Avea toată viața înainte, un farmec aparte și starea de sinceritate era prima lui natură interioară. Iubea vânătoarea și călătoriile. Și era prieten cu toată lumea.
Acesta era Adrian Pop. A FOST! Aseară, pe nepusă masa, surprinzător – și pentru el – a plecat într-o lume mai bună. O plecare fulgerătoare și nedreaptă, pentru că avea doar 48 de ani, o familie frumoasă și o imensă bucurie de a trăi.
Acasă la un prieten fiind, le-a spus celor din preajmă că nu prea se simte bine, s-a așezat într-un fotoliu și dus a fost.
Îl cunoșteam de când a venit în Slatina, unde și-a urmat soarta și consoarta. Iubirea l-a adus aici tocmai de la Sighetu Marmației. L-am întâlnit prima oară în biroul avocatului Paul Pacea, unde ucenicea după terminarea Facultății de Drept. Apoi, cu ocazia altor câteva întâlniri, ne-am împrietenit. Era sincer, avea un farmec aparte și se împrietenea repede cu toată lumea. Era vesel mereu și mucalit. Asta este imaginea care o să-l însoțească în amintirile mele – veselia.
Avea o bucurie aproape copilărească în trăiri, era binedispus mereu și în starea asta primea pe oricine îi călca pragul. Nu refuza pe nimeni dacă i se cerea ajutorul și putea să ajute.
Moartea e pretutindeni și suntem conștienți că viața este trecătoare. Și totuși, moartea surprinde mereu. Dar când pleacă oameni ca Adi Pop, momentul este o cutremurare.
Drum lin, Adi, omule vesel și bun. Drum lin!
