Tot mai multe localități din România pierd locuitori, iar primăriile se confruntă cu dificultăți financiare tot mai mari. Aproape o treime dintre administrațiile locale nu reușesc să acopere salariile angajaților din veniturile proprii, în timp ce sute de orașe și comune nu mai îndeplinesc criteriile demografice prevăzute de lege.
Un studiu realizat de Funky Citizens, citat de Digi24, scoate la iveală problemele unui sistem administrativ rămas în urma schimbărilor economice și demografice din ultimele decenii.
Câte localități din România nu mai îndeplinesc criteriile demografice
Harta administrativă a României, conturată în mare parte în 1968, nu mai corespunde realității din teren. Potrivit studiului, între 2016 și 2025, nu mai puțin de 2.490 dintre cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale analizate au pierdut populație.
Mai mult, 120 de orașe, 52 de municipii și 441 de comune, în total 613 localități, nu mai respectă pragurile demografice stabilite prin lege pentru statutul pe care îl dețin. Unul dintre cele mai afectate județe este Teleorman, unde 96 dintre cele 97 de localități au înregistrat scăderi ale populației.
La polul opus, localitățile din apropierea marilor orașe continuă să atragă locuitori. Aproximativ 77% dintre localitățile cu populație în creștere se află la cel mult 35 de kilometri de o reședință de județ.
De ce nu își mai pot acoperi primăriile cheltuielile din venituri proprii
Depopularea pune o presiune tot mai mare asupra bugetelor locale, în special în comunele mici, unde veniturile colectate sunt reduse, dar costurile de funcționare rămân ridicate. Datele analizate arată că, în 2025, 30,9% dintre primării nu au reușit să acopere cheltuielile salariale din venituri proprii.
Situația este și mai îngrijorătoare în cazul cheltuielilor totale de funcționare. Doar 462 de administrații locale, reprezentând mai puțin de 15% din total, au avut suficiente venituri pentru a plăti atât salariile angajaților, cât și bunurile și serviciile necesare activității curente.
Cercetătorii atrag atenția că fiecare primărie are nevoie de un număr minim de angajați și de resurse pentru a funcționa, indiferent dacă administrează o comunitate de câteva sute sau de câteva mii de locuitori. Astfel, în localitățile mici, costurile administrative ajung să cântărească mult mai greu în buget.
De ce se dezvoltă marile orașe, în timp ce restul țării rămâne în urmă
Diferențele economice dintre regiunile României accentuează dezechilibrele administrative și demografice. Deși țara a ajuns la 77% din media Uniunii Europene în ceea ce privește PIB-ul pe locuitor, dezvoltarea este concentrată în câteva zone. Regiunea București-Ilfov atinge 181% din media europeană, în timp ce regiunea Nord-Est se situează la doar 47%.
Totodată, 91% dintre locurile de muncă destinate persoanelor cu studii superioare sunt concentrate în cele 41 de zone urbane funcționale ale țării. În aceste condiții, marile orașe și localitățile din jurul lor atrag investiții, angajați și noi locuitori, în timp ce comunitățile mai izolate pierd resurse și populație.
Sursa: b1tv.ro
