Asociaţia Forumul Judecătorilor din România anunţă că a atacat în instanţă acte administrative normative emise de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) privind modalitatea de desfăşurare a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Judecătorii susţin că, prin eliminarea probei scrise de la concurs, menţinându-se doar proba interviului, se elimină garanţia unui concurs obiectiv, care să asigure accederea în magistratură a persoanelor cu un înalt nivel de pregătire profesională. Prin desfăşurarea doar a probei interviului pentru candidaţii cu 10 ani vechime se relativizează standardele profesionale, cu efect asupra calităţii activităţii magistraţilor.
„Prin intervenţia legislativă asupra art. 521 alin. (2) lit. c), respectiv prin eliminarea „probei scrise, cu caracter practic” şi menţinerea doar a unei probe a interviului – art. 521 alin. (2) lit. b) – în vederea promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, legiuitorul a eliminat o garanţie a derulării unui concurs într-un mod cât mai obiectiv, care să asigure promovarea la instanţa supremă a judecătorilor cu un înalt nivel de pregătire profesională. Prin menţinerea doar a probei interviului pentru candidaţi se relativizează standardele profesionale, cu efect asupra calităţii activităţii judecătorilor instanţei supreme, este sporită doza de subiectivism şi, în acelaşi timp, se creează discriminări între promovările în funcţii de execuţie la celelalte instanţe şi cele la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, au transmis reprezentanţii Asociaţiei Forumul Judecătorilor, printr-un comunicat de presă.
Potrivit acestora,”inechitatea în reglementarea procedurilor de promovare la instanţele superioare este cu atât mai evidentă cu cât gradul de exigenţă profesională trebuie să fie direct proporţional cu ierarhia instanţelor de judecată în sistemul judiciar român, fiind necesar ca la instanţa supremă să îşi desfăşoare activitatea judecători care au dovedit că deţin cunoştinţe teoretice şi practice temeinice în specializarea pentru care candidează”.
În plus, Asociaţia precizează că, prin menţinerea doar a probei interviului pentru candidaţi, se relativizează standardele profesionale, cu efect asupra calităţii activităţii judecătorilor instanţei supreme, şi este sporită doza de subiectivism.
Judecătorii consideră că prin aceste dispoziţii „se nesocotesc flagrant şi actele internaţionale care consacră principiile fundamentale privind independenţa judecătorilor – importanţa selecţiei, pregătirii şi a conduitei profesionale a acestora, respectiv a standardelor obiective ce se impun a fi respectate atât la intrarea în profesia de magistrat, cât şi la instituirea modalităţilor de promovare”.
Judecătorii fac referire la o serie de recomandări internaţionale.
Potrivit Asociaţiei, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a recomandat constant guvernelor statelor membre să adopte sau să consolideze toate măsurile necesare pentru promovarea rolului judecătorilor, în mod individual, dar şi al magistraturii, în ansamblu, în vederea promovării independenţei acestora
De asemenea, aşa cum arată constant Comisia de la Veneţia, criteriile propuse care stau la baza analizei hotărârilor nu pot argumenta promovarea meritocratică în funcţii de execuţie a judecătorilor.
„Evaluările periodice ale performanţelor unui judecător sunt instrumente importante pentru ca judecătorul să-şi îmbunătăţească activitatea şi pot, de asemenea, să servească drept bază pentru promovare (aşadar nu pot servi drept criteriu principal de promovare, ci doar ca o bază, spre exemplu accederea la nivelul examenului scris după obţinerea calificativelor bine sau foarte bine în urma evaluării hotărârilor este suficientă). Este important ca evaluarea să fie în primul rând calitativă şi să se concentreze asupra competenţelor profesionale, personale şi sociale ale judecătorului. Nu ar trebui să existe nicio evaluare pe baza conţinutului deciziilor şi soluţiilor, nici ţinând seama de criterii cantitative cum ar fi numărul de achitări sau casări, care ar trebui evitate ca bază standard pentru evaluare”, citează Asociaţia Forumul Judecătorilor din Avizul comun al Comisiei de la Veneţia şi OSCE, referitor la legea constituţională privind sistemul judiciar şi statutul judecătorilor din Kazahstan.
Judecătorii consideră că evaluările hotărârilor judecătoreşti nu pot constitui bază de promovare la instanţa superioară, ci doar un instrument pentru a asigura îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie privită ca sistem, în raport de fiecare instanţă în parte.
„Atât timp cât România face încă obiectul monitorizării asigurării unei justiţii independente, prin intermediul Mecanismului de cooperare şi verificare, apreciem că validitatea criteriilor ce au determinat modificarea Legii nr. 303/2004 în anul 2011, potrivit recomandărilor Comisiei Europene şi solicitărilor magistraţilor, îşi păstrează pe deplin valabilitatea”, mai spun judecătorii.
„Reglementarea procedurilor de promovare a judecătorilor printr-un act normativ inferior legii, care completează evident dispoziţiile acesteia din urmă, încalcă normele constituţionale ce au în vedere statutul profesiei. Procedura de desfăşurare a concursului sau examenului de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie stabilită prin lege, ţinând de organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, lato sensu, iar statutul magistratului neputând fi inferior statutului funcţionarului public, chiar în lipsa unei reglementări distincte”, mai arată judecătorii în comunicatul de presă.
Potrivit documentului, arhitectura constituţională a Consiliului Superior al Magistraturii, organ colegial, implică atacarea la Plen a hotărârilor fiecărei secţii (cu excepţia hotărârilor secţiilor disciplinare, tot ca urmare a excepţiei consacrată printr-un text constituţional). Membrii reprezentanţi ai societăţii civile sunt excluşi de la marea majoritate a deciziilor, mai ales având în vedere noua repartizarea atribuţiilor între secţii, deşi Consiliul Superior al Magistraturii este un organ colectiv, care trebuie să funcţioneze, ca regulă, iar nu ca excepţie, în compunerea tuturor membrilor săi.
„Aşadar, prin lege organică nu se pot modifica rolul şi atribuţiile stabilite de Constituţie pentru C.S.M. ca organism colegial, respectiv pentru secţiile sale, ca structuri cu atribuţii în domeniul răspunderii disciplinare. Cel mult, se pot stabili doar pentru C.S.M. ca organism colegial alte atribuţii pentru realizarea rolului de garant al independenţei justiţiei. Rearanjarea rolurilor şi atribuţiilor între Plenul C.S.M. şi Secţiile C.S.M. conduce la afectarea rolului constituţional al C.S.M. şi la depăşirea atribuţiilor constituţionale specifice Secţiilor, contrar art. 125 alin. (2), art. 133 alin. (1), precum şi art. 134 alin. (2) şi (4) din Constituţie”, mai arată judecătorii.
Aşadar, atât timp cât Constituţia României a prevăzut o competenţă generală pentru Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ca organ colegial şi reprezentativ, şi doar o competenţă de atribuire pentru secţiile sale, nu se poate admite ca, prin lege organică, atribuţiile stabilite la nivel constituţional pentru a fi exercitate de Plen să fie exercitate de către secţii şi nici ca secţiile Consiliului Superior al Magistraturii să primească alte atribuţii care fie sunt contrare, fie depăşesc rolul lor constituţional stabilit în art. 134 alin. (2) din Constituţie.
Hotărârea Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1489/19.12.2018, pentru aprobarea organizării concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în perioada 21.12.2018-02.05.2019, modifică însă implicit Hotărârea Plenului CSM nr.74/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având unele prevederi de act administrativ cu caracter normativ, cel puţin sub aspectul fixării punctajului concursului, prevederi care vor produce efecte şi pentru examenele viitoare, în lipsa altor reglementări.
„Fiind un act infralegal, întrucât cuprinde proceduri de promovare într-o funcţie de judecător la cea mai înaltă instanţă din România, are consecinţe grave asupra carierei judecătorilor, ceea ce nu este admisibil decât dacă acel comportament se încadrează în conduita reglementată de legea organică”, mai spun judecătorii.
Potrivit acestora, Hotărârea Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1489/19.12.2018 a fost emisă în baza Legii nr. 303/2004, ale cărei prevederi încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, care instituie obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 134 alin. 4 şi art. 73 alin. 3 lit. j, l şi p din Constituţia României.
Cauza, având o coparticipare procesuală activă, este înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa.
Sursa: romaniatv.net
