Premierul României, Ilie Bolojan, a susținut, marți, o conferință de presă în care a prezentat detalii despre reforma pensiilor speciale.
Principalele declarații:
Despre vârsta de pensionare a magistraților
Așa cum știți avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații din România pentru că rezolvarea acestei situații era prinsă într-unul din jaloanele care ne permit accesarea de fonduri europene și avem reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze pe care nu le-am îndeplinit. În momentul de față, din ultima cerere pe care am depus-o, peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România și avem ca termen luna noiembrie să îndeplinim aceste jaloane.
Înseamnă peste 45, 50 de ani. După ce a acumulat o experiență importantă în profesie să poată pune această experiență în serviciul public și, cu siguranță, când vom avea un corp de magistrați care va rămâne în activitate până la vârsta standard de pensionare, dacă clarificăm cadrul legal, dacă îmbunătățim și calitatea legislației, cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de Justiție din România mult îmbunătățită.
Este foarte important pentru România să avem un sistem de justiție funcțional, un sistem de justiție de încredere, un sistem de justiție eficient și independent.
E prea repede (ieșirea la pensie – n.r.). Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, și am avut posibilitatea ca, în timp de trei luni de zile, la începutul acestui an, să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care două treimi, de exemplu, dintre magistrații din România ies la pensie la 47, 48, 49 de ani. Este o vârstă foarte redusă, este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu și e doar o problemă de calitate, dar nu doar una de calitate, este și o problemă de sustenabilitate în anii următori, pentru că nu mai avem oameni care să înlocuiască oamenii experimentați din sistemele noastre publice care se pensionează prea repede; nu mai există oameni pe piața muncii, generațiile care vin și intră practic în perioada activă sunt la jumătate sau și mai mici decât cele care ies în pensie sau urmează să iasă în pensie. Prin urmare avem o criză a forței de muncă pe care cel puțin cei din sectorul privat o resimt foarte mult, dar și cei care sunt în sectorul public.
Despre salariile magistraților
A doua problemă care este acumulată în acești ani este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut două etape acestei acumulări negative, am avut ani înainte de 2020 în care practic datorită formulei prevăzute în lege și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, subliniez, brut 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net. Lucru care este total anormal și nu există nicăieri în afara unor pensii private sau altor forme în care cetățeanul aflat în activitate și plătește el un fond de pensii pentru că vrea să aibă o pensie mult mai mare.
În sistemul de Justiție constatăm că acestea se ridică la aproximativ 24, 25.000 de lei, deci aproximativ 5000 euro net. Dacă faceți o comparație cu o pensie medie din România care este undeva între 500 și 600 euro, deci ne dăm seama că este o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere în care pensiile să fie mai mari decât salariile sau pensia să fie exact cât ultimul salariu.
Prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară și nu se poate face într-un termen foarte scurt, estimăm că se poate face până la toamnă pe baza unui dialog cu sistemul de justiție. Avem deci legi de salarizare care sunt interpretabile, care sunt neclare și care de multe ori au fost forțate în interpretarea lor.
Calitatea legislației dar și de interpretarea ei ne-a dus în situația în care în ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțele din România, generate de oameni din sistemul de Justiție, pentru drepturi salariale, care s-au bazat pe aspecte care țin de discriminare salarială. Faptul că la un parchet special sunt salarii mai mari decât la un parchet normal a fost considerată o discriminare pe acordarea de sporuri pe despăgubiri pentru condiții necorespunzătoare de muncă, pe așa numitul VRS – valoare de referință sectorială – care înseamnă un indicator de creștere a salariilor sau pe acte administrative care au fost validate prin hotărâri judecătorești. Sentințe în cascadă pentru care guvernele României din ultimii ani au pregătit și au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei, deci aproximativ 2 miliarde de euro, diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări, de exemplu cea de anul trecut nu a fost încă achitată și de asemenea înțeleg că mai există încă un stoc de sentințe pentru că aceste sume au fost recalculate, au fost evaluate alte miliarde de lei, ceea ce înseamnă un sistem în timp impredictibil de salarizare, care înseamnă pentru statul român sume importante de bani pe care nu le poate prevedea, pentru care nu există estimări de la un an la altul. Ori în condițiile în care suntem practic le plătim la creditele pe care le împrumutăm și nu ne mai putem permite aceste lucruri, e nevoie să intervenim și pentru a veni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, care să fie clară, nu se pune problema de a veni cu legi care, să spunem, reduc salarii și pur și simplu pentru a avea predictibilitate, pentru a avea stabilitate și a evita aceste zeci de mii de procese care oricum sunt nelalocul lor.
La ceea ce permite deci pensionarea la 48 de ani propunem o creștere a vechimii. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie, în așa fel încât pe logica de contributivitate de-a lungul întregii cariere să existe deci această formulă și aceste prevederi.
Din păcate, o mică parte care au preferat să rămână să lucreze, și le mulțumesc pentru că au optat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta standard de pensionare.
Deci vom avea practic întregul corp al magistraților în activitate la maturitatea vârstei profesionale și eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justiție din România, prin sentințele unitare și în general prin îmbunătățirea cadrului care funcționăm.
Al doilea element: cuantumul pensiei: am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările Uniunii Europene și în afară de specificul fiecărei țări, de ușoare diferențe care sunt, pot să spun că vârsta de pensionare este cea de 65 de ani în aproape toate țările Uniunii Europene, cu posibilitatea de muncă până la 68, 70 de ani. De asemenea în ceea ce privește cuantumul pensiei majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate, patru ani, cinci ani și așa mai departe și din această medie de salarii există calculat în diferite țări pe diferite procente.
Am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate, dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunerea e ca valoarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net. O valoarea care oricum e la nivel superior a situației din țările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
Aceste propuneri deci sunt în măsură să respecte principiile care țin de legislație de asemenea au fost analizate deciziile curții constituționale în așa fel încât aceste propuneri să îndeplinească aceste decizii.
Am gândit condiții tranzitorii care permite celor care astăzi lucrează sistemul de justiție și îndeplinesc condițiile de pensionare să se pensioneze după vechea lege și să lucreze în activitatea atâta cât doresc, atâta cât au capacitatea și dorința, în așa fel încât să nu avem niciun fel de fluctuații majore în sistemul de justiție și activitatea instanțelor și a parchetelor să se desfășoare în condiții normale în perioada următoare.
