Sindicatul Polițiștilor Europeni EUROPOL critică dur sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul fostului șef al IPJ Cluj, chestorul Mihai Rus, susținând că pedepsele aplicate unor foști șefi ai poliției clujene sunt prea apropiate de cele primite de agenții din subordine și că hotărârea ridică semne de întrebare privind modul în care este sancționată folosirea funcției de conducere în cadrul instituției.
Decizia pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul care îl vizează pe fostul șef al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, chestorul Mihai Rus, reaprinde dezbaterea privind răspunderea celor aflați la vârful ierarhiilor instituționale și modul în care justiția sancționează folosirea funcției publice în interes personal.
Cazul a pornit de la un incident rutier petrecut pe 29 aprilie 2024, când un autoturism a fost surprins de radar circulând cu 110 km/h într-o zonă din municipiul Cluj-Napoca unde limita legală era de 50 km/h. Potrivit anchetatorilor, la volan se afla chiar șeful IPJ Cluj de la acea vreme, chestorul Mihai Rus.
Dincolo de abaterea rutieră, procurorii DNA au susținut că ulterior ar fi fost pusă în mișcare o întreagă operațiune de acoperire a incidentului, în care mai mulți polițiști cu funcții de conducere și agenți din subordine ar fi fost implicați în denaturarea situației de fapt consemnate în documentele oficiale.
Potrivit hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Cluj, fostul șef al IPJ Cluj, Mihai Rus, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere pe o perioadă de patru ani, pentru complicitate la abuz în serviciu și fals în declarații. Instanța a dispus, de asemenea, efectuarea a 90 de zile de muncă în folosul comunității și interzicerea ocupării unor funcții publice timp de doi ani.
Fostul șef al Serviciului Rutier Cluj, comisarul-șef Mircea Rotar, a primit o pedeapsă de doi ani și 11 luni de închisoare cu suspendare și 80 de zile de muncă în folosul comunității.
În schimb, fostul adjunct al IPJ Cluj, comisarul-șef Ciprian Neag, a fost condamnat la trei luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani, precum și la 30 de zile de muncă în folosul comunității.
Ceea ce atrage atenția este apropierea dintre pedepsele aplicate șefilor și cele primite de agenții de poliție din subordine, opinează sindicatul polițiștilor EUROPOL.
Astfel, agentul principal Ioan-Raul Pașca a fost condamnat la doi ani și zece luni de închisoare cu suspendare și 70 de zile de muncă în folosul comunității pentru abuz în serviciu în formă continuată, iar agentul principal Cătălin-Claudiu Mureșan a primit un an și zece luni de închisoare cu suspendare și 60 de zile de muncă în folosul comunității pentru complicitate la abuz în serviciu.
Diferențele relativ mici dintre sancțiunile aplicate celor aflați la vârful ierarhiei și cele primite de subalternii care au executat ordinele sau au cedat presiunilor ridică semne de întrebare în spațiul public și în rândul polițiștilor, susțin sindicaliștii EUROPOL.
Criticii sentinței susțin că, într-o instituție puternic ierarhizată precum Poliția Română, funcția și autoritatea de comandă reprezintă factori care ar trebui să cântărească mai greu în stabilirea răspunderii penale, mai ales atunci când sunt folosite pentru influențarea activității subordonaților.
În același timp, decizia privind fostul adjunct al IPJ Cluj, care a primit o pedeapsă minimă și cu amânarea aplicării acesteia, a generat discuții legate de posibilitatea ca acesta să își continue activitatea în structurile Poliției Române.
Hotărârea Curții de Apel Cluj nu este definitivă. Părțile au la dispoziție 10 zile pentru formularea apelului, urmând ca instanța superioară să analizeze atât situația de fapt, cât și pedepsele dispuse în cauză.
