DNA a pus sechestru pe bunurile unor șefi din CASMB și firme medicale în dosarul decontărilor fictive

Sursa foto: romaniatv.net

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au pus sechestru pe bunurile unor persoane cu funcții de conducere în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB), puse sub acuzare în dosarul decontărilor fictive.

Procurorii anticorupție au instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri mobile și imobile deținute de inculpații Ovidiu Munteanu, managerul Direcției Relații Contractuale și președinte, din 13 iulie 2017, al CASMB; Ion Răzvan Geambașu, director executiv al CASMB și manager al Direcției Medic șef a CASMB, Lucian Vasile Bara, președintele CASMB până la 13 iulie 2017; Gabriela Rodica Mocanu și Mina Elena Petrescu, funcționare în cadrul CASMB.

Aceeași măsură a fost luată și în cazul reprezentanților de firme medicale, inculpați în acest dosar, respectiv Violeta Loredana Ciocâlteu, Florina Jeni Bărbălău, Bujor Rudeanu, Adriana Rosmenteniuc, Mihai Răzvan Mischie, Maria Costică și Cristina Manta.

În plus, a fost instituit sechestru pe bunurile deținute de firmele care au obținut foloase necuvenite în dauna CASMB: SC Home Med Expert SRL, SC Lara Med Serv SRL, SC Frontida SRL, SC Home Medical Concept SRL, SC Micon Life SRL, SC Salvitae SRL, SC Claritas Servicii Medicale SRL, SC Pusa Medical Care SRL, SC Beta Medical Service SRL, SC Home Medical Assistance SRL.

„Aceste măsuri asigurătorii au fost dispuse de procurorii anticorupție prin raportare la infracțiunile reținute de procurori în sarcina inculpaților menționați, în vederea recuperării prejudiciului.

Inculpaților li s-a adus la cunoștință conținutul ordonanței privind dispunerea măsurilor asigurătorii, în conformitate cu dispozițiile CPP”, se arată într-un comunicat al DNA.

Două persoane au fost arestate preventiv, opt au fost plasate în arest la domiciliu, iar alte șase sunt cercetate în acest dosar sub control judiciar, în urma unei decizii luate de Curtea de Apel București în noaptea de luni spre marți.

Potrivit procurorilor DNA, inculpații menționați, în cursul anchetei penale, au încercat să influențeze martorii în cauză și să contrafacă mijloace de probă constând în înscrisuri, atât în mod direct, cât și prin determinarea altor persoane să adopte astfel de comportamente.

Procurorii anticorupţie mai arată că există date și probe potrivit cărora, începând din anul 2016, reprezentanții unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală, aflate în relație contractuală cu C.A.S.M.B., au aderat la grupul infracțional constituit din funcționari și conducători ai C.A.S.M.B. .

„Începând cu luna martie 2017, gruparea infracțională a fost sprijinită și de președintele C.N.A.S., BURCEA Marian.

Grupul infracțional a fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infracțiuni (înșelăciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, abuz în serviciu), Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate (F.N.U.A.S.S.) să fie fraudat prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond să nu fie folosiți pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraților care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit”, mai susţin procurorii.

În plus, inculpații participanți la grupul infracțional au construit, în mod repetat, proceduri netransparente și extrem de complicate ca măsură de precauție împotriva oricărei încercări de devoalare a modului nelegal de cheltuire a Fondului național al asigurărilor sociale de sănătate, iar conducătorii instituției, deși au avut cunoștință de activitățile infracționale, nu au dispus măsuri pentru verificarea, tragerea la răspundere și sancționarea celor care au acționat în scopul fraudării banilor de la C.A.S.M.B. .

„În concret, în perioada 2016 – 2017, inculpații reprezentanți ai furnizorilor autorizați de servicii medicale, au indus în eroare C.A.S.M.B. prin aceea că au prezentat ca fiind adevărate unele situații nereale (raportări false în ceea ce privește conținutul serviciilor medicale prestate, asiguratul care a primit îngrijirile, data, ora și persoana care a efectuat serviciul medical), ceea ce a condus la efectuarea de plăți necuvenite pentru servicii care nu au fost prestate. Astfel, au fost încasate de firmele inculpaților anterior menționați sume necuvenite cuprinse între 151.098 lei și 3.041.650 lei.
Prin contribuția infracțională a trei funcționare din cadrul C.A.S.M.B. (Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena și Sardare Jeana, cercetate în stare de arest preventiv), datele nereale, pe baza cărora reprezentanții firmelor au făcut raportările false, au fost înregistrate, șterse și reînregistrate în Sistemul Informatic Unic Integrat (S.I.U.I.), astfel încât serviciile medicale fictive să poată fi validate în S.I.U.I.
În concret, reprezentanți ai furnizorilor autorizați de servicii medicale, interesați în decontarea unor servicii medicale fictive sau nevalidate în Sistemul Informatic Unic Integrat (S.I.U.I.) au fost cooptați în schema infracțională de inculpatele Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena și Sardare Jeana, funcționare în cadrul C.A.S.M.B. . Identificarea furnizorilor care aveau interesul să deconteze nelegal servicii medicale a fost simplă, întrucât inculpatele aveau ca atribuții de serviciu verificarea dosarelor depuse de persoanele asigurate, pentru aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu, precum și verificarea documentelor depuse de furnizori (firmele furnizoare de servicii medicale) în vederea decontării serviciilor medicale prestate. În măsura în care constatau că actele depuse de firme nu corespundeau standardelor legale (recomandări medicale incomplete, raportări în fals de îngrijiri medicale la domiciliu în perioada în care asiguratul era internat sau decedat, raportarea în fals a unor servicii medicale la domiciliul asiguratului de către asistenți medicali care figurau în același timp cu activitate medicală în clinici, cabinete medicale etc.), inculpatele îi abordau pe furnizori și îi „învățau” să facă modificările necesare pentru a evita sancțiunile legale, pentru a obține decizii favorabile de decontare a îngrijirilor medicale la domiciliu și chiar pentru a întocmi fictiv raportări de servicii medicale, cu privire la pacienți care nu au primit îngrijiri ori cu privire la asistenți medicali care nu au prestat serviciile raportate.
De menționat că, deși teoretic aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu presupune doar depunerea dosarului propriu de către asigurat sau de către împuternicitul său legal, fără implicarea firmelor, în realitate, firmele sunt cele care inițiază relația cu asigurații, le acordă consiliere pentru întocmirea dosarului care trebuie depus la C.A.S.M.B. și, în multe cazuri, plătesc un avocat comun care depune documentele în calitate de împuternicit legal.
Cele trei funcționate de la C.A.S.M.B. dădeau asigurări că dosarele depuse de către firmele agreate vor fi și aprobate. În acest sens, recomandările medicale erau înlocuite cu altele completate într-o modalitate indicată de inculpate, indicațiile fiind menite să garanteze că numai acele cereri vor fi aprobate, în defavoarea altora.
Un alt tip de ajutor acordat de inculpate reprezentanților firmelor agreate a vizat furnizarea de informații din bazele de date la care aveau acces (în S.I.U.I. sunt înregistrate toate informațiile medicale privind asiguratul sau medicii aflați în relație contractuală cu casele de sănătate, inclusiv consultații, recomandări medicale, medicamente prescrise, servicii medicale prestate de spitale, clinici, furnizori, serviciile prin apelul unic de urgență 112 etc.). Aceste informații erau necesare pentru ca raportările false să nu fie depistate, mai exact pentru ca pacientul raportat în fals cu îngrijiri medicale la domiciliu să nu fie decedat, internat în spital ori preluat de ambulanță ori asistentul medical să nu aibă suprapunere de program cu activitatea medicală raportată în cadrul unei unități sanitare sau să nu acumuleze un număr de ore de muncă imposibil de prestat sau peste numărul de ore prevăzut în contractul de muncă și în contractul încheiat cu C.A.S.M.B.
Deși procedura C.A.S.M.B. prevede că listele cu programul de lucru al asistenților medicali din luna precedentă (denumite grafice) trebuie raportate la C.A.S.M.B. până în data de 10 a lunii curente, se poate observa că furnizorii agreați, aflați în conivență infracțională cu funcționarele C.A.S.M.B., obișnuiau să conceapă fraudulos aceste raportări și după o lună față de momentul în care serviciile medicale erau pretins prestate și chiar după data de facturare (decontul trebuie întocmit până în data de 20 a lunii următoare celei în care a fost prestat serviciul). Înregistrarea „graficelor” în S.I.U.I. este indispensabilă pentru validarea raportărilor în S.I.U.I. referitoare la serviciile medicale prestate, întrucât pe baza serviciilor raportate și validate se calculează sumele de bani ce urmează a fi decontate furnizorilor”, se precizează în referatul în temeiul căruia procurorii au cerut, marţi, arestarea preventiă a inculpaţilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here