Comisia pentru Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) a votat-o, miercuri, pe Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-șef european.
Laura Codruţa Kovesi a fost votată cu 26 voturi, în timp ce candidatul francez a primit 22 voturi, iar cel german un vot.
Marţi seară, Laura Codruţa Kovesi a fost audiată de comisiile reunite CONT și LIBE, ce țin de Parlamentul European. Ulterior, a fost votată pentru funcţia de procuror-șef european de către Comisia de control bugetar (CONT) cu 12 voturi. În timp ce procurorul francez Bohnert a primit 11, iar candidatul germanul a primit un singur vot.
La audierea de marți, fosta șefă a DNA a precizat că pentru ea nu au nicio relevanță relațiile de acum din România dintre ministrul Justiției și sistemul juridic.
„În toată activitatea mea de procuror am respectat întotdeauna legea. Trebuie să ne desfășurăm activitatea cu pasiune, dar nu cu patimă. Întotdeauna voi aborda profesional obligațiile care îmi revin. Nu are nicio relevanță pentru mine relațiile de acum din România dintre ministrul Justiției și sistemul juridic”, a afirmat Kovesi la Bruxelles, în timpul audierilor.
Pe 20 februarie Laura Codruța Kovesi s-a clasat pe locul doi la votul indicativ al Consiliului Uniunii Europene, după candidatul francez. Acela a fost, însă, un vot pur politic, fiind exprimarea voinţei Guvernelor statelor-membre UE.
Ce se va întâmpla acum
Dat fiind faptul că Parlamentul European a selectat-o pe Laura Codruța Kovesi, iar Consiliul European pe candidatul francez, acum va trebui negociat între cele două organisme pentru a se determina procurorul-șef european.
Rolul şi structura Biroului Procurorului Public European (EPPO)
EPPO are rolul de a investiga şi de a pune sub acuzare persoanele suspectate de infracţiuni care pot afecta bugetul european. Printre acestea se numără fraudă, corupţia şi cazurile grave de fraudă cu TVA. EPPO a fost înfiinţat datorită faptului că Eurojust, Europol şi OLAF nu deţin puterile necesare investigării şi punerii sub acuzare. El este un organism supranaţional, menit să ajute organismele de investigare interne.
Potrivit art. 47 din Regulamentul 1939/2017, „EPPO trebuie să funcționeze ca un parchet unic, în care dosarele cazurilor instrumentate de procurorii europeni delegați se pun la dispoziția parchetului central pentru exercitarea atribuțiilor sale decizionale, de monitorizare și de direcționare, precum și de supraveghere”.
De asemenea, potrivit art. 48: „Autoritățile naționale ar trebui să informeze EPPO fără întârziere cu privire la orice comportament care ar putea constitui o infracțiune care ține de competența EPPO.”
Procurorul-șef european va avea în subordine alţi 22 de procurori europeni (câte unul per stat participant), din care doi vor activă ca adjuncţi. În plus, în fiecare stat-membru va exista şi câte un procuror european delegat. Acesta din urmă va fi cel care va efectua investigaţiile şi acuzările propriu-zise în statele în care au fost delegaţi.
Din cele încă 28 de state-membre UE, 22 dintre ele participa la EPPO.
Sursa: b1.ro
