Procurorii militari ai Direcției Naționale Anticorupție au anunțat, luni, că i-au adus la cunoștință generalului Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale, calitatea de suspect într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Potrivit DNA, faptele cercetate ar fi avut loc în luna iulie 2025 și ar viza o solicitare adresată Ministerului Educației și Cercetării pentru suplimentarea numărului de locuri finanțate de la buget la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București.
Anchetatorii susțin că generalul Gheorghiță Vlad, ar fi înlesnit emiterea și semnarea documentului de către general-locotenentul Iulian Berdilă, locțiitor pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării, deși atribuția respectivă ar fi aparținut exclusiv Direcției Generale Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
20 de locuri la buget suplimentate
Conform procurorilor, documentul transmis Ministerului Educației ar fi determinat suplimentarea cu 20 de locuri finanțate de la buget la Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrul UNEFS București.
În urma acestei decizii, 20 de candidați care fuseseră admiși inițial pe locuri cu taxă ar fi fost transferați pe locuri finanțate de stat.
DNA susține că, prin această modalitate, ar fi fost afectate interesele legitime ale Ministerului Apărării Naționale, iar cei 20 de candidați ar fi beneficiat de un folos necuvenit. Potrivit anchetatorilor, trei dintre aceștia urmau să fie încadrați, după finalizarea studiilor, pe posturi de ofițeri în cadrul MApN.
Generalul a fost informat oficial despre acuzații
DNA precizează că generalului Gheorghiță Vlad i-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile formulate împotriva sa, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.
Instituția subliniază că punerea sub acuzare și continuarea urmăririi penale reprezintă etape procedurale menite să permită administrarea probelor și nu afectează principiul prezumției de nevinovăție.
