Este scandal la Senat, după ce Ilie Bolojan a anunțat disponibilizări masive. Ilie Bolojan a declarat că la Senat, foștii demnitari și-au angajat oamenii pe durată nedeterminată, fără concurs, și au acum noii demnitari nu își pot aduce colaboratori. De aceea, președintele Senatului a decis că pentru fiecare post vor avea loc concursuri și își vor păstra locul de muncă doar cei care vor lua aceste concursuri.
„Am constatat de când sunt președinte al Senatului câteva acumulări negative, care nu pot fi contestate. În loc ca persoanele care sunt pe cabinetele demnitarilor să vină cu aceștia și să plece cu aceștia, așa cum este practica peste tot, din administrația publică până la Guvern, a fost posibilă angajarea directă, pe durată nedeterminată.
Prin urmare de-a lungul ciclurilor electorale au fost angajări peste angajări și am ajuns în situația în care o persoană care o ocupă o funcție de conducere, de exemplu, în Senat nu-și poate aduce niciun colaborator ci găsește niște oameni aduși de ceilalți ocupanți a căror pregătire poate fi discutabilă, a căror preocupări sunt total diferite de agenda demnitarului”, a spus Ilie Bolojan.
Sute de angajați riscă să își piardă posturile, iar acum oamenii se revoltă. Mai mulţi angajaţi ai Senatului au început să vocifereze în timp ce preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, făcea declaraţii de presă, în care a vorbit inclusiv despre reorganizarea instituţiei şi reducerea numărului de angajaţi, în urma unor concursuri pe post. Bolojan le-a cerut acestora să dea dovadă de respect. După încheierea declaraţiilor de presă, el s-a îndreptat spre angajaţii nemulţumiţi pentru a discuta cu ei.
Unii dintre angajaţi i-au reproşat că nu cunoaşte problemele reale.
”Vă readucem aminte că preşedinţia Senatului, ca toate funcţiile acestea, sunt efemere. Noi suntem cei care asigurăm continuitate, expertiză… nu se poate să veniţi cu idei de genul: vrem să schimbăm tot timpul oameni, vrem să… Vrem să avem expertiză? Vrem să avem specialişti?”, a adăugat o angajată.
”Vor fi concursuri corecte şi cei care stăpânesc meserie le vor câştiga. Sinecurile politice se vor încheia. Am discutat cu sindicatele, accept orice discuţie, dar dacă credeţi că schimbaţi ceva în felul acesta, nu se va întâmpla”, a replicat Bolojan.
Bolojan a fost huiduit când s-a îndepărtat de angajaţii care au spus că au declanşat un protest spontan.
”Respectul faţă de cetăţeni trebuie să-l probăm nu prin huiduieli, ci prin ceea ce facem. În mod evident e anormal să angajezi fără concurs oameni pe durată nedeterminată. Trebuie să-şi probeze această chestiune prin concursuri corecte, prin profesionalism. Eu respect pe toată lumea, dar nu merge cu mine cu asemenea atitudine”, a subliniat Bolojan.
El a subliniat că aceia care sunt profesionişti nu au de ce să se teamă, dar nu este normal să fie plătiţi cei care au venit fără concurs şi nu îşi justifică existenţa.
Bolojan a arătat că aceste concursuri vor fi făcute conform legii.
”Şefii de servicii şi tot aparatul e format de-a lungul anilor, vor avea două posibilităţi: să-i menţină pe ăia corecţi şi îşi vor face treaba sau vor fi în situaţia în care îşi vor bate joc de oameni şi asta se va vedea. Şi vor plăti cu posturile pentru asta”, a conchis el.
Conducerea Senatului a adoptat, marți, două memorandumuri care reduc schema de funcționare a instituției cu 24%. Numărul de posturi scade de la 796 la 610, inclusiv aproximativ 30 de poziții vacante, ceea ce va duce la concedierea a 156 de angajați.
Sursa: romaniatv.net
In campania electorală pentru alegerile parlamentare PNL a venit cu un plan de reforme, propus de Ilie Bolojan menit să schimbe modul de funcționare a statului român, prin eficientizarea administrației și reducerea risipei, după cum urmează:
1. Reducerea numărului de parlamentari la 300, conform voinței românilor exprimată prin vot la referendumul din 2009;
2. Debirocratizarea și fuzionarea agențiilor publice, pentru o administrație mai suplă, mai eficientă și mai rapidă, cu mai puține piedici pentru cetățeni și antreprenori;
3. Reducerea cheltuielilor cu demnitarii prin reducerea numărului de miniștri, de secretari de stat și șefi de agenții;
4. Descentralizarea administrației publice prin mutarea deciziilor trebuie mai aproape de autoritățile locale care cunosc cel mai bine nevoile comunităților lor. Descentralizarea propusă de Ilie Bolojan asigură un stat mai funcțional și mai eficient.
5. Reducerea subvențiilor pentru partidele politice care trebuie să fie responsabile față de alegători, să se concentreze pe performanță și transparență, fără a fi dependente de banii publici.
Pe de altă parte, România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-at reduce automat si numărul de agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
De aceea si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
Amintim că încă din anul 2023 când presedintele Camerei Deputatilor era Marcel Ciolacu a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României. (Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Ulterior, proiectul de lege a ajuns si la senat în timp ce presedintele senatului ajunsese Nicolae Ciucă, dar nici acesta nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare cu eventuale amendamente.
(Vezi: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
De aceea, guvernul actual Ciolacu-2 nu trebuie să mai tergiverseze lucrurile ci să ia proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, pentru a fi adoptat de actualul parlament acum când a ajuns cutitul la os din cauza deficitului bugetar excesiv.