În ciuda ploii, sute de slătineni au participat la parada militară de Ziua României/FOTO+VIDEO

Deși ploaia nu a contenit pe durata manifestărilor, sute de slătineni, mulți dintre ei cu copii, au înfruntat precipitațiile pentru a participa la ceremonia organizată de oficialități în centrul orașului de Ziua Națională a României, cu precădere la parada militară care a avut și elemente noi. Cu toții au purtat însemne tricolore, pentru că primăria a avut grijă să împartă 2.000 de steguleţe, 2.000 de cocarde şi 400 de fulare în culorile tricolorului. 

Seria manifestărilor a debutat cu intonarea Imnului Național, după care au fost rostite mesajele premierului României și ministrului de Interne, Carmen Dan, despre semnificația evenimentului.

Oficialitățile au depus apoi coroane la soclul statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza, după care prin fața publicului s-a perindat parada militară la care au participat efective ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, polițiști locali, dar și pușcași marini de la baza NATO de la Deveselu.

Anul acesta parada militară a avut și elemente noi, în sensul că, pe lângă autospecialele de la Jandarmi și Pompieri, au fost aduse și taburi, dar și tunuri ale armatei.

La manifestări au participat, printre alții, președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu, prefectul județului, Silviu Neacșu, primarul Slatinei, Emil Moț, viceprimarul Gigi Ernes Vîlceleanu, șeful Jandarmeriei, colonelul Dorel Drejoi, șeful Poliției Locale, Adrian Constantin Pop, dar și cei doi șefi ai bazei militare de la Deveselu, căpitanul James Craycraft şi comandorul Răzvan Brătulescu.

De asemenea, la ceremonia de la Slatina au participat și caracaleni de seamă, printre ei numărându-se și omul de afaceri Ion (Marian) Doldurea.

Ziua națională a României a fost, între anii 1866-1947, ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.

1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, datã la care Marea Adunare de la Alba-Iulia voteaza unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie-4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.

Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here