Acasă Național Amenzi de pân...

Amenzi de până la 15 milioane de euro pentru firmele din România. Nu este glumă: Greșeala banală pe care mulți patroni nici nu știu că o fac

Firmele din România care folosesc chatboți bazați pe inteligență artificială pentru a comunica direct cu clienții au obligația, din 2 august 2026, să se asigure că aceștia sunt informați că interacționează cu un sistem AI, atunci când acest lucru nu este evident. Nerespectarea regulilor europene de transparență poate atrage sancțiuni severe, cu plafoane de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri, în funcție de categoria companiei. O analiză realizată de Zarina CRM atrage atenția că numeroși antreprenori nu cunosc noile obligații.

Tot mai multe companii folosesc asistenți virtuali pentru a răspunde întrebărilor clienților, pentru a prelua solicitări sau pentru a oferi informații despre produse și servicii. Integrarea acestor sisteme pe site-uri sau în aplicații precum WhatsApp vine însă și cu responsabilități legale.

Potrivit unei analize publicate de Zarina CRM, numeroase firme din România riscă să nu respecte prevederile Regulamentului european privind inteligența artificială, cunoscut drept AI Act.

Articolul 50 al regulamentului, aplicabil din 2 august 2026, stabilește obligații de transparență pentru sistemele AI care interacționează direct cu persoane fizice. Acestea trebuie concepute astfel încât utilizatorii să fie informați că discută cu un sistem de inteligență artificială, cu excepția situațiilor în care acest lucru este evident.

Informarea trebuie făcută clar, cel târziu la prima interacțiune. În practică, un mesaj precum „Sunt un asistent virtual bazat pe inteligență artificială” poate reprezenta o soluție simplă pentru îndeplinirea acestei cerințe, în situațiile în care obligația este aplicabilă.

Amenzi care pot ajunge la milioane de euro

AI Act prevede pentru încălcarea obligațiilor de transparență amenzi administrative de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri anuală mondială a companiei.

Pentru întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv start-up-uri, regulamentul stabilește aplicarea plafonului mai redus dintre cele două valori.

Astfel, în cazul unei firme cu o cifră de afaceri anuală de două milioane de euro, plafonul calculat la 3% ar fi de 60.000 de euro.

Sancțiunile nu sunt însă automate. Autoritățile trebuie să țină cont de gravitatea încălcării, circumstanțele concrete și dimensiunea companiei.

Un nou termen european se apropie

La 2 decembrie 2026 expiră și perioada tranzitorie acordată anumitor sisteme de inteligență artificială generativă introduse pe piață înainte de 2 august 2026.

Această perioadă privește obligațiile tehnice de marcare și identificare a conținutului generat artificial, nu obligația de informare a persoanelor care discută direct cu un chatbot.

Prin urmare, companiile care intră sub incidența obligațiilor de transparență nu pot considera că au termen până în decembrie pentru a-și informa clienții.

România, întârzieri în aplicarea legislației

Analiza Zarina CRM atrage atenția și asupra întârzierilor în stabilirea cadrului național de supraveghere și sancționare.

Potrivit autorilor, lipsa unor mecanisme naționale de control pe deplin funcționale poate crea antreprenorilor impresia că nerespectarea regulamentului nu produce consecințe.

Ciobanu Dan-Ionuț, CEO Zarina CRM, avertizează că această abordare este riscantă.

„Foarte multe firme au pus un chatbot pe site în ultimul an fără să știe că, din august, au obligații legale pentru el. Lipsa amenzilor în România este temporară, nu o derogare”, declară reprezentantul companiei.

Acesta susține că, pentru numeroase întreprinderi mici și mijlocii, respectarea cerinței de informare nu presupune investiții importante.

„Pentru un IMM, conformarea înseamnă de cele mai multe ori un singur mesaj la începutul conversației: «Sunt un asistent virtual bazat pe inteligență artificială.» Costul este aproape zero, iar riscul de a aștepta legea națională este să faci aceleași modificări sub presiunea unui control”, explică Ciobanu Dan-Ionuț.

România, pe ultimul loc în UE la utilizarea inteligenței artificiale în firme

Datele Eurostat invocate în analiză arată că numai 5,2% dintre întreprinderile românești cu cel puțin zece angajați utilizau tehnologii de inteligență artificială în 2025, comparativ cu o medie europeană de aproximativ 20%.

România se situa astfel pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.

Chiar dacă adoptarea tehnologiei este încă redusă, firmele care introduc acum asistenți virtuali trebuie să țină cont de obligațiile europene încă din etapa implementării.

Regulile pot viza inclusiv companiile care utilizează modele de inteligență artificială dezvoltate de furnizori externi, în funcție de rolul juridic pe care îl au în punerea la dispoziție a sistemului.

Analiza completă, cu explicații privind obligațiile și termenele de aplicare, este disponibilă pe Zarina CRM.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.