Doctorul Mihai Craiu: “Sunt mai îngrijorat de dascăli şi de bunicii care-i aduc şi-i iau de la şcoală, nu de ceea ce vor face copiii”

Conf. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din Bucureşti, a explicat într-un interviu pentru Adevărul de ce este necesar ca elevii să revină la şcoală din septembrie şi ce reguli sanitare trebuie să respecte fiecare pentru a preveni infectarea cu virusul SARS-CoV-2.

“Cred că cel mai important lucru pe care trebuie să-l ştie un părinte este că, oriunde în lume unde au fost îngrijiţi pacienţi cu COVID-19, copiii au reprezentat o minoritate. Şi asta înseamnă că, indiferent de gene, de sărăcie, de mediu sau de orice altceva, copiii – din punctul de vedere al severităţii şi al duratei bolii – se îmbolnăvesc mai rar, mai puţin şi mai scurt decât adulţii. Eu, ca pediatru, sunt mai îngrijorat de dascăli şi de bunicii care-i aduc şi-i iau de la şcoală, nu de ceea ce vor face copiii”, spune medicul Mihai Craiu.

Doctorul recomandă părinţilor să stea de vorbă cu copiii, să le explice şi să-i înveţe cum se pot proteja.

“Principalul vehicul îl reprezintă picăturile de salivă, aerosolii. Şi aici cred că putem să facem ceva foarte important pentru copii şi care nu a fost menţionat până acum: până să înceapă şcoala, aş recomanda tuturor părinţilor să le arate copiilor ce face respiraţia. Să ia o oglindă şi să respire aproape de ea şi apoi să-i arate copilului de 5-7 ani că pe oglindă apare condens. Să deseneze cu degetul, să se joace, să inventeze o poveste şi să-i spună că microbul care „face buba, uite, aici este”. Vine de la noi, din căile aeriene, din năsuc, din guriţă, şi de asta este foarte important să stăm la distanţă şi să nu ne pupăm îndelung în prima zi de şcoală. Pentru că riscul de îmbolnăvire ţine de două lucruri: de doza de inocul şi de durata expunerii la inocul. Risc crescut de infecţie este când stai la mai puţin de un metru şi jumătate, fără niciun mijloc de protecţie, timp de 15 minute sau mai mult. Atunci iei boala sigur. Asta este definiţia de caz. Altminteri, dacă am lua doar trecând pe lângă cineva, ar trebui să fim toţi bolnavi, mai ales acum, de când au apărut aceste mutaţii genetice cu contagiozitate ceva mai mare şi severitate ceva mai mică. (…) Copilul mic trebuie privit – apropo de salivă şi aerosoli – ca o stropitoare pe un gazon. Stropitoare care este mică şi, cu putere mică, împrăştie o apă în jurul ei. Un copil care are un metru înălţime şi un volum curent de câteva sute de mililitri de aer răspândeşte într-un fel când vorbeşte şi strănută, în timp ce un adult de 1,75 metri înălţime, care are cinci litri de aer în plămâni şi care strănută sau vorbeşte tare, împrăştie virusul pe altă distanţă. Deci, contagiozitatea nu ţine doar de încărcătura virală. De aceea, cred că nu e bine să plecăm de la ideea că sunt mult mai contagioşi copiii. Sunt la fel de contagioşi ca orice altă persoană infectată. Pot împiedica măştile obişnuite transmiterea virusului? Au fost tot felul de discuţii pe marginea purtării măştilor. Adevărul este că orice fel de barieră de cârpă care opreşte transmiterea picăturilor de salivă este un foarte bun mijloc de protecţie. De aceea, CDC vorbeşte în acest moment despre „cârpă pe faţă” şi nu despre „mască medicală”. Indicaţia este ca profesorii cu comorbidităţi şi copiii mici care au boli severe – da, aceia trebuie să poarte măşti dedicate, dar ceilalţi pot purta orice fel de măscuţă. Nu e obligatoriu să fie o mască medicală, pentru că ea nu trebuie să-l apere pe cel care o poartă, ci pe cei din jur de picăturile mele posibil transportatoare de virus într-o comunitate de copii aparent sănătoşi”.

“Sunt ferm convins că trebuie făcute două lucruri: spălatul pe mâini, dimineaţa, când încep şcoala cei mici, şi purtatul măştii înăuntru. Un copil care răspunde la clasă trebuie să-şi pună mască pentru a nu răspândi virusul. Masca e prohibită doar la copiii mai mici de 2 ani. (…) Cred că trebuie făcută aerisirea clasei. În Danemarca, Olanda, Suedia, Norvegia – la fiecare 15 minute, la şcoală, se face pauză un minut – cu elevii în clasă, nu se opreşte ora, şi se deschid ferestrele. În foarte multe şcoli din Finlanda nu s-a mai închis uşa la clasă ca să nu trebuiască atinsă clanţa. Pentru că e atinsă de foarte mulţi şi un loc principal de infectare. Acolo unde nu se pot deschide ferestrele, se pot face ore în aer liber. Într-un cort mare, în curtea şcolii. Nu sunt absurd. Înţeleg că în unele comunităţi, unde transmiterea este mare, nu putem duce copiii la şcoală. Dar, pentru toate celelalte cazuri, există soluţii”, a mai spus doctorul Craiu.

Întrebat cum se pot proteja profesorii, medicul a explicată că masca şi eventual viziera care să acopere faţa nu ar trebui să lipsească din şcoli.

“Într-o şcoală pot fi câteva zeci de profesori. Ar fi vorba de o cutie cu 100 de măşti transparente pentru o şcoală mare din Bucureşti, să spunem. N-ar fi consumul aşa de mare. Statul poate să le furnizeze şi, în opinia mea, statul are principala obligaţie pentru dascăli, în aceste condiţii. Pentru că, încă o dată: mie de adulţi mi-e frică. Şi nu mie, personal: OMS-ului, experţilor de la INSP. Toate autorităţile spun că riscul mare este în cancelarie, nu în clasă. Nu ştiu ce să zic. Şcoală sigur trebuie”, mai spune medicul.

Sursa: romaniatv.net

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here