CEDO cere statului român explicaţii în procesul în care şefului PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în dosarul „Referendumului”. Solicitarea CEDO a fost transmisă autorităţilor de la Bucureşti în condiţiile în care motivarea deciziei de condamnare nu a fost semnată de doi dintre cei cinci judecători care au dat sentinţa. Este vorba despre Livia Stanciu și Luminița Zglimbea.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a anunțat, printr-un comunicat, că a transmis întrebări statului român, reprezentat de Guvernul României, referitoare la echitabilitatea procesului lui Liviu Dragnea, în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.
CEDO solicită Guvernului să răspundă dacă Decizia din 24 aprilie 2017 a respectat dreptul la un proces echitabil.
Plangerea se refera la lipsa semnarii motivarii unei hotarari definitive pronuntate in cadrul unei proceduri penale impotriva reclamantului, de catre doi dintre cei cinci judecatori care au facut parte din completul care a pronuntat hotararea. Mai exact, reclamantul se plange de absenta semnarii motivarii hotararii din 22 aprilie 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie („Inalta Curte”), de catre judecatorii L.D.S. si LLZ, care s-au retras inainte de motivarea hotararii, si de prezenta semnaturii judecatorului I.C.T., presedintele Inaltei Curti, care a inlocuit prin semnătura sa semnaturile celor doi judecatori, in ciuda faptului că el nu fucuse parte din Completul de judecata care a pronuntat hotararea in cauza. Aceasta situatie a facut obiectul unei contestatii la executare respinse in 24 aprilie 2017 ca fiind in mod vadit nefondata de catre Inalta Curte. Inalta Curte a hotarat, printre altele, ca procesul-verbal in cauza a fost semnat de toti judecatorii, inclusiv L.D.S. LLZ si ca, in cazul unui colegiu format din cinci judecatori, faptul ca doi judecatori nu au semnat rationamentul hotararii nu a fost, in sine, un obstacol in calea executarii hotararii in cauza. Potrivit Inaltei Curti a existat o imposibilitate obiectiva de a semna motivarea hotararii, in conformitate cu articolul 406 din Codul de procedura penala, situatie care a autorizat presedintele Inaltei Curti de a semna motivarea in locul judecatorilor L.D.S. si L.L.Z.
ÎNTREBARE PĂRŢILOR
Au fost examinate echitabil acuzațili în materie penală împotriva reclamantului, asa cum prevede articolul 6 § 1 al Conventiei, in masura in care motivarea hotararii din 22 Aprilie 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu a fost semnata de doi dintre cei cinci judecatori care au participat la sedinta de judecata care a pronuntat hotararea judecatoreasca si motivele expuse in hotararea din 24 Aprilie 2017 al Inaltei Curti (mutatis mutandis, Cerovšek si Božičnik impotriva Sloveniei, nr. 68939/12 si 68949/12, 7 martie 2017)?”, se arată în adresa CEDO din 23 octombrie 2018.
In luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie la doi ani de inchisoare cu suspendare, cu un termen de incercare de patru ani, in dosarul “Referendumul”.
Motivarea in dosarul Referendumului, in care Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare in legatura cu organizarea si desfasurarea referendumului din 29 iulie 2012, a fost publicata de Curtea Suprema în februarie 2017.
Potrivit motivării, condamnarea liderului PSD Liviu Dragnea la doi ani cu suspendare in dosarul „Referendumul” este suficienta pentru a-i atrage atentia si pentru a-l determina sa adopte o conduita corespunzatoare in cadrul campaniilor electorale viitoare.
Magistratii sustin ca Liviu Dragnea si-a folosit autoritatea sau influenta pentru a-i determina pe reprezentantii din sectiile de votare ai PSD sau USL de a intocmi liste cu numele si adresele persoanelor care nu participasera la vot si de a mobiliza reprezentantii locali de partid sa mearga la domiciliile acestor persoane si sa faca presiuni asupra lor pentru a vota, in vederea obtinerii validarii referendumului.
In plus, instanta arata ca “angajarea eforturilor umane si materiale implicate de mobilizarea membrilor si simpatizantilor de partid de la nivel local, pentru a merge la adresele cetatenilor si a exercita, in acest mod, presiuni asupra lor in scopul participarii la vot” nu a fost decisa dupa o consultare cu conducerea PSD sau a USL, la nivel central sau local, ci a fost decisa exclusiv de Liviu Dragnea, care si-a folosit influenta si autoritatea de care se bucura la nivel local pentru a determina punerea in miscare a mecanismului de actiune continut de mesajele tip SMS.
Sursa: romaniatv.net
