Ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, anunță că a depus în Parlament, în calitate de senator, proiectul de lege privind consolidarea unor acte normative din domeniul integrității. Oficialul susține că această soluție a reprezentat singura variantă prin care dezbaterea legislativă putea începe, în contextul în care Guvernul nu mai avea posibilitatea să inițieze proiecte de lege.
De ce a ajuns proiectul în Parlament prin intermediul unui senator
Predoiu explică faptul că proiectul elaborat de Ministerul Justiției împreună cu Agenția Națională de Integritate rămâne singurul document asumat oficial de Guvern și transmis Comisiei Europene. Potrivit ministrului, acesta respectă standardele europene și include garanțiile de transparență solicitate atât de ANI, cât și de jurisprudența națională și europeană.
„Proiectul elaborat de Ministerul Justiției, în colaborare și de comun acord cu Agenția Națională de Integritate, conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate, de jurisprudența națională și de cea europeană. Acest proiect a fost depus la Comisia Europeană. Nu există niciun alt proiect asumat de Ministerul Justiției și de Guvernul României în afară de Proiectul trimis Comisiei Europene, în linie cu standardele europene.”
Ministrul arată că, la solicitarea prim-ministrului, au avut loc consultări cu partidele parlamentare dispuse să participe la discuții, respectiv PNL, USR și UDMR. În timpul acestor întâlniri, formațiunile au propus o serie de amendamente și au condiționat participarea la procesul legislativ de includerea acestora în proiectul transmis Parlamentului.
Cum justifică Predoiu modificarea proiectului
Potrivit ministrului interimar, această situație a făcut imposibilă sesizarea Parlamentului cu forma inițială a proiectului. El afirmă că singura opțiune rămasă era depunerea unei propuneri legislative care să includă amendamentele solicitate, urmând ca toate modificările să fie analizate ulterior în procedura parlamentară.
„Având în vedere cele expuse la punctele 3 și 4, a fost limpede că singura manieră prin care putea fi declanșată procedura de dezbatere parlamentară era sesizarea Parlamentului cu un proiect care să includă amendamentele partidelor, urmând ca acestea să fie dezbătute în Parlament împreună cu celelalte partide parlamentare care nu au participat la consultările desfășurate în afara Parlamentului. Alternativa era menținerea procesului în stadiul de blocaj, cu un Proiect elaborat de Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate, depus la Comisia Europeană, dar fără sesizarea Parlamentului, Guvernul neavând posibilitatea de a iniția proiecte de lege, după cum bine se știe.”
Predoiu spune că, după o consultare cu prim-ministrul, s-a decis ca el să înainteze proiectul în calitate de senator. Oficialul amintește că această procedură respectă și decizia adoptată anterior de conducerea PNL, potrivit căreia miniștrii care sunt și parlamentari pot depune în Parlament proiecte ce reprezintă jaloane asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Ce rol au amendamentele și cine stabilește forma finală a legii
Ministrul subliniază că proiectul trimis Parlamentului nu înlocuiește documentul transmis Comisiei Europene și nu modifică poziția oficială a Ministerului Justiției. În opinia sa, scopul principal al acestui demers este reluarea procesului legislativ și evitarea riscului ca România să piardă un jalon important din PNRR din cauza blocajului instituțional.
„Prin urmare, din perspectiva subsemnatului, ministru interimar al Justiției și senator:
- a) am menținut la Comisia Europeană Proiectul de lege consolidat elaborat de Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate, în linie cu toate standardele europene, singurul care angajează instituțional Ministerul Justiției și Guvernul României în fața Comisiei Europene;
- b) am depus la Parlament, în aplicarea unor decizii luate pe linie guvernamentală și politică, o propunere legislativă care a inclus amendamentele partidelor participante la consultări — Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România — pentru a declanșa procesul de dezbatere parlamentară în situația în care Guvernul nu putea sesiza Parlamentul și pentru a-i oferi Parlamentului posibilitatea de a-și aduce contribuția la îndeplinirea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Acest demers de a depune la Parlament propunerea legislativă în forma respectivă are, așadar, semnificația deblocării unei situații de stat care amenința să conducă, prin inacțiune, la pierderea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, chiar dacă în cadrul proiectului există amendamente care nu reflectă fidel viziunea mea juridică asupra unor instituții juridice cuprinse în proiect.”
Cum descrie ministrul decizia adoptată
Predoiu afirmă că asumarea acestei inițiative a implicat inclusiv costuri de imagine, însă consideră că interesul statului a avut prioritate. El spune că obiectivul principal a fost deblocarea procedurii legislative, în timp ce Parlamentul va decide forma definitivă a actului normativ.
„Din punctul meu de vedere, a fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente, uneori inevitabile în astfel de situații, de care am fost conștient. Consider că a fost o decizie de stat corectă, întrucât:
- a) a deblocat situația;
- b) Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului propunerii legislative.
Modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă. Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”, a încheiat Predoiu.
Proiectul de lege poate fi citit integral AICI
Sursa: b1tv.ro
