Viorica Dăncilă, Eugen Teodorovici și Mihai Fifor, noul trio de la șefia PSD: Cum au ajuns să obțină aceste funcții și în ce controverse au fost implicați până acum/ BIOGRAFIE

Sursa foto: b1.ro

Peste 4.000 de pesedişti au decis sâmbătă, la Congresul extraordinar al PSD, cine va conduce formațiunea. Viorica Dancilă, din premier PSD a ajuns şi preşedinte plin al PSD. A fost aleasă la Congresul extraordinar al partidului de 70% din delegați. 

Eugen Teodorovici a fost ales preşedintele executiv, cu 2463 de voturi din 3990 de votanţi, iar Mihai Fifor, cu peste 2.000 de voturi, a devenit noul secretar general PSD.

Iată, mai jos, cine sunt cei trei politicieni care alcătuiesc trioul care va conduce PSD de acum înainte:

Viorica Dăncilă, de la profesoara din Videle, la noua șefă a PSD

Membră PSD din 1996, Viorica Dăncilă a reușit să ajungă sâmbătă, 29 iunie 2019, președintele celui mai mare partid din România, funcție pe care o adaugă celei de prim-ministru și astfel, Dăncilă, o necunoscută până în ianuarie 2018 când a fost adusă din Parlamentul Europei direct în fruntea Guvernului, ajunge politicianul cu cea mai mare putere din România.

Foto: Inquam Photos /Octav Ganea

Viorica Dăncilă s-a născut la 16 decembrie 1963, la Roşiorii de Vede din judeţul Teleorman. A absolvit Facultatea Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, Ploieşti în 1988. În 2006 a absolvit masterul Spaţiul Public European din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. Este specializată în programarea şi managementul proiectelor, bazele economiei petroliere şi luarea deciziilor, expert în armonizarea legislativă – integrare europeană.

În perioada 1997-1998 a fost profesor la Liceul Industrial Videle. Din 1997 până în 2009 a fost inginer la Petrom SA, sucursala Videle, Serviciul Monitorizare Producţie Ţiţei şi Gaze.

A devenit membră a PSD din 1996, iar în perioada 2004-2008 a fost preşedinte al Organizaţiei de Femei PSD Videle şi consilier local în aceeaşi localitate. Din 2005 până în 2009 a fost preşedinte al Organizaţiei Judeţene de Femei a PSD Teleorman şi membru în Consiliul Naţional al PSD. Între 2003 şi 2011 a fost preşedinte al Organizaţiei PSD – Oraş Videle.

La 21 ianuarie 2009 devine europarlamentar social-democrat ca urmare a părăsirii de către Titus Corlăţean şi Cătălin Nechifor a Parlamentului European pentru mandatul de parlamentari naţionali. În cadrul Parlamentului European a fost membru supleant al Comisiei pentru control bugetar şi al Delegaţiei pentru relaţiile cu ţările din Mashrek şi membru titular în Comisia pentru bugete şi în Delegaţia pentru relaţiile cu Israel.

A fost aleasă iar europarlamentar pe listele PSD+PC în cadrul scrutinului din 7 iunie 2009. A fost membră în Comisia de Agricultură şi dezvoltare rurală din cadrul Parlamentului European, în Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Mashrek şi în Delegaţia la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana. A activat în cadrul Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European.

În 2014 primește un nou mandat de europarlamentar, fiind plasată pe locul 9 pe lista PSD-UNPR-PC, pentru că în ianuarie 2018 să fie alesa de Liviu Dragnea pentru funcția de premier după ce Mihai Tudose a pierdut conflictul și și-a dat demisia în CEx-ul PSD.

Funcția de prim-ministru vine la scurt timp și cu cea de președinte executiv al PSD în urmă înlăturării lui Niculae Bădălău, dar cu toate acestea Viorica Dăncilă rămâne doar o umbră a lui Liviu Dragnea până în 27 iunie 2019 când Dragnea pleacă direct din fruntea partidului la Peniteniarul Rahova. De atunci a trecut o lună de zile. O lună în care Viorica Dăncilă a schimbat direcția și a renunțat la mesajul de luptă împotriva “statului paralel”, ba chiar la ideea de existență a unui “stat paralel”.

O lună în care modificările la legile din domeniul justiției au dispărut în totalitate după 2 ani și jumătate în care au ținut toată atenția țării. O lună în care în jurul premierului s-au făcut remarcate tot felul de personaje care au primit chiar titulatura de “statul paralel” de la Guvern. O lună în care Adrian Năstase a revenit în atenția PSD, după o izolare de câțiva ani, și în care Victor Ponta pare tot mai apropiat de fostul partid pe care îl părăsea cu scandal și în care jura că nu se mai întoarce odată cu crearea Pro-România, dar alături de care este dispus acum să susțină același candidat în alegerile prezidențiale de la finalul anului.

Eugen ”Discotecă” Teodorovici, oportunistul perfect, este noul număr 2 în PSD

Eugen Orlando Teodorovici a fost ales sâmbătă în funcția de președinte executiv al PSD. Noul număr 2 din PSD, cunoscut și ca “Discotecă” sau “discotecarul fără minte” cum i-a spus Traian Băsescu, s-a remarcat pe scenă politică prin oportunismul care i-a marcat întreaga carieră și care, cel puțin până acum, l-a ajutat să capete funcții-cheie chiar dacă nu a arătat mereu rezultate care să justifice prezența acestuia în funcții atât de importante.

De altfel, “Discotecă” Teodorovici a știut să fie “sluga” perfectă atât pe lângă Victor Ponta, cât și pe lângă Liviu Dragnea sau, acum, Viorica Dăncilă, doar pentru a se pune bine cu șeful de partid și nu a avea probleme.

Acum odată cu această funcție, Eugen Teodorovici se visează președintele României, lucru pe care nu s-a ferit să îl afirme public, deși întâi că ministru al Finanțelor a dus România într-o situație foarte periculoasă care riscă să ne arunce într-o nouă criză economică și o incapacitate de plată.

Eugen Orlando Teodorovici s-a născut în 12 august 1971. Este absolvent al Academiei de Studii Economice şi are un doctorat în managementul fondurilor europene.

În perioada 2000 – 2004, Teodorovici a fost director în Direcţia de Coordonarea a Programelor ISPA şi SAPARD din Ministerul Integrării Europene, iar timp de un an, între ianuarie şi decembrie 2000, a activat în Ministerul Afacerilor Externe, la Departamentul pentru Afaceri Europene.

Între 2004 şi 2005, a lucrat la Ministerul Finanţelor Publice şi a fost director general la Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune.

În perioada 2007-2009, Teodorovici a fost secretar de stat la Ministerul Economiei şi Finanţelor, după ce între 2005 şi 2007 a fost director general al Autorităţii de Management pentru Infrastructură din minister.

În perioada mai-decembrie 2012, el a fost consilier de stat al premierului, după ce din iunie 2009 şi până în mai 2012 a fost director la Autoritatea de Audit a Curţii de Conturi a României.

În decembrie 2012, Eugen Teodorovici a fost ales senator PSD de Buzău. În aceeaşi lună a fost numit de premierul Victor Ponta ministru al Fondurilor Europene. El este membru în Consiliul de Administraţie al CEC şi reprezentantul României în Consiliul Director al Băncii Europene de Investiţii.

Teodorovici a fost şi membru al PNL, partid din partea căruia a candidat la alegerile din 2008 pentru un post de senator de Vrancea, dar a pierdut.

În septembrie 2014, preşedintele Traian Băsescu îl numea, într-o conferinţă de presă la Cotroceni, „acest dandy de la Fonduri Europene” şi „discotecar”. Fostul şef al statului spunea că, pe raportarea Uniunii Europene, pe luna septembrie, au fost cheltuite doar 37,5% din fondurile europene alocate în sumă totală de 19 miliarde euro, diferenţa de 12 miliarde euro putând fi astfel pierdută.

Timp de 25 de ani, el a lucrat numai în instituții publice, fie în domeniul finanțelor, fie în cel al fondurilor europene.

Joburile la stat i-au adus mulți bani, dar și datorii pe măsură. Acesta pare să fi ales investițiile în case și terenuri. S-a împrumutat la bănci aproximativ 800.000 euro și încasează din chirii 3.000 euro lunar.

Potrivit  declaraţiei sale de avere, Eugen Teodorovici are patru terenuri intravilane: unul în Otopeni, de 1.035 mp, şi trei în Bucureşti, de 70 mp, 166 mp şi 178 mp. Deţine un apartament (64 mp) şi trei case de locuit (440 mp, 220 mp şi 70 mp), toate în Bucureşti.

Teodorovici are și credite cu sume impresionante. Două la BCR, unul refinanţat în 2015, de peste 364.000 euro, şi altul refinanţat în 2015, de 229.033 euro, un altul la Credit Europe de 152.000 de euro, plus încă 100.000 de euro şi 75.000 de lei.

Pe lângă datorii, el încasează 3.000 de euro, pe lună, din chirii și ca senator a avut un salariu lunar de peste 8.000 de lei, bifând în declarația sa de avere 93.183 RON primiți de la Senat.

Mihai Fifor, devenit secretar general al PSD, la aproape un an de la episodul controversat al scrisorii anti-Dragnea

Congresul PSD l-a ales sâmbătă pe Mihai Fifor, în vârstă de 49 de ani, în funcția de secretar general al PSD. Fost ministru al Apărării, președinte al Consiliului Național al PSD și actual purtătorul de cuvânt al formațiunii, Fifor s-a remarcat prin încercarea de a evita orice conflict intern, lucru care l-a pus în centrul unui episod ilar odată cu scrisoare din toamna lui 2018.

Deși a fost unul din cei 24 de semnatari ai scrisorii prin care lui Liviu Dragnea i se cere demisia din fruntea PSD, Fifor a refuzat să își asume acest gest odată cu momentul în care a devenit clar că nu va avea rezultatul dorit. Acesta nu a fost prezent nici la CEx-ul PSD în care a fost discutată această temă, iar apoi a refuzat să admită că a semnat scrisoare deși jurnaliștii au dovedit că semnătura acestuia se află pe document.

Foto: stiripesurse.ro

În carieră acestuia, Fifor a mai avut parte de un moment neplăcut. În 2015, a fost refuzat de președintele Klaus Iohannis când a fost propus de premierul de atunci Victor Ponta pentru funcția de ministrul al Transporturilor. Acesta lucru nu a fost însă o piedică în carieră lui Fifor care avea să devină ministru al Economiei, apoi ministru al Apărării și chiar prim-ministru interimar după demisia lui Mihai Tudose.

El este licenţiat în Filosofie, doctor în Antropologie Socială şi a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare şi Colegiului Naţional de Afaceri Interne. În anul 1994, Fifor a absolvit Facultatea de Litere şi Istorie, specializare Filosofie, la Universitatea Craiova, iar în 1995 a urmat Masterul în “Literatura română”.

Mihai Fifor a devenit, în 2003, doctor în Antropologie Socială, iar în 2007 a mai absolvit Masterul “Managementul Afacerii Publice” la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. În anul 2009 a urmat cursurile Colegiului Naţional de Afaceri Interne “Managementul afacerilor interne”, Academia de Politie Al. I. Cuza, precum şi cele ale Colegiului Naţional de Apărare “Securitate şi buna guvernare”.

Foto: Inquam Photos

În ceea ce priveşte activitatea profesională, Fifor a fost, între anii 1994-2001, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Cercetări socio-umane “C. S. Nicolaescu-Plopşor” al Academiei Române, după care a deţinut funcţiile de director al Centrului judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Dolj şi manager al Muzeului Olteniei din Craiova.

În 2009 a devenit secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, post pe care l-a mai avut şi în 2012. De asemenea, timp de trei ani, între 2009-2012, a fost manager la Muzeul Olteniei. Începând din 2012, Mihai Fifor este senator. În 2014, el a fost ales preşedintele Comisiei parlamentare de anchetă privind terenurile achiziţionate de familia fostului preşedinte Traian Băsescu la Nana.

Sursa: b1.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here