Îmbătrânirea ar putea fi încetinită, iar unele dintre efectele sale biologice ar putea fi parțial inversate. Este una dintre direcțiile de cercetare prezentate la cea de-a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate, desfășurat pe 24 septembrie, la București. Un cercetător de la Harvard Medical School a prezentat rezultate experimentale potrivit cărora anumite celule îmbătrânite au dobândit caracteristici asociate unor celule cu aproximativ 14 ani mai tinere. Cercetarea se află însă în fază de laborator și nu reprezintă un tratament disponibil pentru oameni.
Nouă experți internaționali din șapte țări, alături de zeci de specialiști, cercetători și medici români, s-au reunit la Biblioteca Națională a României pentru a discuta despre cele mai recente direcții de cercetare în domeniul longevității.
Congresul, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu International Longevity Alliance, a adus în prim-plan o întrebare importantă pentru medicina viitorului: cum poate fi prelungită perioada din viață în care oamenii se bucură de o sănătate bună?
Celule cu caracteristici asociate unei vârste biologice cu 14 ani mai mici
Unul dintre momentele congresului a fost prezentarea susținută de Patrick Paine, cercetător la Harvard Medical School, care a expus în premieră în România rezultatele unui studiu experimental privind întinerirea celulară cu ajutorul peptidelor.
Potrivit datelor prezentate de organizatori, cercetarea a explorat noi metode de reprogramare celulară, inclusiv utilizarea factorului GxF1. În cadrul experimentelor, celulele îmbătrânite au dobândit caracteristici asociate unor celule cu aproximativ 14 ani mai tinere.
Rezultatele deschid o direcție de cercetare privind posibilitatea de a influența mecanismele biologice ale îmbătrânirii. Ele nu demonstrează însă că organismul uman poate fi întinerit cu 14 ani și nici că există deja o terapie sigură și eficientă pentru pacienți.
O altă prezentare, susținută de dr. Ravi Kumar Chaudhary, a abordat potențialul reprogramării epigenetice și celulare de a încetini îmbătrânirea biologică și de a restaura anumite funcții ale celulelor.
„Vârsta cronologică este calendarul. Vârsta biologică este starea”, a explicat cercetătorul, subliniind că două persoane de aceeași vârstă pot avea stări biologice și riscuri de îmbolnăvire diferite.
Trecerea de la experimente la tratamente medicale depinde însă de demonstrarea siguranței pe termen lung și de validarea metodelor prin care este măsurată vârsta biologică.
Telomerii, genetica și inteligența artificială, în centrul cercetărilor
Un alt subiect abordat la congres a fost rolul telomerilor, structuri aflate la capetele cromozomilor, implicate în protejarea materialului genetic.
Maria Blasco, specialistă în biologie moleculară și coordonatoare a Grupului de Telomeri și Telomerază de la Centrul Național de Cercetări Oncologice din Spania, a prezentat direcțiile cercetării privind legătura dintre degradarea telomerilor, îmbătrânirea celulară și apariția unor boli asociate vârstei.
Genetica și bioinformatica au constituit alte teme importante. Cercetătorul Anton Kulaga a explicat cum analiza genomului poate contribui la identificarea predispozițiilor și a riscurilor asociate longevității, fără a putea prezice cu exactitate durata vieții unei persoane.
În cadrul congresului au fost discutate și posibilitățile de utilizare a inteligenței artificiale pentru interpretarea datelor medicale, evaluarea riscurilor și dezvoltarea unor intervenții personalizate.
Longevitatea femeilor și prevenirea bolilor cronice
Dr. Elizabete Ārgale, de la Rīga Stradiņš University, a atras atenția asupra particularităților îmbătrânirii feminine. După menopauză, femeile pot avea în față încă trei decenii sau mai mult de viață, perioadă în care sănătatea cardiovasculară, osoasă, musculară, cerebrală și sexuală devine esențială pentru menținerea calității vieții.
La rândul său, dr. Ilia Stambler, reprezentant al International Longevity Alliance, a pledat pentru creșterea finanțării cercetărilor dedicate îmbătrânirii și prevenirii bolilor cronice.
„Pentru a obține longevitate sănătoasă, trebuie să tratăm îmbătrânirea degenerativă”, a afirmat acesta.
De la experimentele de laborator la medicina viitorului
Una dintre concluziile congresului este că cercetarea longevității nu mai urmărește exclusiv prelungirea duratei vieții, ci și extinderea perioadei în care organismul își păstrează funcțiile și oamenii pot trăi independent.
În prezent, există însă diferențe importante între metodele de prevenție deja utilizate în medicină și tehnologiile experimentale de reprogramare celulară. Pentru acestea din urmă sunt necesare cercetări suplimentare, inclusiv studii clinice care să demonstreze eficiența și siguranța lor.
La eveniment a fost lansată și ediția în limba română a volumului „Viața înfruntă moartea. Secretele longevității”, semnat de José Cordeiro și David Wood și publicat de Editura Niculescu. Cartea explorează posibilul impact al biotehnologiei, inteligenței artificiale și medicinei regenerative asupra viitorului longevității.
Cea de-a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate a reunit cercetători și medici din România și din străinătate în jurul unei teme cu implicații majore pentru viitorul medicinei: posibilitatea de a înțelege, măsura și, într-o anumită măsură, influența procesele biologice ale îmbătrânirii.
