Candidaţii Alianţei Noastre România pe primele poziţii la Camera Deputaţilor şi Senat în Olt, Ioan Iordăchescu şi generalul în rezervă Alexandru Grumaz, s-au aflat, joi, la Slatina, unde s-au întâlnit cu liderii mai multor sindicate pentru discuţii legate de realităţile României de azi şi de alegerile parlamentare din 11 decembrie. Cei doi candidaţi au prezentat liniile directoare ale ANR, explicându-le sindicaliştilor că lucrurile importante prin care ţara s-ar putea întări nu sunt deloc complicate; ele sunt simple şi trebuie făcute cât mai repede, pentru că altfel România va avea mari probleme. Mai mult, un cunoscut medic din Slatina a tras un semnal de alarmă că, dacă românii nu susţin o mişcare naţională în jurul valorilor promovate de partidul înfiinţat de Marian Munteanu, România ar putea să dispară de pe hartă.
Stoparea vânzării terenului arabil către străini, adoptarea asocierii după un model foarte vechi, cel al obştilor de moşneni, adoptarea unei legislaţii clare, investiţiile strategice în agricultură şi infrastructură şi reforma în administraţia publică locală se numără printre lucrurile care trebuie rezolvate rapid, au spus cei doi candidaţi, pânâ când nu va fi prea târziu.
„În cadrul obştilor ne-am apărat şi glia, pământurile, şi ceea ce a avut ţara asta mai sfânt. Asocierea oamenilor în obşti de moşneni este un model studiat în universităţile de drept. Este posibil ca mai bine de 30 la sută din suprafaţa arabilă, cel mai bun pământ al României, să fie vândută? S-a vândut pământ pe graniţă. Este un fotbalist din Moldova care a vândut două mii de hectare pe fâşia de est a graniţei. Or ăsta este un pericol pentru siguranţa naţională. Pământul, apele, pădurile trebuie să ţi le aperi, aşa cum au făcut-o înaintaşii noştri”, a subliniat Ioan Iordăchescu, un ţărănist convins de 46 de ani, absolvent al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale Bucureşti.
Alexandru Grumaz le-a explicat partenerilor de discuţii faptul că salariile mici din România sunt ţinute la nivele scăzute intenţionat. Pe de altă parte, el a arătat că punctele slabe ale României în comparaţie cu state europene care duc o politică de expansiune creând facilităţi pentru cetăţenii lor să cumpere terenuri în ţări precum România.
„Forţa de muncă este ţinută la un anumit nivel, ca să poată investitorul (străin – n.r.) să vină şi să facă totul ieftin aici. Baza noastră, gospodăria ţăranului, a ajuns o batjocură. Italienii primesc credite fără dobândă să vină şi să cumpere pământ în România. Ai noştri nu primesc credite fără dobândă. România poate să asigure 80 la sută din producţia agricolă în Europa, şi noi importăm 70 la sută din ceea ce consumăm, lăsând la o parte faptul că evaziunea fiscală în agricultură este imensă. Acolo sunt banii de pensii. Să vorbim de investiţii strategice dacă vorbim de agricultură: noi n-am reuşit să facem canalul acela de pe Bărăgan, să putem iriga tot Bărăganul. Era o problemă să îi pună pe cei care nu mai lucrau în mină să facă ei canalul acolo? Asta era o investiţie strategică. Forţa de muncă este o problemă de securitate naţională, pentru că oamenii pleacă în afară şi nu mai vor să vină înapoi”, a reliefat generalul Grumaz.
El a ţinut să evidenţieze că nu aruncă acuze către un partid sau altul, afirmând însă că România se află de 26 de ani sub controlul unui cartel politic cu relaţii interpartinice.
„Ce turnăm în ulcior aia bem. Deci fiecare ce toarnă în ulcior aia bea. Nu este vorba de noi, este vorba de copiii noştri, de copiii dumneavoastră care sunt tineri, şi de copiii copiilor lor. Infrastructură nu ai, spitale nu ai; toate sunt numai poveşti. Salariile cresc când vin alegerile, drumurile se asfaltează doar când vin preşedinţii de state din altă parte sau, din nou, când vin alegerile. Nu zic că unii sau alţii sunt de vină. Dar pot să spun că este un cartel politic care s-a dezvoltat în 26 de ani, cu relaţii interpartinice, care a pus mâna pe România”, a precizat Alexandru Grumaz.
„Pe crucea mea nu va scrie că am fost senator; va scrie general”
Generalul candidat a mai arătat că Alianţa Noastră România nu şi-a propus să guverneze, dar şi-a propus să intre în parlament pentru a participa la procesul legislativ.
„România este o casă din paiantă cu termopane. Nu mai avem fundaţie. Dacă vine apa rămânem cu termopanele. Mai cârpim pe ici, mai cârpim pe colo. Noi nu ne-am propus să intrăm la guvernare, pentru că nu o avem forţa de a guverna. Dar o să avem forţă în parlament, să putem face legislaţie. Noi avem nevoie de legislaţie clară, avem nevoie de un cod fiscal bun; păi avem contravenţiile amenzile sunt din 1968, de pe legea din 1968 care a fost modificată şi copiată în 2001, Legea 2/2001. Ca pământul să nu mai fie înstrăinat trebuie doar o ordonanţă, atât. Nu dai o lege sofisticată, nu trebuie să gândeşti 70 de ani. Lucrurile astea simple trebuie făcute rapid, pentru că dacă nu le facem rapid vor exista mari probleme. deja avem probleme, nu mai ştim pe unde este şi al cui este pământul.
Dacă vă decideţi să optaţi în direcţia din care venim noi, votul nu ni-l daţi nouă, ci vi-l daţi dumneavoastră. Eu, generalul Grumaz, sunt mândru de ceea ce am făcut, de ceea ce am scris. Eu mă ştiu curat în toate treburile, N-am absolut nimic să îmi reproşez. Eu vin dintr-un sector unde nu am probleme financiare; vin într-un loc în care iau mult mai puţin. Dar vin pentru că am zis aşa: cariera unui general trebuie să se încheie acolo. Pe crucea mea n-o să scrie că am fost senator, o să scrie general. Asta este!”, a explicat candidatul ANR la Senat.
Câţiva lideri sindicali mai curajoşi nu s-au sfiit să critice toate clasa politică postdecembristă, admiţând că, într-adevăr, în parlament este nevoie de oameni noi precum cei din Alianţa Noastră România.
La întâlnirea celor doi candidaţi cu sindicaliştii a participat şi medicul Aurel Furtună, preşedinte de onoare al ANR Olt, care a mers mai departe decât cei doi oaspeţi, trăgând un energic semnal de alarmă că dacă în românia nu va fi susţinută o mişcare naţională în jurul unui partid ca Alianţa Noastră România, există pericolul ca România să dispară cu totul. Scăderea drastică a populaţiei de la 22 de milioane la sub 18 milioane de români, ca şi pericolele care încep să se contureze în partea de est a Europei sunt, în opinia sa, semnele unui asemenea fenomen.
VIDEO:
