Guvernul Mureșan a intrat în etapa decisivă din Parlament, după ce premierul desemnat și-a prezentat programul de guvernare cu 372 de măsuri și lista miniștrilor propuși de PNL, USR și UDMR. Siegfried Mureșan a anunțat reformarea aparatului de stat, reducerea numărului de parlamentari și de secretari de stat, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, schimbări la companiile publice, reforma ANAF, menținerea cotei unice și revenirea TVA la 19% atunci când bugetul va permite. Premierul desemnat spune că cele trei partide îi asigură în prezent 170 de voturi, iar audierile miniștrilor sunt așteptate luni și marți, înaintea votului de învestitură.
Siegfried Mureșan a declarat că programul a fost elaborat în numai cinci zile împreună cu partidele care susțin viitorul Executiv. PNL, USR și UDMR și-au validat vineri, prin forurile statutare, atât programul de guvernare, cât și lista miniștrilor.
Premierul desemnat și-a construit discursul în jurul a patru obiective pe care le-a definit drept o Românie „modernă, prosperă, dreaptă și sigură”. În viziunea prezentată de acesta, modernizarea începe cu funcționarea statului, prosperitatea presupune creșterea nivelului de trai, componenta de „Românie dreaptă” vizează reforma justiției, iar securitatea este legată de cooperarea cu NATO și Uniunea Europeană și de investiții suplimentare în apărare.
„Schimbarea trebuie să înceapă cu statul.”
Guvernul Mureșan propune reducerea aparatului de stat, interzicerea cumulului pensie-salariu și reforma companiilor publice
Prima parte a programului prezentat de Mureșan este dedicată reformei administrației. Premierul desemnat a anunțat că numărul parlamentarilor ar urma să fie redus în raport cu rezultatele ultimului recensământ, iar numărul secretarilor de stat va fi limitat la nivelul fiecărui minister.
Viitorul Executiv ar urma să aibă numai trei vicepremieri, fiecare dintre ei cu un portofoliu ministerial. Mureșan a precizat că nu vor fi create ministere suplimentare și nici nu vor fi împărțite portofoliile existente pentru a mări structura Guvernului.
Programul prevede și interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, dar și o reformă amplă a companiilor deținute de stat. Mureșan a susținut că acestea trebuie să ofere servicii mai bune, să reducă risipa și să fie conduse de un management performant. Unele dintre companii ar putea fi listate la bursă sau privatizate.
„Companiile de stat trebuie să producă servicii moderne pentru oameni, nu să fie o sursă de risipă a banului public.”
Un alt obiectiv este reforma și modernizarea ANAF. Guvernul propune și crearea unui ghișeu unic pentru servicii care țin de evidența populației, pașapoarte, permise de conducere și înmatriculări, astfel încât cetățenii să nu mai fie nevoiți să meargă la instituții sau ghișee diferite pentru proceduri conexe.
În materie fiscală, Mureșan a afirmat că TVA nu va fi majorat. Mai mult, obiectivul declarat este revenirea cotei la 19% atunci când situația bugetară va permite acest lucru. Premierul desemnat a anunțat și menținerea cotei unice.
„Nu vom crește TVA-ul și, de îndată ce ne vom permite, vom avea o revenire a cotei de TVA la 19%.”
Tánczos Barna, propus pentru funcția de vicepremier și ministru al Agriculturii, a susținut la rândul său ideea nemajorării taxelor și impozitelor în perioada următoare. El a vorbit și despre necesitatea unei noi legi a salarizării în sectorul public.
Programul conține și o măsură destinată familiilor, denumită „Contul Viitorului”. Potrivit explicațiilor lui Mureșan, părinții ar putea deschide în primul an de viață al copilului un cont de economii și investiții, cu scopul de a forma un capital care să poată fi folosit ulterior pentru educație și formare.
În ceea ce privește investițiile, premierul desemnat a spus că unul dintre obiectivele primelor săptămâni de mandat va fi finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană privind ultimele fonduri din PNRR. Ulterior, Guvernul ar urma să se concentreze pe absorbția fondurilor europene disponibile până în 2027 și pe accelerarea construcției autostrăzilor deja începute.
Programul include și măsuri în justiție. Mureșan a vorbit despre eliminarea delegărilor și promovărilor discreționare, garantarea stabilității completurilor și repartizarea aleatorie a dosarelor.
Pe partea de securitate, premierul desemnat a afirmat că România va trebui să investească mai mult și mai rapid în apărarea antiaeriană, antirachetă și antidrone.
„Va trebui să investim mai mult, mai rapid și pentru o mai lungă perioadă de timp pentru a fi siguri, pentru a face față provocărilor de la frontiera României.”
Lista miniștrilor. Cine ar urma să facă parte din noul Executiv
Mureșan a prezentat și componența Cabinetului. Mircea Abrudean este propus pentru Ministerul Afacerilor Interne și funcția de vicepremier, Radu Miruță pentru Ministerul Apărării și funcția de vicepremier, iar Tánczos Barna pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, tot cu rang de vicepremier.
Pentru Ministerul Justiției, cele trei partide o susțin pe Andreea Chiș, pe care Mureșan a prezentat-o drept o propunere independentă. El a amintit experiența acesteia ca judecător la Judecătoria Cluj, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel, precum și mandatul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Alexandru Nazare este propus în continuare la Finanțe, iar Oana Țoiu la Ministerul Afacerilor Externe. Pentru Sănătate este nominalizată Oana Gheorghiu, iar Cătălin Drulă este propunerea pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Cseke Attila ar urma să conducă în continuare Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în timp ce Raluca Turcan este propusă la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Mureșan a indicat noua lege a salarizării unitare drept una dintre prioritățile viitorului mandat al acesteia.
Dragoș Pîslaru este nominalizat la Investiții și Proiecte Europene, Irineu Darău la Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism, iar Diana Buzoianu la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
La Energie este propus Sebastian Burduja. Mureșan a afirmat că obiectivul acestui portofoliu va fi reducerea prețurilor energiei pentru populație. Ötvös Koppány este nominalizarea pentru Ministerul Culturii, iar Mihai Dimian pentru Educație și Cercetare.
În prezentarea lui Radu Miruță, Mureșan a spus că România a primit deja peste 2,5 miliarde de euro din prefinanțarea programului european SAFE pentru apărare, rezultat pe care l-a pus în legătură cu activitatea acestuia la Ministerul Apărării.
Despre Irineu Darău, premierul desemnat a afirmat că Ministerul Economiei a atras în ultimele luni peste 900 de milioane de euro prin PNRR și că a fost salvată finanțarea pentru peste 3.200 de firme din programul Start-Up Nation. Aceste cifre au fost prezentate de Mureșan în cadrul discursului său.
„Avem 170 de voturi”. Mureșan vorbește despre PSD, anticipate și indexarea pensiilor în 2027
Întrebat de jurnaliști pe câte voturi se bazează pentru învestirea Guvernului Mureșan, premierul desemnat a spus că grupurile parlamentare ale PNL, USR și UDMR și-au confirmat integral sprijinul și că cele trei formațiuni însumează 170 de voturi.
„Avem 170 de voturi din partea acestor trei partide și grupuri parlamentare.”
Mureșan a anunțat și discuții cu grupul minorităților naționale, care urmează să continue la începutul săptămânii. În ceea ce privește PSD, premierul desemnat a spus că formațiunea va avea un rol important la votul de învestitură și a descris poziția social-democraților drept „testul adevărului”.
El a susținut că, dacă PSD nu va susține Cabinetul, criza politică s-ar putea adânci și s-ar putea deschide calea alegerilor anticipate. Afirmația reprezintă poziția politică exprimată de Mureșan și nu înseamnă că organizarea anticipatelor este decisă.
În aceeași conferință, Cătălin Drulă a spus că adoptarea Cabinetului ar asigura stabilitate și continuitate unei direcții pro-europene, iar în caz contrar s-ar putea ajunge la o nouă consultare a electoratului.
O altă temă importantă a sesiunii de întrebări a fost situația pensiilor. Mureșan a declarat că își dorește o indexare în 2027, în special în contextul în care, potrivit afirmațiilor sale, pensiile și salariile din sectorul public nu au mai fost indexate de doi ani, iar pensionarii cu venituri mici au resimțit creșterea prețurilor.
„Obiectivul nostru este să avem o indexare a pensiilor în anul 2027.”
Premierul desemnat nu a indicat însă un procent. Întrebat dacă majorarea ar putea fi de 5%, 7% sau o altă valoare, Mureșan a spus că răspunsul va putea fi dat la finalul anului, când vor fi cunoscute datele economice și va fi construit bugetul pe 2027. Nivelul indexării va depinde, între altele, de inflație și de situația finanțelor publice.
El a precizat că Ministerul Finanțelor realizează permanent simulări macroeconomice, dar că nu poate fi comunicată în acest moment o valoare exactă pentru creșterea pensiilor de la începutul anului viitor.
În privința calendarului de învestire, Mureșan se așteaptă ca audierile miniștrilor în comisiile parlamentare să înceapă luni și să continue marți. Votul asupra Cabinetului ar putea avea loc marți în a doua parte a zilei sau miercuri dimineață.
Premierul desemnat a solicitat Parlamentului ca fiecare audiere să dureze 60 de minute, considerând că cele 30 de minute acordate uneori în trecut nu sunt suficiente pentru prezentarea priorităților și pentru întrebările parlamentarilor.
„Dorim ca parlamentarii de la toate partidele să poată adresa întrebări, să aibă o discuție serioasă cu miniștrii.”
După prezentarea celor 372 de măsuri, a listei de miniștri și a sprijinului parlamentar pe care spune că îl are în prezent, Guvernul Mureșan intră astfel în etapa audierilor și a votului de învestitură. Rezultatul va depinde de raportul de voturi din Parlament și de poziția celorlalte grupuri parlamentare față de Cabinetul propus.
