Laura Codruţa Kovesi este audiată în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European. Îşi susţine candidatura pentru postul de procuror-şef al parchetului european, alături de ceilalţi doi procurori – unul din Franţa şi unul din Germania – intraţi în cursă.
ACTUALIZARE 18:50. S-a încheiat și audierea celui de-al doilea candidat și în scurt timp va începe audierea Laurei Codruța Kovesi. Fosta șefă a DNA a întârziat câteva minute, a anunțat președintele comisiei LIBE.
Principalele declarații ale fostei șefe a DNA, din prezentarea de 7 minute:
Sunt Laura Kovesi, am fost procuror 23 de ani, deci jumătate din viața mea am fost procuror. Am deținut cele mai înalte poziții în serviciul de procuratură din România, procuror general 6 ani și procuror șef al DNA timp de 5 ani. Aș fi onorată să continui munca atâtor oameni.
Parchetul European trebuie să protejeze interesele financiare ale UE, să recepereze daunele. Trebuie să se pregătească infrastructura, să se definească reguli interne. Pentru ca parchetul să funcționeze eficient trebuie să îndeplinim obiective comune cu Colegiul procurorilor europeni și să creăm acorduri de cooperare cu state participante și state terțe, de asemenea, să avem acorduri cu Eurojust, OLAF.
Cum pot eu contribui? Prin propriul exemplu. Am experiență îndelungată în gestionarea echipelor mari, în luare deciziilor strategice. Sunt obișnuită să lucrez în situații de stres și presiune publică.
Pentru mine, recuperea daunelor a fost cea mai importantă misiune. În timpul mandatului meu DNA a pus sub sechestru bunuri pe 2 miliarde de euro.
Am creat echipe de anchetă comune şi am cooperat cu peste 40 de ţări. Am pus sechestru pe proprietăţi şi conturi bancare din alte ţări.
Am identificat diferite tipologii de fraudă financiară, acest lucru mă poate ajuta să iau măsuri strategice.
Cred că procurorul trebuie să respecte statul de drept şi să aibă o busolă morală puternică, să aplicăm legea şi să respectăm drepturile fundamentale ale celor implicaţi în anchete.
Procurorii sunt importanţi pentru statul de drept.
Asta au în comun toţi procurorii din UE.
O justiţie independentă şi onestă poate lupta contra crimelor şi infracţiunilor. Numai o justiţie independentă poate apliva legea egal. Independenţa şi tragerea la răspunderea merg mână în mână.
Sunt constientă că aţi fost expuşi la informaţii negative despre mine. Vă stau la dispozitie să vă răspund la orice întrebare. Nu am nimic de ascuns.
Întrebare 1: Ați fost imaginea luptei anticorupție în țara dvs.. Care este experiența dvs. cu cazurile cele mai mediatizate și care este experiența cu OLAF?
Aproape toate cazurile pe care le-am investigat la DNA suscitau interes, pentru că competența DNA viza investigații pentru fapte de corupție la nivel înalt. Au fost investigate persoane care ocupau funcții înalte. De fiecare dată comunicarea publică s-a făcut cu respectarea principiului de nevinovăție.
Despre experiența cu OLAF, am cooperat cu această strucutră. Se vede prevede o cooperare strânsă, de a schimba informații prin acel sistem de case management. Deaspre cooperarea cu autoritățile statelor membre, și asta lucru este prevăzut în regulament.
Întrebare 2: Puteți să ne explicați în ce mod îndepliniți toate cerințele pentru ocuparea funcției?
Mulțumesc că pot lămuri infomații false. În momentul depunerii candidaturii am verificat criteriile, le îndeplinesc pe toate. În ceea ce privește gradul profesional, condițiile sunt îndeplinite. Să dețin o vechime de 15 ani, să nu fi colaborat cu serviciile de informații, să nu fi fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani și să fi avut calificativul foarte bine la evaluările profesionale.
Despre colaborarea cu serviciile de informații, legea prevede ideea de poliție politică și nu de colaborare instituțională.
Întrebare 3: Procurorul european ar urma să facă anchete cu cazuri de fraude şi în România, ar putea fi nevoie să investigheze si acolo cauze de fraudă. Care sunt temerile în acest caz? Stiu că există o relatie complicată cu Ministerul de Justiţie, avem apoi nivelul europea în cazuri transfrontaliere. Mă gândesc că sunt şi motivatii politice, presiuni.
În toată activitatea mea de procuror am respectat mereu legea si normele de procedură penală din legile speciale. Ca orice procuror trebuie să fim obiectivi
Dacă voi ocupa această poziţie, voi aborda profesional ce scrie în fişa postului şi obligaţiile din lege şi regulament. Nu are nicio relevantă ce s-a întâmplat în România, relaţia dintre sistemul de procuratură şi Ministerul de Justitie.
Întrebare 4: Cum ati folosi reţeaua de corespondenti EuroJust ca să vă asiguraţi că statele neparticipante la EPPO nu îngreunează activitatea? Cum veţi asigura ca prin această structură a agenţilor naţionali, EPPO va deveni cu adevărat un parchet european?
Procurorii europeni delegati vor rămâne procurori în sistemele lor naţionale şi fiecare sistem naţional are o relaţie cu puterea executivă. Anchete transfrontaliere s-au făcut şi în anii trecuţi. S-au folosit echipe de investigaţie comună, prin intermediul EuroJust. Acum va putea avea o colaborare foarte strânsă cu EPPO prin suport informativ şi folosirea unor ofiţeri de legătură necesară şi când vorbim de relaţia cu statele neparticipante în EPPO.
Cred că va fi o responsabilitate a procurorului şef de a încerca stabilirea unor puncte de contact, ofiţeri de legătură. Modul în care statele neparticipante pot fi convinse să adere la EPPO e prin obţinerea de rezultate credibile. Cetăţenii trebuie convinşi că EPPO e o structură eficientă.
Întrebare 5: Sunt mândră de faptul că se află astăzi aici în ciuda groznicei campanii pe care propriul guvern a lansat-o la adresa ei. Eu nu am motive să cred ce se spune. Ce măsuri ați lua pentru a se asigura că sunt respectate drepturile fundamentale ale suspecților?
Unul dintre principiile fundamentale ale EPPO este acela de a respecta drepturile persoanelor în anchetă. Cu siguranță asta va fi o prioritate. Dacă vor vor apărea situații în cazul în care un procuror va încălca drepturile persoanelor suspectate, sunt convinsă că se vor lua măsuri, apoi diseminarea informațiilor pentru evitarea unor astfel de situații.
Întrebare 6: Sunt complet solidară cu dvs referitor la atacurile la care ați fost suspusă și m-a mișcat faptul că l-ați menționat pe Giovanni Falcone. Am colaborat cu el în trecut. Să ne clarificați dacă din partea CIA ați primit o recunoaștere, în 2011 și 2007 și în contextul închisorilor secrete ale CIA.
Nu sunt premii care au fost oferite de CIA ci de o agenție de aplicare a legii, Secret Service, care protejează demnitarii SUA și moneda națională, respectiv dolarul. La DIICOT am investigat dosare cu falsuri de bancnote false și cyber crime.
La începutul activității mele, în 2006-2007, structurile de aplicare a legii se confruntau cu aceste probleme de aceea au necesitat pregătiri și de evaluare profesională. Nu am cooperat cu CIA. Toate știrile apărute astăzi sunt mincinoase.
Întrebare 7 Cătălin Ivan: În PE şi aceste două comisii discutăm de câteva valori: independenţa justiţiei, toleranţă faţă de corupţie, dreptul la liberă exprimare, libertatea presei. Este adevărat că CSM a constatat că DNA a influenţat instanţa într-un proces care vă viza direct?
Este adevărat că SRI a făcut parte din echipele mixte care au selectat probe instrumentate?
Cum explicaţi că 40% din cazurile DNA s-au soldat cu achitări?
Am avut un proces vizând nişte afirmaţii mincinoase în cadrul unei emisiuni, proces care a durat 4 ani şi s-a decis definitiv că am fost defăimată nedrept. Am câştigat şi în primă instanţă şi în calea de atac, au fost implicaţi mulţi judecători, nu am făcut niciun act pentru a influenţa, procesele au fost publice, mai multe instanţe diferite mi-au dat dreptate. Dacă CSM a constatat că a fost influenţat un judecător, un raport al inspecţiei arată că judecătorii spun că nu au fost influenţaţi. Raportul la care vă referiţi e atacat la ICCJ şi nu avem o decizie definitivă.
Ofiţerii SRI nu au administrat probe, nu au participat în procesul penal.Au fost sesizări. Probele au fost administrate de procurori, s-au administrat în faza judecăţii.
În fiecare an procentul de achitări e afişat pe site. Ultimul raport arată un procent de 36%, de 6 luni numai fac parte din DNA.
Dar, rata reală a achitărilor e de 13,6%. Diferenta sunt achitări datorate unor dezincriminări ale unor fapte penale, respectiv a abuzului în serviciu. Mai mult de jumătate din achitări sunt pentru dezincriminarea faptelor.
Întrebare 8 (Traian Ungureanu): Situația extraordinară dar reală a României în care Guvernul care va face propunerile de procurori vă este ostil. Cum veți rezolva această problemă de lucru și de imagine?
În ceea ce privește activitatea procurorilor delegați europeni, instrucțiunile se vor da de către camera permanentă. Din care face parte și procurorul șef european. Deci, procurorii delegați vor trebui să respecte instrucțiunile camerei permanente. Da, Guvernul este ostil față de Laura Codruța Kovesi, dar nu trebuie să fie ostil față de EPPO, din care vor face parte și câțiva procurori români. Indiferent de cât de ostil sau prietenos este un guvern, trebuie să-ți faci treaba cât mai bine.
Întrebarea 9 Maria Grapini: În ce mod aţi promova rolul procurorului european şi al procurorilor delegaţi? Aţi răspuns inexact, CSM v-a dat răspuns la contestatia făcută, că nu vi s-a refuzat gradul profesional de parchet general. Cum garantaţi un management corect după ce aţi fost demisă constituţional din funcţia de şef al DNA?
Rolul proactiv al procurorului european şi al celor delegati va fi conform normelor. Privind gradul profesional nu sunt la curent cu ce a făcut CSM, condiţia prevăzută de lege nu are legătură cu gradul profesional. Sunt primul procuror căruia i s-a refuzat această cerere, dar nu e o condiție prevăzută de lege.
Revocarea din funcţia de procuror şef a venit ca urmare a unei decizii a CCR în care nu am fost parte în proces. CCR a judecat un conflict între preşedinte, Guvern şi Ministerul Justiţiei, nu am fost citata, nu am avut posibilitatea de a mă apăra. Din acest motiv a trimis plângere la CEDO, care a trecut de filtru şi urmează să vedem ce decizie se va lua. Această plângere vizează chestiuni de principiu, dacă procurorii din România mai sunt sau nu independenţi.
ACTUALIZARE. Primul dintre cei 3 procurori care și-a prezentat candidatura în comisia LIBE este germanul Andres Ritter. Urmează reprezentantul Franței, Jean-François Bohnert. Laura Codruța Kovesi va fi cel de-al treilea procuror audiat. Ordinea a fost stabilită în urma tragerii la sorți.
Fiecare dintre candidați îşi prezintă proiectul de management şi răspunde întrebărilor adresate de membrii comisiei.
După prima rundă de vot, pe primul loc s-a clasat candidatul din Franţa, în timp ce Laura Codruţa Kovesi a fost pe locul doi, la egalitate cu procurorul din Germania.
Sursa: digi24.ro
