce tinerii plecaţi la muncă în străinătate văd şi simt, oamenii pot face diferenţa privind standardele de viaţă, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, înţelegând astfel, în fond, democraţia.

Vă numărați printre foștii prefecți ai Oltului; cunoașteți, așadar, mersul județului, cu problemele lui, cu nevoile lui. Credeți că o politică de dreapta ar modifica viteza de dezvoltare a județului?

Dacă dreapta strânge, stânga risipeşte. Din analizele statistice reiese că judeţul Olt se află în partea de jos a clasamentului privind accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor privind alimentarea cu apă şi canalizare. De peste 20 de ani, administraţia judeţului este roşie, în special conducerea Consiliului Judeţean, şi se vede după gradul de dezvoltare a judeţului şi nivelul de trai. Este nevoie de un alt tip de viziune şi abordare prin realizarea unor proiecte integrate, prin atragerea de investitori, prin crearea de facilităţi, prin sprijinirea micilor întreprinzători şi antreprenori, prin dezvoltarea profesiilor liberale şi prin măsuri fiscale. Mai în glumă, mai în serios, v-aş invita să vedeţi ce înseamnă liberalismul în localitatăţile Urzica şi Osica de Sus, unde au fost, într-adevăr, asemenea proiecte şi măsuri.

Să spunem că localităţile la care faceţi referire au fost conduse de primari liberali.

Exact.

În perioada în care ați fost prefect ați declarat război mafiei balastierelor, vă amintiți? A fost unul dintre mesajele importante transmise de dvs. populației. Există o mafie în Olt și, dacă da, în ce domenii este ea mai activă?

Întrebarea dvs. are un soi de viclenie. În mandatul în care am fost prefect am întreprins câteva acţiuni, cum ar fi cele din zona balastierelor, permiselor auto, evaziunii fiscale, grupărilor de interlopi, multe dintre ele nefiind la vedere şi, de aceea, poate necunoscute. Nu am făcut parte din categoria celor care aleargă la şeful de partid cu agenda să ia notiţe. Nu am calitatea de a face aprecieri cu privire la faptul dacă există sau nu mafie în judeţul nostru, dar, ca un simplu cetăţean care se informează, am constatat şi eu, după cum a semnalat şi presa, că în judeţul Olt există grupări care acţionează după reţete de tip mafiot, în toate zonele.

Ce face PNL în Olt pentru înmulțirea adepților săi, pentru mărirea plajei de influență?

PNL Olt are porţile deschise pentru oamenii ce provin din toate categoriile sociale, care aderă, prin simpatie sau activitate, la doctrina şi la principiile PNL. În toate structurile teritoriale ale partidului încercăm să promovăm oameni tineri, bine pregătiţi profesional, cu principii sănătoase, oneşti.

Credeți că aveți șanse reale să vă atingeți ținta electorală de 35% în Olt? Argumentați, vă rog.

Eu sunt optimist şi sper ca ţinta electorală de 35% pentru PNL Olt să fie chiar depăşită. O componentă importantă pentru un asemenea deziderat o constituie organizarea şi mobilizarea membrilor şi simpatizanţilor noştri de partid, astfel încât să convingă un număr cât mai mare de oameni din electoratul indecis să susţină, prin vot, programul nostru de guvernare.

Sper că năravul PSD-istilor de a ameninţa agenţii economici, mai ales prin structurile deconcentrate conduse de indivizi fideli partidului, de a intimida primarii noştri şi de a manipula populaţia să înceteze sau, în cazul în care acerst lucru nu s-ar întâmpla, PSD să fie taxat de populaţia care a început să gândească altfel. Credeţi-mă, ştiu bine ce vorbesc despre aceste năravuri.

Ați avut o perioadă de câțiva ani în care dvs., liberalii, ați administrat țara în colaborare cu PSD și PC, în cadrul alianței Uniunii Social Liberale. De fapt, această alianță formată în 2011 a avut drept motivație principală opoziția la adresa președintelui Traian Băsescu. De ce nu a putut fi ea mai mult decât atât, de ce forțe de centru-dreapta nu au putut co-exista cu cele de centru-stânga, precum în Germania, spre binele poporului? De ce astfel de modele occidentale nu prind în România? 

Da, aveţi dreptate, politicienii noştri de dreapta şi de stânga nu s-au putut coagula pentru marile proiecte ale acestei ţări. E nevoie de timp, de o anumită educaţie politică. Lăcomia, minciuna, infiltrarea şi promovarea în partide de oameni cu structură de tip comunisto-securistic ne-au făcut să ajungem aici. Dar să nu uităm că domnul Iliescu ne spunea să nu ne vindem ţara, iar PSD au făcut-o praf. A făcut podul de flori peste Prut şi a semnat tratatul cu Rusia. Domnul Constantinescu, pe lângă unele reparaţii morale, la sfârşit de mandat, ne spunea că a fost învins de securitate, iar domnul Băsescu ne-a povestit 10 ani despre statul de drept. Vedeţi şi dvs. valorile prejudiciilor.

Să luăm doua exemple locale: privatizarea ALRO – ştiţi la ce valori a fost facută; cine a făcut evaluarea? Poate ne spune preşedintele PSD de atunci, condamnatul Adrian Năstase. Latifundiarii fruntaşi PSD ai Oltului care ne vorbesc despre democraţie şi prosperitate pot dormi linistiţi când se gândesc că fostul ministru al Agriculturii, Avram Mureşan, zace în puşcărie?

În aceste momente, cei doi oameni de stat actuali, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş, care se gândesc mai degrabă la generaţiile viitoare decât la alegerile viitoare, vor fi, împreuna cu PNL, o solutie pentru o Românie dreaptă.

Ce impresie vă face ALDE, despre care dl Călin Popescu Tăriceanu spune că este singurul partid liberal adevărat în România?

Nu aş vrea să fac prea multe aprecieri despre „ALDE“ Tăriceanu. Am fost prefect în timpul guvernării sale. Pentru mine este o mare deziluzie când văd cum pupă sutana  penalului Ponta şi a condamnatului Dragnea. Dumnezeu să-i „miruiască” după practica din Senatul condus de „ALDE” Tăriceanu.

În ce măsură a reușit, până acum, fuziunea PNL – PDL la nivel național și, cu precădere, în Olt? 

Fuziunea PNL-PDL este un proces de durată. Au  existat şi anumite animozităţi, anumite tensiuni, sunt lucruri normale, dar după alegerile parlamentare toate acestea se vor estompa. În 2017 vom avea congres. La Olt, lucrurile sunt încheiate, avem un preşedinte în persoana domnului deputat Gigel Ştirbu.

Se fac eforturi pentru unirea principalelor forțe de dreapta care, după alegerile parlamentare din decembrie, să dea un guvern. Credeți într-o asemenea reușită, ținând cont că PSD are șansa atragerii celor mai multe voturi, ajutat și de sateliții săi, PRU şi ALDE?

Aşa cum se văd lucrurile acum, cu 45 de zile înainte de alegeri, scorul se anunţă relativ strâns între cele două alianţe care se prefigurează. Convingerea mea este că vom avea o guvernare de dreapta, având ca forţă politică principala PNL, cu un premier în persoana domnului Dacian Cioloş, un om onest, cinstit, recunoscut de cancelariile europene, venit de la Bruxelles şi nu de la Teleorman, unul din cele mai sărace judeţe ale ţării, păstorit, de peste 15 ani, de condamnatul Dragnea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here