Prof. Dr. Florin Mihălţan, medic primar pneumolog la Institutul Marius Nasta din Capitală a explicat situaţia în care se află mulţi dintre pacienţii care au făcut forme severe de COVID-19.
Specialistul spune că se vorbeşte puţin despre ceea ce se numeşte „long COVID”, complicaţiile pe termen ce pot apărea în urma bolii. Dr. Mihălţan afirmă că în jur de 70% dintre paturile alocate pacienţilor non COVID din unitatea sanitară sunt ocupate cu pacienţi care au astfel de complicaţii, cele mai multe dintre ele fiind respiratorii. Fibroza pulmonară post-COVID este pe primul loc între acestea, potrivit news.ro.
Ce este „long Covid”?
„Într-adevăr, serviciul alocat aparent non-COVID este la ora actuală covârşit de cazurile post-COVID care au o multitudine de probleme asociate, sunt pacienţi pe care îi moştenim din acut şi care vin cu multe surse de oxigen şi unii şi cu ventilaţie non invazivă. Se vorbeşte foarte puţin de long COVID şi de complicaţiile post-COVID, din păcate. Sunt două momente în cursul acestei contagiuni. Unul este cel acut, cu tot ceea ce înseamnă din punctul de vedere al consecinţelor, la formele severe, insuficienţă respiratorie acută, sindrom de detresă respiratorie, internare în terapie intensivă, şi din rândul acestor cazuri severe se recrutează ulterior, în faza a doua, complicaţiile la distanţă ale bolii, se numesc complicaţii post-COVID sau non-COVID şi care în principal sunt cu insuficienţe respiratorii, de data asta cu tendinţa de cronicizare, rămân complicaţiile pulmonare pe primul plan, 70% din complicaţii sunt respiratorii, iar din rândul acestor complicaţii respiratorii pe primul loc este aşa zisa fibroză pulmonară post covid”, a explicat Prof. Dr. Mihălţan.
În afară de complicaţiile post-COVID care pot apărea în cazul pacienţilor care au avut forme severe de boală, ajung la spital pentru îngrijire medicală şi o parte a pacienţilor care s-au tratat acasă prin medicul de familie, având forme uşoare sau moderate de boală. Şi în cazul acestora anumite simptome pot persista pe termen lung.
„Pe de o parte, sunt cazurile care sunt forme uşoare sau moderate, care nu au avut nevoie de spitalizare dar la care rămâne un cortegiu de simptome pe termen lung, uneori 6 luni, chiar până la un an, şi unde în principal tot simptome prelungite post-COVID respiratorii sunt: gâfâială, o dispnee pe care o acuză dar nu o obiectivăm întotdeauna, o fatigabilitate, astenie, marcată, musculară, cu dureri toracice, cu tuse, sunt simptomele cele mai importante. Sunt cazuri care stau acasă şi care vin ulterior în timpul 2 pentru această inexplicabilă patologie respiratorie pe care ei nu o înţeleg şi care este totuşi o complicaţie post-COVID. Dar cei care sunt spitalizaţi sunt de obicei cazurile severe de infecţie acută, care rămân cu aceste complicaţii pe termen lung”, a spus Prof. Dr. Mihălţan.
„Cei care au doar fatigabilitate pot să continue cu o vitaminizare, nu este nevoie de nimic altceva, când vin la un bilanţ la spital noi facem o radiografie şi o probă de suflat, ca să ne asigurăm că această probă de suflat este normală, nu a lăsat o obstrucţie, şi practic nu are decât simptomatice ca tratament, nu are nimic în plus de luat. Cei care sunt însă cu insuficienţă respiratorie, la aceştia se fac bilanţuri complete, se fac probe funcţionale complexe, se face examen de spută, se face tomograf computerizat, nu de puţine ori trebuie şi consult cardiologic, EKG sau ecografie cardiacă pentru că, în rândul 2 la complicaţii sunt complicaţiile cardio-vasculare, şi aici tratamentul, şi aici vine partea mai puţin cunoscută în patologie, dacă pentru partea acută se descoperă „în fiecare zi” un tratament, pentru partea aceasta post-COVID avem doar un singur etalon demonstrat la ora actuală şi anume corticoterapia, în rest alte tipuri de tratamente nu sunt stabilite până la acest moment ca fiind eficace, sunt tratamente care se folosesc în fibroză de altă natură, şi unde sunt de abia studii în fază 3 care încearcă să demonstreze că ele pot fi utilizate şi pentru fibroza post-COVID.
Mulţi rămân pe oxigen şi continuă oxigeno-terapia la domiciliu, iar unii au nevoie şi de ventilaţie, ventilator pe care îl iau acasă alături de oxigen. În cazul pacienţilor care au nevoie de corticoterapie, este vorba despre o prelungire a inflamaţiei pe termen lung, la nivel de interstiţiu, la nivel de căi aeriene şi corticoterapia este un tratament antiinflamator binecunoscut folosit de foarte mult timp în boli care au la bază inflamaţie în arborele respirator. Este o armă unică, dar care trebuie folosită cu discernământ, de multe ori pacienţii aceştia din păcate vin la pachet cu o multitudine de alte boli asociate, să nu uităm că formele severe sunt mai severe, ca să spun aşa, la cei care au diabet, au boli cardiace, au hipertensiune, sunt obezi, deci sunt pacienţi care uneori au contraindicaţie de utilizare a acestei corticoterapii pe termen lung”, a explicat Prof.Dr. Mihălţan.
„Ca paturi ocupate, în momentul de faţă post COVID cam 70% din paturi sunt ocupate de aceşti pacienţi. Foarte important, la categoria aceasta de pacienţi respiratori, la tot ce adăugăm noi, oxigen şi ventilaţie este să înceapă şi kinesiterapia precoce, adică să aibă un program de reabilitare respiratorie, de întărire a musculaturii. Noi avem kinesiterapeuţi dar în Bucureşti ştiu că mai există servicii de reabilitare care funcţionează în privat şi care sunt extrem de utile, sunt programe care se fac şi se prelungesc acasă, pot să meargă până la 4-6 săptămâni.
În principal, în aceste tipuri de asistenţă post COVID pe respirator sunt doar spitalele de pneumologie, cele care şi-au păstrat servicii non COVID, pentru că multe sunt alocate practic 100% doar COVID. Sigur că dacă pacientul are un post-COVID de tip cardio-vascular, neurologic, merge într-un serviciu de specialitate care tot aşa are paturi non-COVID”, a declarat Prof. Mihălţan.
Sursa: observatornews.ro
