Interceptările pe mandatele de securitate naţională nu mai pot fi mijloace de probă. Decizia CCR care aruncă în aer dosarele penale

Curtea Constituţională a judecat astăzi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României, se arată într-un comunicat de presă emis de CCR.

Dispoziţiile criticate au următorul conţinut:

Art. 139 alin.(3) din Codul de procedură penală: „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege. „;
Art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991: „(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate: […] d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a respins cu unanimitate de voturi, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României.

„Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”, este decizia judecătorilor CCR.

În ultimii 10 ani, au fost eliberate aproape 30.000 de mandate pe siguranţă naţională.