Curtea Constituţională a României reia joi sesizarea privind lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce miercuri a amânat cauza.
”În ziua de 10 aprilie 2019, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul dispoziţiilor art.146 lit.e) din Constituţie şi ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum şi ale art.34, art.35 şi art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere cererea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, constând, în esenţă, în refuzul explicit al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a aplica o lege adoptată de Parlament şi a dispus amânarea deliberării pentru data de 11 aprilie 2019, ora 10:00”, a anunţat, miercuri, Curtea Constituţională, printr-un comunicat de presă.
Cererea a fost depusă în 22 martie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea, aflat în concediu cu probleme medicale, i-a delegat atribuţiile.
Cererea vizează lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Florin Iordache reclamă ”refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate”.
În 25 martie, reîntors la serviciu, Liviu Dragnea a fost întrebat dacă este o coincidenţă această sesizare, având în vedere că şi avocaţii săi din dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţia Copilului Teleorman au invocat că a fost condamnat în primă instanţă de un complet care nu era specializat.
”Este o concidenţă şi faptul că respir. Pe subiectul ăsta, văd că abordarea este foarte interesantă. (…) Dacă cineva încalcă o lege, văd că problema se pune la omul care sesizează că s-ar încălca o lege, nu la cel care încalcă legea, deci ăla e vinovat. Trebuie să ne punem întrebări foarte serioase despre modul cum s-a funcţionat în acea instituţie. Deja Curtea Constituţională a descoperit un fapt destul de grav. Dacă şi acuma ai dreptate în speţa asta…Iertaţi-mă, totuşi, un român chiar aşa este exagerat să îşi dorească să aibă dreptul la un proces echitabil, la un proces corect, adică să fie judecat de un complet compus legal? Problema e cu ce mă avantajează pe mine? Îmi dă ani din viaţă? M-aţi întrebat dacă depun contestaţie în anulare. Habar nu am, nu ştiu. Îmi mai dă mie cineva înapoi viaţa pe care mi-au distrus-o aceşti indivizi care m-au condamnat politic pentru că am spus oamenilor să vină la vot? Cu ce mă avantajează pe mine dacă aş depune contestaţia în anulare?”, a declarat atunci Liviu Dragnea.
PNL a cerut, vineri, Curţii Constituţionale a României să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, în perioada în care îl înlocuia pe Liviu Dragnea, considerând că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale, motiv pentru care liberalii au înaintat şi o sesizare de neconstituţionalitate, cu acest subiect.
Sesizarea liberalilor care vizează Regulamentul Camerei Deputaţilor va fi dezbătută în 7 mai de către judecătorii constituţionali.
În 21 iunie 2018, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. El a fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual. Suspendarea executării pedepsei de doi ani primită anterior de Dragnea în dosarul ”Referendumul” a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.
Dragnea a contestat condamnarea la completul de cinci judecători de la ICCJ, primul termen fiind stabilit în 8 octombrie 2018. Atunci, liderul PSD a cerut anularea Hotărârii Colegiului de conducere al ICCJ prin care completurile de 5 judecători sunt considerate „formaţiuni de judecată cu reglementare specifică”, astfel încât prevederile Legii de organizare judiciară modificată vor fi aplicate în cazul lor începând cu 1 ianuarie 2019.
Ulterior, Guvernul a sesizat CCR cu privire la constituirea completurilor de cinci judecători, sesizarea fiind admisă în 7 noiembrie.
Sursa: romaniatv.net
