Prefectul de Olt, Mario De Mezzo, care își folosește funcția și instituția pe care o conduce pentru propria campanie electorală, este specialist în manipulare. Cinste lui pentru calitățile înnăscute sau dobândite în ale comunicării, dar o manipulare este o manipulare, incompatibilă cu buna-credință pe care el o afișează – doar o afișează! -, încercând să fie și popă, și hoț.
Manipulările la care Mario De Mezzo recurge pentru a atrage atenția publică sunt simple, asociate atacului la persoană, fără să anexeze acțiunilor sale argumente credibile. Utilizează, în schimb, minciuni și sensuri peiorative aplicate forțat unor termeni, urmărind doar decredibilizarea celor pe care îi atacă.
El vânează funcția de primar al Slatinei blamând și criticând într-un sens nu critic, ci jicnitor, batjocoritor, aducând acuzații și nu idei, încrâncenări războinice și nu proiecte. Deși pare un individ citit, servindu-ne ideea că apariția sa în tabloul politic local este, totuși, altceva, se folosește de cunoștințele sale într-un mod malefic, care nu îi face cinste, aplicând tehnici demne mai degrabă de dispreț. Nu așa se face o altfel de politică, deși oamenii au dreptul la o politică decentă, bazată pe idei și proiecte, nu pe gâlceavă.
Îmi amintesc că, în trecut, în emisiunile televizate în care De Mezzo avea calitatea de invitat, omul se lansa în tirade menite să nu îi lase pe colegii de platou, reprezentanți ai altor partide politice decât el, să își ducă la bun sfârșit punctele de vedere, încercând astfel să dovedească celor care îl trimiteau acolo că este bun și că se poate miza pe el.
Un soi de țață și atunci, și acum. Dar acum o țață înveninată. Răutatea, de-a dreptul patologică, pe care o pune în filmulețele video postate pe rețelele sociale spune totul despre felul său de a fi.
Mai nou, prefectul liberal a pornit un război și cu presa locală, cu jurnaliștii care refuză să îi propage discursul amoral. Isteric pe ambele fronturi, el joacă totul pe o singură carte, spre deosebire de cei care l-au aruncat în ring!
