Papa Francisc va oficia, sâmbătă, de la 11.30, Sfânta Liturghie la Sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc, în cea de-a doua zi a vizitei sale în România. Ulterior, Sanctitatea sa va ajunge la Iaşi, unde va vizita Catedrala „Sfânta Maria Regină” şi va avea întâlniri cu tinerii şi familiile, la Palatul Culturii.
Peste o sută de mii de persoane din întreaga lume sunt aşteptate să participe, sâmbătă, la Sfânta Liturghie oficiată de Papa Francisc la sanctuarul marian de la Şumuleu Ciuc, acolo unde în fiecare an se desfăşoară cel mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală şi de Est.
Pregătirile pentru această vizită istorică au început de câteva luni, mai multe comisii şi sute de oameni lucrând pentru a pune la punct toate detaliile, de la textele liturgice până la veşmintele pe care le vor purta papa, cardinalii şi episcopii sau darul pe care Sfântul Părinte îl va primi la Şumuleu Ciuc.
Comitetul Interminiserial pentru ”Securitate Vizita Papa Francisc” a analizat condiţiile meteo şi a decis ca, sâmbătă, aeronava care îl va transporta pe Sanctitatea Sa să aterizeze la Targu Mureş, nu în judeţul Bacău, cum era anunţat iniţial.
”Schimbarea traseului nu afectează programul iniţial al Papei Francisc care va ajunge la Sumuleu Ciuc si la Iasi la orele anuntate”, a transmis Comitetul Interminiserial pentru Securitate “Vizita Papa Francisc”.
Altarul din şaua muntelui Şumuleu, de unde se va oficia slujba, a fost renovat, extins şi modernizat, pentru a satisface cerinţele unui astfel de eveniment, în zonă fiind construită şi o linie electrică de medie tensiune şi fiind amenajate căi de acces.
O comisie specială a pregătit textele liturgice ale slujbei oficiate de Papa Francisc, în care s-au introdus elementele specific locului, acestea fiind aprobate de Sfântul Scaun.
Potrivit membrilor comisiei, liturghiile şi cântecele vor fi în limbile latină, maghiară şi română, a fost editat un caiet care cuprinde aceste rugăciuni, respectiv traducerile în limbile respective ale cântecelor, iar răspunsurile la textele oficiale în limba latină, în care se va ţine slujba, „vor fi pe limba poporului”, respectiv fiecare dintre credincioşi va răspunde în limba sa.
La Şumuleu Ciuc, Papa Francisc va fi întâmpinat cu Imnul Papal, dar şi cu un vechi cântec bisericesc, „cântat de veacuri” la Şumuleu.
Predica pe care Papa Francisc o va rosti în timpul liturghiei oficiate la Şumuleu Ciuc va fi tradusă simultan în limbile română şi maghiară, acesta fiind singurul loc din ţară în care se va utiliza acest fel de traducere, în celelalte oraşe predica urmând să fie subtitrată pe ecrane.
La Şumuleu Ciuc, traducerea predicii va fi disponibilă şi pe frecvenţe radio, în română şi maghiară şi pe Internet în engleză, germană şi spaniolă.
La liturghia oficiată în celebrul sanctuar marian, Sanctitatea Sa va purta veşminte liturgice realizate de un cunoscut designer de haine bisericeşti, din Satu Mare, Sabău-Trifu Cristina.
Pe cazula (veşmântul liturgic) Sfântului Părinte, care este unicat, va fi Fecioara Maria de la Şumuleu Ciuc, din biserica Mânăstirii Franciscane, iar pe spate, logo-ul acestei vizite papale „Să mergem împreună!”.
În ceea ce priveşte veşmintele liturgice pe care le vor purta episcopii şi preoţii cu ocazia vizitei Papei Francisc la Şumuleu Ciuc, acestea au fost realizate într-un mic atelier de croitorie din Leliceni, o localitate în apropierea municipiului Miercurea Ciuc.
În organizarea marelui eveniment de la Şumuleu Ciuc au fost implicaţi peste 300 de preoţi concelebranţi, precum şi zeci de preoţi care vor fi prezenţi în mulţimea de pelerini pentru a-i împărtăşi pe credincioşi. De asemenea, la slujbă vor participa 60 de episcopi, patru diaconi, iar unele informaţii arată că ar urma să ia parte şi patru cardinali.
Pentru prima dată după cel De-al Doilea Război Mondial, statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria de la Şumuleu Ciuc, sculptată în lemn de tei, cu o înălţime de 2,27 metri, cea mai mare de acest fel din lume, cu o vechime de peste 500 ani, va fi urcată pe munte şi va împodobi altarul de unde Suveranul Pontif va oficia slujba în data de 1 iunie.
Scoaterea statuii originale din biserică are legătură şi cu faptul că Papa Francisc va oferi sanctuarului marian de la Şumuleu Ciuc un trandafir din aur, aşa cum face la toate locurile mari de pelerinaj dedicate Fecioarei Maria.
Este aşteptat ca din biserică să fie scos şi Laborumul, steagul sfânt al Şumuleului, aşa cum se întâmplă şi la pelerinajul de Rusaliile Catolice.
Cu ocazia marelui eveniment istoric, în apropierea altarului din şaua muntelui Şumuleu a fost amplasată şi o poartă secuiască de mari dimensiuni, la iniţiativa autorităţilor din Harghita, Covasna şi Mureş, care au dorit să prezinte valorile specifice acestei regiuni.
Evenimentul de la Şumuleu Ciuc va reuni un număr impresionant de persoane, circa 110.000 de oameni înscriindu-se online pentru a participa la Sfânta Liturghie.
Pe lângă pelerinii din România sau Ungaria, la Şumuleu Ciuc au anunţat că vin persoane din ţări foarte îndepărtate, cum ar fi Pakistan, Rwanda, Africa de Sud, Niger, Madagascar, Australia, Israel, Canada sau Namibia.
Sanctuarul marian Şumuleu Ciuc
SPP a anunţat că Sanctitatea Sa va folosi la Miercurea Ciuc papamobilul construit de uzina Dacia special pentru acest eveniment.
Citeşte şi: Papa Francisc: Când trăim în neîncredere, închişi în noi înşine, contrazicem credinţa
În localitatea Şumuleu Ciuc din judeţul Harghit se află Bazilica papală minoră închinată Sfintei Fecioare, păstorită de Ordinul Franciscan.
Data construirii prime biserici nu este cunoscută, însă istoria a consemnat reconstruirea edificiului, în perioada 1442-1448, ca urmare a distrugerilor provocate de invaziile turco-tătare.
În România există încă trei bazilici minore, în afara celei de la Şumuleu Ciuc – la Cacica, la Maria Radna şi la Oradea. Toate cele patru bazilici sunt sanctuare mariane şi sunt asociate pelerinajelor prilejuite de marile sărbători creştine.
În arhitectura interioară a bazilicii mariane din Şumuleu sunt reprezentative altarele lui Isus cel Suferind şi a Sfântului Ioan Botezătorul.
Cel mai mare pelerinaj catolic din Europa de Est are loc aici în sâmbăta Rusaliilor.
Mănăstirea franciscană adăposteşte o statuie făcătoare de minuni a Maicii Domnului, sculptată în lemn de tei, de 2,27 metri înălţime, fiind cea mai mare din lume.
Vizita Suveranului pontif la Iaşi
Ulterior, sanctitatea Sa va pleca spre Iaşi, unde va vizita, potrivit programului oficial, la ora 17.25, Catedrala „Sfânta Maria Regină”. De asemenea, la Iaşi, Papa Francisc va avea întâlniri cu tinerii şi cu familiile, la Palatul Culturii.
Catedrala „Sfânta Maria Regină” Iaşi este o biserică romano-catolică construită în perioada 1992-2005. La 24 iunie 1998, a fost celebrate prima sfântă Liturghie. Spaţiul de cult are 76 de bănci şi patru confesionale din stejar, baptisteriul pe partea dreaptă, la mijloc, şi un al doilea tabernacol pe stânga, la mijloc. Altarul, aşezat într-un desen care formează un peşte, are de o parte şi de alta pupitre de la care se proclamă lecturile sfinte. Potrivit site-ului amdis.ro, de la intrare până la altar este un covor din marmură cu stele. Pe cupola catedralei, cu cele 24 de nervuri, este monograma lui Hristos din centrul căreia coboară un candelabru, o replică a cupolei. Vitraliile sunt aşezate pe trei registre reprezentând teme legate de creaţie, alianţă, sacramente, misterele Rozariului.
De asemenea, Suveranul pontif va avea o Întâlnire Mariană cu tinerii şi cu familiile la Palatul Culturii din Iaşi la ora 17.45. Papa Francisc va susţine şi un discurs.
Palatul din centrul Iaşilor, conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, este o îmbinare fericită a mai multor stiluri arhitecturale: neogotic, romantic şi neobaroc.
Palatul de Justiţie şi Administraţie din Iaşi, construit între anii 1906-1925 după planurile arhitectului I.D. Berindey, s-a impus prin dimensiunile sale remarcabile. Astfel, turnul central al clădirii, care atinge 55 de metri înălţime, făcea ca Palatul să fie considerat în epocă cea mai înaltă clădire din oraş cu o amprentă la sol de 7330 mp şi o suprafaţă desfăşurată de 34.236, 35 mp.
Clădirea se distingea prin instalaţiile şi echipamentele tehnice moderne, achiziţionate din Germania, precum şi prin feroneria realizată de Casa Haug şi de renumitele firme franceze Krieger, Mericier şi Bagvès. Mobilierul Palatului de Justiţie, în stil neogotic, a fost proiectat şi realizat în celebrele ateliere Albert Goumain din Paris şi de către firma Mappel din Anglia.
În prezent, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi are sediul central în Palatul Culturii din Iaşi, unde funcţionează patru muzee de renume: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”, Muzeul de Artă şi Muzeul Etnografic al Moldovei.
Măsuri de securitate
În oraşele pe care le vizitează Suveranul Pontif sunt luate măsuri sporite de securitate şi s-au stabilit puncte de informare, puncte de acces pentru pelerini şi puncte de prim-ajuntor.
În Miercurea Ciuc vor fi instalate nouă spitale mobile şi puncte de prim-ajutor: în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc; în Şaua Şumuleului, la intersecţia drumurilor spre localitatea Leliceni; în Şaua Şumuleului, la intersecţia drumurilor spre localitatea Păuleni-Ciuc; pe Dealul Şumuleului, la liziera pădurii (4 spitale); în parcarea de lângă Catedrala Franciscană din Şumuleu-Ciuc (două spitale).
În Iaşi vor fi amplasate patru spitale mobile şi puncte de prim-ajutor: la Catedrala Catolică; în parcarea de lângă Prefectură; pe strada Palat (în partea stângă a Palatului Culturii); pe strada Anastasie Panu (în partea dreaptă a Palatului Culturii).
În ambele oraşe, credincioşii sunt rugaţi să nu fotografieze, să nu filmeze de pe balcoanele, terasele, sau din ferestrele clădirilor adiacente şi să nu folosească drone.
Autorităţile au stabilit şi o serie de obiecte interzise şi obiecte permise pentru accesul în perimetrul securizat pentru întâlnirea cu Sfântul Părinte Papa Francisc de la Şumuleu-Ciuc:
Obiecte interzise: arme, obiecte ascuţite sau contondente (ex. cuţite, cuie, ţevi metalice); obiecte care pot fi folosite pentru acţiuni violente sau pentru tulburarea ordinii publice (pietre, bile, recipiente cu vopsea, aparatură sau instrumente care pot deranja fonic, ex. vuvuzele) etc.; obiecte pirotehnice: petarde, brichete, artificii etc.; arme de jucărie, imitaţii ale armelor de foc, care pot fi confundate cu arme adevărate; băuturi alcoolice, droguri etc.; dispozitive cu lichid sub presiune (spray); dispozitive cu şocuri electrice; substanţe cu efect iritant lacrimogen, paralizant sau incendiar.
Obiecte permise: scaun pliabil de mici dimensiuni; ceaiuri, sucuri, alimente neperisabile; umbrele de dimensiuni reduse (cu tijă telescopică, nu tip ,,baston”); steaguri (cu suport din plastic, nu din lemn sau metal), pancarte ce reprezintă comunitatea de provenienţă; radiouri de mici dimensiuni pentru ascultarea traducerii; aparate foto; căruţ transport nou-născut, pe cât posibil pliabil.
De asemenea, în ambele oraşe au fost stabilite restricţii de circulaţie, locuri speciale de parcare şi trasee pe care pelerinii le pot urma pentru a ajunge în sectoarele special destinate spectatorilor la evenimentele publice ale Suveranului Pontif.
Restricţii parţiale de trafic, în acest week-end, la Miercurea Ciuc, Iaşi şi Blaj, pe timpul vizitei Papei Francisc
Traficul rutier este restricţionat parţial, sâmbătă şi duminică, la Miercurea Ciuc, Iaşi şi Blaj, pe timpul vizitei Papei Francisc. Şoferii sunt sfătuiţi să aleagă rute ocolitoare.
Potivit Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), sunt restricţii parţiale de circulaţie, sâmbătă, în municipiile Miercurea Ciuc şi Iaşi şi duminică, în municipiul Blaj, cu ocazia vizitei Papei Francisc.
Pentru evitarea aglomeraţiilor în trafic, şoferii sunt sfătuiţi să aleagă rute alternative.
Astfel, pentru relaţia Sfântu Gheorghe (judeţul Covasna) – Braşov – Gheorgheni (judeţul Harghita) se poate utiliza ruta ocolitoare: Sfântu Gheorghe – DN 11 – Braşov – DN 13 – Sighişoara – DN 13 – Bălăuşeri – DN 13A – Praid – DN 13B – Gheorgheni. Vehiculele cu masa totală mai mică de 10,0 tone pot utiliza şi traseul Sfântu Gheorghe – DN 11 – Braşov – DN 13 – Vânători – DN 13C – Cristuru Secuiesc – DN 13C – Bisericani – DN 13A – Praid – DN 13B – Gheorgheni.
Pentru relaţia Braşov – Bacău, vehiculele cu masa totală mai mică de 40 tone pot utiliza traseul Braşov – DN 11 – Târgu Secuiesc – DN 2D – Focşani – DN 2 – Bacău. Vehiculele cu masă totală mai mică de 30 tone pot utiliza traseul Braşov – DN 11 – Târgu Secuiesc – DN 11 – Poiana Sărată – DN 11 – Oneşti – DN 11 – DN 2 – Bacău.
Pentru relaţia Huşi (judeţul Vaslui) – Vaslui – Târgu Frumos (judeţul Iaşi) – Botoşani se poate utiliza ruta ocolitoare Huşi – DN 24B – Crasna – DN 24 – Vaslui – DN 15D – Roman – DN 2 – DN 28 – Târgu Frumos – DN 28B – Hârlău – DN 28B – Botoşani.
Pentru relaţia Teiuş (judeţul Alba) – Copşa Mică (judeţul Sibiu) se poate utiliza ruta ocolitoare Teiuş – DN 1 – Alba Iulia – Lancrăm – A1 – Sibiu – DN 14 – Copşa Mică. Vehiculele cu masă totală mai mică de 30 tone pot utiliza şi traseul Teiuş – DN 1 – Aiud – A10 – A3 – DN 15 – Iernut – DN 14A – Târnăveni – DN 14A – Mediaş – DN 14 Copşa Mică.
Sursa: romaniatv.net
