Deputatul de Olt Emil Albotă îi ține partea ministrului Agriculturii în privința sumei mici, de doar 10 milioane de euro, primită de România de la Uniunea Europeană pentru acoperirea pierderilor suferite de fermierii români din cauza crizei cerealelor generată de grânele ucrainiene.
Parlamentarul afirmă că vina aparține UE, care a utilizat, pentru împărțirea banilor în regiune, o formulă de calcul depășită de realitate.
„Uniunea Europeană a avut unui funcționar, din ăla cu mânecuțe, care a luat Creionul de la ureche și ei început să calculeze după niște formule știute doar de el, anumite sume de bani, fără să se intereseze, zic eu, de particularitățile zonale, regionale. Și atunci, evident, rezultatele au ieșit cumva anapoda. Asta cel puțin în ceea ce ne privește, pentru că noi nu putem să discutăm de ce au luat alții mai mult ca noi. Cert este că noi am luat puțini bani, asta este problema. Suma de 10 milioane de euro a fost este și va fi considerată derizorie de către fermierii din România. Dar aici, evident, nu a fost vina ministrului Agriculturii, pentru că ministrul a încercat să interacționeze, să comunice cu oamenii respectivi, dar de data aceasta funcționarul european s-a dovedit a fi de tip germanic, aș spune eu. Adică nu a auzit și nu a luat în seamă plângerile, doleanțele pe care le aveam noi, ăștia, mai de la marginea Europei. Și atunci a ieșit o bulibășeală”, a declarat, pe postul local de televiziune OltTV, în cadrul emisiunii „De la stânga la dreapta”, Emil Albotă.
Acesta afirmă, însă, că UE va aborda o altă formulă de calcul, pe baza suprafeței însămânțate, și atunci România va primi o sumă mai mare de bani.
„Așa acum a declarat și Ursula von der Leyen, și vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, se va lua în calcul o nouă variantă care va avea la bază suprafețele însămânțate cu cereale. Și atunci, România ar fi cam pe primul loc în zonă, având undeva la șase milioane de hectare. Suntem urmați de Polonia, dacă nu mă înșel, cu trei milioane și jumătate de hectare, și de Bulgaria, cu vreo două milioane de hectare însămânțate cu cereale. În acest context, șansa, normalitatea ar fi ca noi să luăm o sumă mai mare decât ceilalți”, a precizat deputatul social-democrat.
El a explicat și modul eronat în care a avut loc primul calcul.
„Cum s-a calculat prima dată? Se făcut o medie a stocurilor pe ultimii cinci ani, Pe baza informațiilor de la INS, iar aici e o discuție. Pentru că, în general, fermierii românii în vânt cerealele de pe teren către mari Traderi de grâne, și ăia poți să țină stocurile la noi sau nu doar la noi. Așa că la noi putea să figureze un stoc mai mare în medie pe ultimii cinci ani, chiar și tocul de anul acesta când ai noștri nu au reușit să vândă mai nimic a fost puțin mai mare decât stocurile din Media ultimilor cinci ani, influențată de traderii care au avuseseră stocurile aici. Dar dar această medie nu a fost pe stocurile noastre, ci pe stocurile exportatorilor care comercializează cereale. Asta a fost filozofia de calcul și atunci suma a fost mică”, a mai spus Emil Albotă.
