După mai bine de șapte ani de la deschiderea procedurii generale de insolvenţă împotriva celebrei SC Imobiliare Consloc SRL, firmă ce s-a aflat în subordinea Municipiului Slatina sub mandatele primarilor Darius Vâlcov și Minel Prina, Tribunalul Olt a hotărât, ieri, închiderea procedurii de faliment a debitoarei.
Deschiderea procedurii generale de insolvenţă a fost decisă de instanță în 3 martie 2014. După mai bine de șapte ani, perioadă în care au fost valorificate bunurile companiei pentru ca creditorii să-și recupereze banii, ieri, Tribunalul Olt a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar, a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC Imobiliare Consloc SRL și radierea acesteia din Registrul Comerțului.
„Aprobă raportul final şi bilanţul de lichidare întocmite de lichidatorul judiciar Casa de Insolvenţă GMC SPRL. Admite cererea formulată de lichidatorul judiciar şi în temeiul art. 132 al.2 din Legea nr. 85/2006 dispune închiderea procedurii falimentului debitoarei SC IMOBILIARE CONSLOC SRL. Dispune radierea debitoarei din Registrul Comerţului. În temeiul art. 136 din lege descarcă pe lichidator de orice îndatoriri şi responsabilităţi. În temeiul art. 135 din lege dispune notificarea prezentei sentinţe debitorului, creditorilor, administratorului social, Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Olt, şi Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Olt, pentru efectuarea menţiunilor de închidere a procedurii şi de radiere precum şi publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă”, se arată în hotărârea instanței de judecată.
Decizia nu este definitivă, părțile nemulțumite având drept de apel în termen de șapte zile de la comunicare.
După mai mulți ani cu profit, Imobiliare Consloc SRL, înființată în timpul primului mandat de primar al lui Darius Vâlcov, a intrat în declin încăpând cu 2011, deşi activitatea firmei – dezvoltare (promovare) imobiliară, publicitate, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea parcărilor publice din Slatina, administrarea ansamblului de locuinţe pentru tineri – 600 apartamente din zona Crişan, prestări servicii şi închirieri utilaje de construcţii – trebuia să-i aducă, în continuare, venituri consistente. În 2015, societatea înregistra datorii de peste trei milioane de lei, astfel că toată averea societăţii – parcarea supraetajată de lângă Spitalul Slatina (evaluată la 2.092.500 lei, conform raportului de evaluare), 11 uscătorii aferente unor scări de bloc evaluate la minimum 285.120 de lei, un apartament evaluat la 50.000 euro şi două terenuri intravilane în suprafaţă de 250 mp fiecare – a trebuit valorificată pentru acoperirea creanţelor. La coadă pentru recuperarea unor sume de bani au stat 18 creditori, printre aceştia numărându-se Primăria Slatina, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice, distribuitorul de energie electrică CEZ şi Compania de Apă Olt.
De asemenea, la masa credală s-au înscris şi firmele pe care Darius Vâlcov le controla prin interpuşi. Printre acestea, SC Contis Company SRL și SC Contis Consulting Company SRL, înfiinţate din ordinul lui Darius Vâlcov, potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Înfiinţată în 2005 la iniţiativa lui Vâlcov, SC Imobiliarea Consloc SRL a fost folosită de Administraţia Vâlcov în manevrele prin care vânzarea SC Aceti SRL, la care unic acţionar era tot Consiliul Local Slatina, s-a făcut la doar jumătate de preţ din valoarea contabilă a firmei, în favoarea unuia dintre prietenii primarului de atunci Darius Vâlcov, omul de afaceri bucureştean Ovidiu Ramba, pe atunci administrator al SC Rupiah SRL, care a achiziţionat societatea scoasă la mezat. Ca să dea o aparentă legalitate afacerii, la licitaţie a fost trimisă să participe şi SC Imobiliarea Consloc SRL, care a avut rolul de a mima licitarea, potrivit Camerei de Conturi Olt.
De la înființare, SC Imobiliarea Consloc SRL a fost profitabilă an de an, sub mandatele a doi directori generali, Gheorghe Neacșa și Liviu Marius Belu, până în 2010, cel mai mare profit fiind înregistrat în 2009 – peste 2,3 milioane de lei. Din 2011, când la conducere a fost numit fostul șofer al lui Darius Vâlcov, Lucian Șușală, compania a intrat într-un declin financiar din care nu mai avea să își revină. În 2016, pierderile acumulate depășeau 8,3 milioane de lei.
Lucian Şuşală a demisionat în 2015 de la conducerea societății, la o lună după ce a fost trimis în judecată pentru complicitate la trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind parte în dosarul în care Darius Vâlcov și Minel Prina au fost puși sub acuzare de DNA pentru fapte de corupţie.
Potrivit procurorilor, Şuşală ar fi participat la transferul unor mari sume de bani cerute de Vâlcov, pe vremea când era primar al Slatinei, cu titlu de mită, de la patronul SC Tehnologica Radion SRL, Theodor Berna, pentru a-l ajuta pe acesta să câştige mai multe licitaţii de lucrări organizate de Compania de Apă Olt, lucru care s-a şi întâmplat.
În acest dosar, Darius Vâlcov a fost condamnat, în 2018, în primă instanță, la opt ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, Minel Prina – la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare, iar Lucian Petruţ Şuşală a primit doi ani cu suspendare.
În apel, apărătorul lui Vâlcov a explicat în faţa instanţei că în cazul clientului său s-ar impune anularea deciziei de condamnare şi reluarea judecăţii de la zero la un complet de trei judecători de la aceeaşi instanţă, pe motiv că cei trei judecători care le-au condamnat pe clientul său în primă instanţă nu ar fi fost specializaţi pentru judecarea faptelor de corupţie, astfel că decizia luată de aceştia ar putea fi lovită de nulitate – situație generală statuată, ulterior, de Curtea Constituțională a României (CCR).
Procesul a fost suspendat, în octombrie 2019, când Curtea Supremă a sesizat Curtea de Justiţie a UE cu nu mai puţin de patru întrebări menite să lămurească în ce măsură ÎCCJ de la Bucureşti, în baza dreptului comunitar, are sau nu obligaţia de a ţine cont de deciziile CCR, asta în condiţiile în care se pune în discuţie faptul că CCR este o instanţă din afara sistemului judiciar, pe de altă parte care s-a pronunţat cu privire la o chestiune care nu priveşte strict legea fundamentală, ci mai degrabă o lege de organizare, o lege inferioară.
